|
|
|
Depresiunea Faget
Se intinde de la localitatea Dobra spre vest si la sud de Mures fiind traversata de Riul Bega. Depresiunea Faget, evoluind sub influenta Depresiunii Pannonice, prezinta aceleasi caractere structurale si litofaciale ca si celelalte depresiuni amintite.
Formatiunile depresiunii apartin intervalului Badenian -Pliocen, cu o discontinuitate in Mezosarmatian si Sarmatianul tirziu.
Badenianul afloreaza in partea estica a depresiunii, pe doua zone: una la nord si alta la sud de Riul Bega; este reprezentat prin depozite marnoase si argiloase, iar pe alocuri calcaroase. Depozitele badeniene din regiunea localitatii Lapugiu si a localitatii Costiui au atras atentia de multa vreme datorita faunei fosile foarte bogata, cele doua localitati devenind puncte fosilifere clasice. De aici se cunoaste o fauna continind printre altele: Nucula nucleus, Arca noae, Chlamys elegans, Corbula gibba,Turitella tunis etc. La acestea, din nivelele inferioare ale suitei, se adauga o micro-fauna cu Candorbulina glomerosa, C. universa, Globigerinoides sicanus, G. trilobus, Globoquadrina ruman a etc. Continutul paleontologic atesta prezenta in Depresiunea Faget a Badenianului in intregime.
Sarmatianul este acoperit aproape total de depozite mai noi, transgre-sive. La zi afloreaza doar pe o mica suprafata care s-a conservat ca un petic ferit de eroziune, peste depozitele badeniene. Este reprezentat printr-o formatiune grosiera cimentata intr-o matrice argilo-nisipqasa in care s-a identificat o fauna de moluste sarmatiene.
Pliocenul acopera cea mai mare parte din Depresiunea Faget. Este 'reprezentat prin nisipuri, pe alocuri prundisuri, argile si marne, cu stratificatie torentiala. Aceste depozite sint foarte fosilifere la Costiui si Radma-nesti, de unde se cunoaste o fauna cu Congeria partschi, Caladacnastcindach-neri, Valenciennius altus etc., indicind Pontianul. Este de presupus ca in baza suitei pliccene este inclus si parte din Meotian.
Suita pliocena se incheie prin prundisuri cu resturi de Ananciis arver-nensis, apartinind Romanianului.
