|
|
|
Grupa centrala a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani)
Limite: de la aliniamentul mai coborat: Culoarul Bargaului-Depresiunea Dornelor-Pasul Mestecanis-Depresiunea Campulung Moldovenesc pana la Valea Oituzului si Depresiunea Brasov
Caracteristici:
altitudinea maxima este de 2100 m in M-tii Calimani
- sunt formati din trei fasii paralele de roci: vulcanice (vest), roci dure - sisturi cristaline (in centru) si sedimentare cutate - flis (est);
- muntii sunt dispusi sub forma unor culmi paralele;
- orientarea culmilor muntoase este NV-SE;
- sunt fragmentati de vai si trecatori;
- sunt lipsiti de masivitate datorita multimii depresiunilor si vailor ce ii strabat;
- pe rocile vulcanice- relief vulcanic cu conuri si platouri vulcanice;
relief carstic pe calcarele din muntii Giumalau, Rarau (Pietrele Doamnei) si Hasmasu Mare;
Subdiviziuni:
M-tii Caliman (2100 m) - vulcanici - M-tii Giumalau-calcare M-tii Ceahlau -flis M-tii Stanisoarei - flis
- M-tii Gurghiu - vulcanici M-tii Rarau- calcare M-tii Tarcau -flis M- tii Gosmanu - flis
- M-tii Harghita - vulcanici M-tii Bistritei-cristalin M-tii Ciuc -flis M-tii Berzunti - flis
M-tii Giurgeu- cristalin M-tii Nemira -flis
M-tii Hasmas- calcare
In S - M-tii Perani - cristalin Depresiuni: -Giurgeu (pe Mures)
- M-tii Baraolt -flis - Ciuc (pe Olt)
- M-tii Bodoc- flis - Comanesti (pe Trotus)
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale: scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul altimetric
- precip. sunt mai abundente pe fatada vestica(influente oceanice)in comparatie cu fatada estica (influente est-europene)
- climat etajat in functie de altitudine
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 0-6sC
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- vanturi puternice
2. climat alpin (muntii Calimani)
- temperaturi medii anuale in jur de 0sC
- precipitatii de 1200-1400mm/an, mai ales sub forma de zapada
- perioade de inghet de 7-8 luni pe an
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
Muresul (cu Tarnava Mica si Tarnava Mare), Oltul, Bistrita, Trotusul
lacul vulcanic L. Sf. Ana
- lacul de baraj natural Lacul Rosu;- lacul de acumulare L. Izvorul Muntelui (pe Bistrita)
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine. Specifice sunt doua zone: cea de padure si cea alpina.
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
b) Zona alpina (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de "stepa rece" deoarece aici domina pajistile cu flori viu colorate; la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar si jnepeni sau alti arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri
