Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Manevra navei in ciclon. reguli pentru navele aflate la cheu sau la ancora in cazul apropierii unui ciclon tropical.

MANEVRA NAVEI IN CICLON. REGULI PENTRU NAVELE AFLATE LA CHEU SAU LA ANCORA IN CAZUL APROPIERII UNUI CICLON TROPICAL.


a)     GENERALITATI

Cicloanele tropicale sunt formatiuni depresionare mobile, diferentiate de depresiunile de la latitudinile medii si inalte, au o frecventa mai ridicata in regiunile oceanice provocand dezastre navale si afectand localitatile aflate la coasta. Fenomenele ciclonice tropicale se produc in regiunile situate intre latitudinile 5 -30 N si 25 S, mai frecvent in apropierea zonelor unde actioneaza alizeele si musonii.

Daplasarea maselor de aer intr-un ciclon tropical este caracterizata de doua miscari:



- o miscare de giratie a vantului, care bate in spirale din ce in ce mai stranse si cu viteze din ce in ce mai mari pe masura ce se apropie dinspre exterior spre interior "ochiul furtunii":

-sensul in care bate vantul in interiorul ciclonului este:

- direct= contrar miscarii acelor de ceasornic in emisfera nordica;

- retrograd= in sensul miscarii acelor de ceasornic in emisfera sudica.

- o miscare de translatie a sistemului depresionar, reprezentand deplasarea pe traiectorie, care este compusa din:

- o traiectorie initiala, care are o directie generala NW in emisfera nordica si spre SW in emisfera sudica;

- o traiectorie finala (dupa recurbare), care are o directie generala spre NE in emisfera nordica si spre SE in

emisfera sudica, numita traiectorie caracteristica.

Zona de actiune a unui ciclon tropical a fost impartita in doua semicercuri dupa directia de deplasare:






semicercul periculos cu cadranul sau cel mai periculos situat in directia de deplasare a ciclonului;

semicercul manevrabil

Cicloanele din emisfera nordica au : - semicercul periculos in partea dreapta a traiectoriei;

- semicercul manevrabil in partea stanga a traiectoriei.

Cicloanele din emisfera sudica au : - semicercul periculos in partea stanga a traiectoriei;

- semicercul manevrabil in partea dreapta a traiectoriei.

In semicercul periculos si cadranul cel mai periculos:

1-viteza vantului, este mai mare decat pe restul suprafetei ciclonului, deoarece vitezei vantului din ciclon i se adauga si viteza de deplasare pe traiectorie a ciclonului;

2-valurile au inaltimea cea mai mare, fapt care determina la nava aflata in acest semicerc:

- micsorarea vitezei si chiar anularea vitezei de capa;

- marirea derivei;

- reducerea si mai mult a manevrabilitatii;

- marirea pericolului de pierdere a stabilitatii;

- ploi continui si abundente;

- vizibilitatea este foarte scazuta.

3-vantul deriveaza nava apropiind-o de traiectoria ciclonului, pe o directie ce duce prin cadranul anterior, cel mai periculos, spre centrul ciclonului, in ochiul furtunii, motiv pentru care acest cadran a fost denumit "cadranul periculos";

4-devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie, facandu-se aproape intotdeauna spre dreapta, in emisfera nordica si spre stanga in cea sudica, adica spre cadranul periculos al semicercului periculos, mareste considerabil riscul navei aflate in acest semicerc de a ajunge in centrul ciclonului.

Nava aflata in semicercul periculos are posibilitati reduse de manevra,vantul tinde sa o impinga spre centrul ciclonului.

In semicercul manevrabil:

1-viteza vantului este mai redusa decat pe restul suprafetei ciclonului, deoarece vantului din ciclon i se scade viteza de deplasare a ciclonului pe traiectorie;

2-valurile sunt mai mici decat in semicercul periculos, fapt ce permite navei:

- sa mentina o viteza de capa, mai mare;

- sa se foloseasca de vant pentru a se indeparta de traiectoria centrului ciclonului;

- ploile sunt mai putin intense;

- vizibilitatea este redusa.

3-vantul in cadranul anterior, al semicercului manevrabil determina nava sa se indeparteze atat de traiectoria ciclonului cat si de centrul acestuia;

4-devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie facandu-se aproape intotdeauna spre semicercul periculos, indeparteaza centrul ciclonului de nava, cu o viteza egala cu viteza lui de deplasare pe traiectorie, favorizand manevra de indepartare a navei de centrul ciclonului si scurtand timpul de ramanere in zona de actiune a ciclonului.



Nava aflata in semicercul manevrabil are posibilitati de a manevra micsorandu-i-se riscul de pierdere a stabilitatii, vantul tinde sa indeparteze nava de centrul ciclonului.

Determinarea pozitiei in care se afla nava surprinsa de ciclon

Se face cu scopul de a sti ce manevra trebuie facuta pentru a lua drumul de capa, care va permite:

- indepartarea navei de centrul ciclonului;

- indepartarea navei de traiectoria ciclonului;

- indepartarea navei din cadranul si semicercul periculos;

- indepartarea navei de zona de actiune a ciclonului.

Pentru determinarea pozitiei navei in ciclon, se va executa urmatoarea manevra:

- se ia un drum cu vantul din prova, se stopeaza viteza sau se mentine foarte redusa pana la limita de guvernare, pentru ca sa se simta numai vantul real, si timp de cateva ore se va determina variatia elementelor vantului;

- modificarea directiei si vitezei vantului, precum si indicatiile barometrului, ne vor conduce la urmatoarele concluzii:

a)     in emisfera nordica-daca vantul gireaza la dreapta (in sens retrograd), isi pastreaza viteza, iar presiunea

atmosferica ramane constanta, nava se afla in semicercul periculos;

- daca vantul isi pastreaza directia, isi mareste viteza si presiunea atmosferica scade,

nava se afla in fata ciclonului, in zona traiectoriei lui de deplasare;

- daca vantul isi pastreaza directia, isi mareste viteza si presiunea atmosferica creste,

nava se afla inapoia ciclonului, in zona traiectoriei lui de deplasare;

- daca vantul gireaza la stanga (in sens direct), isi pastreaza viteza, iar presiunea

atmosferica ramane constanta, nava se afla in semicercul manevrabil.

b)     in emisfera sudica - daca vantul gireaza la stanga (in sens direct), isi pastreaza viteza si presiunea

atmosferica ramane constanta, nava se afla in semicercul periculos;

daca vantul isi pastreaza directia, isi mareste viteza si presiunea atmosferica scade, nava

se afla in fata ciclonului, in zona traiectoriei lui de deplasare;

- daca vantul isi pastreaza directia, isi mareste viteza si presiunea atmosferica creste, nava

se afla inapoia ciclonului, in zona traiectoriei lui de deplasare;

- daca vantul gireaza la dreapta (in sens retrograd), isi pastreaza viteza, iar presiunea

atmosferica ramane constanta, nava se afla in semicercul manevrabil.


4. Manevra de evitare a ciclonului

Manevra in ciclonul tropical are drept scop evitarea apropierii sau intrarii navei in zona centrala de maxime perturbatii a ciclonului.

Pe traiectoria variabila a unui ciclon tropical (semicercul manevrabil aflat in partea stanga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta in emisfera sudica este situat spre ecuator) semicercul periculos se evita prin manevra spre ecuator.


Fig.6

Manevra de evitare a unui ciclon tropical este precedata de stabilirea semicercului in care se afla nava.

4.1.DETERMINAREA SEMICERCULUI IN CARE SE AFLA NAVA LA INCEPUTUL MANEVREI DE EVITARE

Semicercul in care se afla nava se poate determina prin doua procedee:

- cu nava in mars;

- cu nava in stationare.



4.1.1. DETERMINAREA SEMICERCULUI IN CARE SE AFLA NAVA PRIN PROCEDEUL "CU NAVA IN MARS"

Emisfera nordica

In semicercul periculos:- nava in mars in drum constant de capa catre periferia ciclonului, vantul aparent gireaza in sens retrograd (la dreapta).

In semicercul manevrabil:- nava in mars in drum constant de capa catre periferia ciclonului, vantul aparent gireaza in sens direct (la stanga).

Emisfera sudica

In semicercul periculos:- nava in mars in drum constant de capa catre periferia ciclonului, vantul aparent gireaza in sens direct (la stanga).

In semicercul manevrabil:- nava in mars in drum constant de capa catre periferia ciclonului, vantul aparent gireaza in sens retrograd (la dreapta).

4.1.2. DETERMINAREA SEMICERCULUI IN CARE SE AFLA NAVA PRIN PROCEDEUL "CU NAVA IN STATIONARE"

In acest caz sensul de giratie al vantului real indica cu precizie dupa aceeasi regula de mai sus semicercul in care se afla nava.

Daca vantul adevarat isi mentine directia, viteza creste si presiunea atmosferica scade, inseamna ca nava se afla in imediata apropiere sau pe traiectoria ciclonului in semicercul anterior (4 - 5).

Daca vantul adevarat isi mentine directia, viteza creste si presiunea atmosferica creste, inseamna ca nava se afla in imediata apropiere sau pe traiectoria ciclonului in semicercul posterior (6 - 3).


Determinarea relevmentului la centrul ciclonului. Se realizeaza cu ajutorul legii lui Buys Ballot in raport cu sensul de giratie a vantului real si a scaderii barometrice astfel:- un observator, care primeste vantul in fata, are centrul de joasa presiune la dreapta sa, in emisfera nordica si la stanga sa in emisfera sudica.

Manevrele executate de nava pentru evitarea ciclonului tropical.

In emisfera nordica: - nava se afla in semicercul periculos, se mentine alura de capa preventiva cu vantul din prova tribord intre 10s-45s(1-4 carturi), navigandu-se cu viteza maxima permisa de starea marii, pe un drum cat mai lung;

- nava se afla in semicercul manevrabil, se ia alura cu vantul din pupa tribord si se navigacu

toata viteza pentru a obtine astfel indepartarea de traiectoria descrisa de centrul ciclonului.

In emisfera sudica:

- nava se afla in semicercul periculos, se mentine alura de capa preventiva cu vantul din prova babord intre 10s-45s(1-4 carturi), navigandu-se cu toata viteza posibila in conditiile date

- nava se afla in semicercul manevrabil, se ia alura cu vantul din pupa babord si se naviga cu toata viteza pana cand vantul gireaza bine spre dreapta.

Reguli practice privind manevra navei in ciclon in emisfera nordica.

- cand nava se afla in dreapta traiectoriei ciclonului, deci in semicercul periculos, se ia o asemenea alura incat vantul sa fie din prova tribord, aproximativ 45s si se mentine drumul cat mai mult cu putinta. Daca nu mai este posibila continuarea drumului stabilit, se tine la capa cu prova in val.

cand nava se afla in stanga traiectoriei ciclonului, deci in semicercul manevrabil, se ia o asemenea alura incat vantul sa fie din pupa tribord aproximativ 135s si se mentine drumul cat mai mult cu putinta. Daca nu mai este posibila continuarea drumului stabilit, se tine la capa cu pupa in val.

- cand nava se afla in zona traiectoriei, inaintea ciclonului se ia o alura in asa fel incat vantul sa fie din pupa tribord 2 carturi si se mentine drumul pana cand se intra in semicercul manevrabil, dupa care se urmeaza regula stabilita pentru acest semicerc.

- cand nava se afla in zona traiectoriei, inapoia centrului ciclonului, se evita centrul, luand cel mai bun drum practic posibil

Reguli practice privind manevra navei in ciclon in emisfera sudica.

-cand nava se afla in stanga traiectoriei ciclonului, deci in semicercul periculos, se ia o asemenea alura incat vantul sa fie din prova babord, aproximativ 315s si se mentine drumul cat mai mult cu putinta. Daca nu mai este posibil continuarea drumului stabilit, se tine la capa cu prova in val.

-cand nava se afla in dreapta traiectoriei ciclonului, deci in semicercul manevrabil, se ia o asemenea alura incat vantul sa fie din pupa babord aproximativ 225s si se mentine drumul cat mai mult cu putinta. Daca nu mai este posibila continuarea drumului stabilit, se tine la capa cu pupa in val.



-cand nava se afla in zona traiectoriei, inaintea ciclonului se ia o alura in asa fel incat vantul sa fie din pupa babord 2 carturi si se mentine drumul pana cand se intra in semicercul manevrabil, dupa care se urmeaza regula stabilita pentru acest semicerc.

-cand nava se afla in zona traiectoriei, inapoia centrului ciclonului, se evita centrul, luand cel mai bun drum practic posibil.

Reguli pentru navele aflate la ancora,  in rada, sau la cheu, in cazul apropierii unui ciclon tropical.

Atunci cand datorita imprejurarilor nu exista posibilitatea indepartarii suficiente de centrul ciclonului dar pozitia navei ii ingaduie sa fie pusa la adapost intr-un apropiat port de refugiu, aceasta o va face.

Cand nava se afla la ancora in rada sau intr-un port care nu ofera siguranta, iar ciclonul tropical va trece peste port la o distanta mai mica de 50Mm, este preferabil sa se ridice ancora si sa se iasa la larg din timp, pentru a se putea ocupa o pozitie favorabila fata de centrul ciclonului si de directia lui de deplasare. Decizia de iesire in larg trebuie luata imediat ce s-a primit instiintarea ca ciclonul va lovi portul; daca se intarzie, exista riscul ca nava sa fie surprinsa in apropierea coastei, imprejurare in care naufragiul este foarte greu  de evitat.

Navele aflate intr-un port sau intr-o rada de refugiu trebuie sa aiba fundarisite ambele ancore. Este indicat ca ancorele sa formeze intre ele un unghi de peste 90s; se vor lasa la apa un numar maxim de chei de lant, iar masina va fi gata pentru a o folosi in situatia in care solicitarea mare a lanturilor ar putea produce deraparea ancorelor sau ruperea lanturilor.

In cazul in care locul de ancoraj este aglomerat de nave, trebuie sa se tina seama si de giratia navei si mai ales de "evitarea pe ancora". Cand comanadantul navei hotaraste intampinarea ciclonului la ancora, este absolut necesar sa se asigure spatiu suficient de derapare pe ancora in directia deplasarii depresiunii pe traiectorie, evitand astfel aruncarea navei pe stanci

Daca nava este acostata la cheu, este necesar sa se inchida magaziile, trombele de ventilatie, hublourile, luminatoarele, precum si toate portile etanse, instalatia de incarcare sa fie la post, iar incarcatura si obiectele de pe punte sa fie temeinic amarate. Legaturile vor fi dublate, iar intre cheu si nava se vor instala cat mai multe baloane si trancheti. Se recomanda, de asemenea, sa se fundariseasca ancorele. Masina trebuie sa fie in pozitia pe Atentiune!.

Totodata, indiferent daca nava se afla la ancora, in rada ori la cheu, la apropierea unui ciclon trebuie depuse toate eforturile, pentru ca stabilitatea ei sa fie imbunatatita cat mai mult cu putinta. In acest sens se balasteaza tancurile goale si se reduc la maximum suprafetele libere. Forta vantului poate exercita presiuni asupra suprastructurilor, situatie in care se poate produce o puternica inclinare intr-un bord a navei.

Constructia grafica pentru determinarea zonei de actiune peiculoasa a ciclonului.

Cand se receptioneaza prin radio avertismentele de ciclon care indica pozitia si traiectoria acestuia in urmatoarele 24 de ore si 48 de ore, pentru a cunoaste exact situatia in care se va afla nava si pentru a evita eventualele erori in prevederea pozitiei si a traiectoriei ciclonului tropical pe care le pot prezenta avertismentele, trebuie sa se procedeze astfel:

-pe harta de navigatie, se trec coordonatele centrului ciclonului.Din centru, cu o deschizatura de compas egala cu raza zonei in care vantul depaseste 50Nd, se descrie un cerc. Se traseaza aspoi traiectoria prevazuta in avertismente. In dreapta si in stanga traiectoriei se construiesc unghiuri de cate 40 , astfel incat laturile lor exterioare sa fie tangente la cerc in afara diametrului furtunii. In functie de viteza de deplasare indicata in avertisment se calculeaza distanta parcursa de centrul furtunii in 24 de ore si apoi in 48 de ore. Din centrul acesteia, cu distantele calculate ca raze, se descriu doua arcuri de cerc intre cele doua laturi exterioare ale unghiurilor de 40 si se obtine:

-zona iminent periculoasa; si-zona probabil periculoasa.

Constructia grafica trebuie refacuta de fiecare data cand un nou avertismant radio contine date noi cu privire la traiectoria si viteza de deplasare a ciclonului tropical.