Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Grupa sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura)

Grupa sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura)



Limite: de la Valea Oituzului (N) pana la Valea Prahovei (V)

Caracteristici:

- altitudini mai reduse decat in restul Carpatilor Orientali(maximum1954 m in M-tii Ciucas);

- relief dezvoltat pe flis (cu munti dispusi paralel);

- forma curbata, cu directie NE-SV;

- sunt foarte fragmentati de vai transversale, trecatori si pasuri;



- in interiorul lor se afla cea mai intinsa depresiune intramnontana din Romania ( Dep. Brasov)

Subdiviziuni:

- M-tii Vrancei                                    - M-tii Intorsurii

- M-tii Buzaului (Penteleu, Podu Calului, Siriu)              - M-tii Barsei (Postavaru si Piatra Mare)

- M-tii Ciucas (1954m)

Depresiuni: Brasovului (pe Olt)

Intorsura Buzaului (pe Buzau)

Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale: scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul altimetric

- precip. sunt mai abundente pe fatada vestica(influente oceanice)in comparatie cu fatada estica (influente est-europene)

- climat etajat in functie de altitudine

1. climat de munte

- temperaturi medii anuale de 0-6sC

- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)

- vanturi puternice

2. climat de depresiune

- inversiuni de temperatura

- temp. minima absoluta -38,5sC la Bod, langa Brasov (25 ian. 1942)




Apele

- Buzaul (afluent al Siretului), Prahova (afluent al Ialomitei), Raul Negru si Barsa (afluenti ai Oltului)

Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine. Specifica este zona de padure

a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri zada si se ridica pana la peste 1800 m.

Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.                                                       

c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Soluri : spodosoluri