Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general

INTOCMIREA DOCUMENTELOR TEHNICE ALE CADASTRULUI GENERAL

PLANUL CADASTRAL

Generalitati. Definitii

Metode de intocmire a planurilor cadastrale

Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii: metode directe, respectiv indirecte

Din categoria metodelor directe fac parte:

intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare (metodele clasice);

intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrammetrice de ridicare;

intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo - fotgrammetrice.

Din categoria metodelor indirecte fac parte:

intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza;

intocmirea planurilor cadastrale prin rambularea planurilor topografice si cadastrale vechi.

Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de baza topografica existenta in zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care se intocmesc planurile, etc..

Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare (metode clasice)

Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului, a identificarii categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice) etc. Aceasta va cuprinde:

volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi;

coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie;

volumul si obiectul lucrarilor de masurare;

metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor;

memoriul justificativ;

devizul estimativ.

Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in proiectie stereografica 1970, pe plan secant unic.

Metodele numerice de ridicare sunt:

o      metoda drumuirii;

o      metoda radierii;

metoda absciselor si ordonatelor

Continutul planului cadastral

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ-teritoriale comunale sau orasenesti (municipale) si pe intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie.

Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma digitala.

Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter.

Planul cadastral de ansamblu

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentare grafica a intregii suprafete a teritoriului administrativ.

Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ-teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una dintre scarile 1:10000, 1:25000, 1:50000.

Elemente de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

denumirea unitatii-administrativ teritoriale;

padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;

reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;

reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare, statatoare, canale deschise, baraje, diguri);

punctele care marcheaza hotarele administrative;

limitele si denumirea intravilanelor;

elementele de toponimie;

punctele din reteaua geodezica;

nordul geografic;

scara planului.

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste (in extracadru, in partea din stanga - jos) schema cu dispunerea foilor componente.

Planul cadastral de baza

Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor rezultate la introducerea sau intretinerea cadastrului general pantru o anumita unitate administrativ-teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.

Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma analogica, este:

v    1:5000, in zonele de ses pentru extravilan si 1:2000, 1:1000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

v    1:2000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2000, 1:1000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

v    1:5000 si 1:10000 sau, dupa caz, scari mai mari, in zonele montane;

v    1:2000, 1:1000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii.

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de baza sunt:

punctele retelei geodezice de sprijin, in indesire si ridicare;

limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente;

limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/ imobilelor,limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent;

reteaua de drumuri;

caile ferate;

apele curgatoare cu sensul lor de curgere;

apele statatoare;

constructiile hidrotehnice;

denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si starazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, etc., care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare;

numerele postale ale imobilelor din intravilane;

codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale;

scara de reprezentare, sistemul de proiectie,anul de intocmire, schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereogrfic 1970, pentru planurile analogice.

Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in "Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scara 1:5000, 1:2000, 1:1000 si 1:500" - editia 1978, pana la elaborarea si avizarea si/sau aprobarea unui nou atlas de semne conventionale.

Plan numeric

Planul numeric este definit ca un plan care este constituit integral din informatizari alfanumerice clasate in fisiere, capabile de a furniza automat expresia partiala sau totala a spatiului, la o scara arbitrara.

Obtinerea pe cale automata a planurilor cadastrale presupune trecerea la un nou tip de plan, care sa prezinte data numerice necesare prelucrarii automate. Acest tip de plan este planul numeric sau planul digital.

Transferarea pe un suport magnetic a datelor referitoare la coordonatele punctelor care definesc diferite elemente ale planului sistemul de referinta (punctele de triangulatie si caroiajul planului), numerele punctelor, denumirile (pentru dealuri, ape, strazi, etc.) si semnele convevntionale, constituie operatia de informatizare a planului grafic.

Astfel, planul numeric reprezinta o lista a coordonatelor acestor puncte si a unor informatii, grupate dupa anumite necesitati, urmand ca datele fizice care intereseaza (suprafete, distante) sa fie calculate din aceste coordonate.

Definitia planului numeric implica obligatia de a cunoaste toate punctele prin coordonatele lor tridimensionale si de a asocia la fiecare dintre ele doua informatii:

• codul de forma, pentru trasarea de linii;
• codul de functie, necesar pe de o parte desenului si pe de alta pentru clasarea naturii elementelor.

Avantajele oferite de planurile numerice

Se poate afirma ca automatizarea complexa a lucrarilor topo-cadastrale, fara de care nu se poate ajunge la obtinerea hartilor si planurilor digitale care sa cuprinda date specifice cadastrului, de asemenea in forma digitala, a adus numai avantaje si anume:

datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi usor conservate in timp, urmand a fi apelate pentru consultare sau pentru a se efectua reprezentarea lor grafica ori de cate ori dorim acest lucru si la orice scara;

planurile astfel redactate permit ca pentru orice fel de lucrare sa se poata lua o decizie in deplina cunoastere a tuturor aspectelor, o decizie completa si imediata;

fisierele cadastrale pot fi foarte usor folosite, fiind capabile sa raspunda la toate interogarile solicitate intr-un tomp foarte scurt;

planul numeric prezinta independenta fata de scara si de precizia grafica ce caracterizeaza un plan cadastral obisnuit; in cazul in care elementele culese din teren s-au ales de asa natura incat sa corespunda unei reprezentari la scara cea mai mare ce se va utoliza, toate celelalte reprezentari se pot obtine din aceasta;

aceleasi fisiere de coordonate si instructiuni pot servi ca baza pentru planuri si hati la toate scarile si in orice moment, mai ales daca fisierele sunt tinute la zi cu toate modofocarile survenite in teren;

utilizatorul poate face o selectie in functie de tematica interesanta din punctul lui de vedere inainte de a exploata planul numeric.

Exista urmatoarele moduri de culegere si prelucrare a datelor cadastrale pentru obtinerea planului numeric: culegerea si prelucrarea datelor utilizand tehnica GPS, cu ajutorul statiilor totale, pe cale fotogrammetrica si prin digitizare.

Numerotarea cadastrala

Fiecare unitate administrativ-teritoriala se indentifica prin codul SIRSUP extras din "Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale " publicat de Comisia Natioanala pentru Statistica .

Fiecare corp de proprietate se individualizeaza prin numarul cadastral, care asigura legatura intre planul cadastral, registrele cadastrale si inregistrarile din cartea funciara. Numarul cadastral al corpului de proprietate este unul dintre identificatorii de legatura logica dintre baza de date grafice is baza de date alfanumerice in sistemul informatic al cadastrului.

Numerotarea cadastrala intr-o unitate adminstrativ-teritoriala se face la nivel de parcela sau corp de proprietate .In cadrul teritoriului unei unitati administrativ-teritoriale numerotarea cadastrala a corpurilor de proprietate se face separate pentru intravilan si extravilan. Codul de indentificare in baza de date este "1" pentru extravilan si "2" pentru intravilan. In situatia in care teritoriul cuprinde mai multe intravilane (de exemplu o comuna cu mai multe sate), acestea vor primi coduri de indetificare "3", "4"etc.Pentru a usura numeroatarea corpurilor de proprietate acestea vor fi , dupa caz , grupate pe sectoare cadastrale (tarlale sau cvartale).

Corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n incepand de la NV la SE unitatii administrative-teritoriale , separate pentru intravilan si extravilan .In cadrul fiecarui corp de proprietate parcelele componente se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n , urmate se simbolul categoriei de folosinta, incepand cu categoria de folosinta a curtii-constructii.

Imobilele care reprezinta detalii liniare ca: ape curgatoare, canale , diguri, cai ferate, drumuri clasate se numeroteaza separate in cadrul fiecarui intravilan, respectic extravilan . Detaliile liniare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor(cu exceptia subtraversarilor) in cadrul fiecarui intravilan si un singur numar cadastral in extravilan si pe tronsoane create prin intersectia cu alte detalii liniare (separate in intravilen si extravilan, respectandu-se urmatoarea ierarhie:

caile ferate intretaiate de ape;

drumurile nationale intretaiate de cai ferate si ape ;

drumurile judetene intretaiate de cai ferate , ape si drumuri nationale ;

drumurile comunale intretaiate de cai ferate, ape , drumurile nationale si drumurile judetene ;

drumurile de exploatare (commune)intretaiate de ape , cai ferate , drumuri nationale,drumuri judetene sau comunale.

Daca la incheierea numerotarii se constata omiterea unor immobile , aceste a vor primi nemere in continuarea numerotarii in intravilanul unitatii administrativ-teritoriale respective.

In cazul proprietatilor izolate care nu au fost incluse la delimitarea in suprafata intravilanelor corpurile de proprietate se numeroteaza in cadrul extravilanului. In acelasi fel se procedeaza in cazurile speciale , in care s-a efectuat o delimitare clara in tre intravilan is extravilan( in unele zone de munte).

Parcele componente ale corpurilor de proprietate, care au suprafete mai mici de 50 m² in intravilan is 300 m² in extravilan, nu se numeroteaza.. Suprafata acestora se incadreaza in suprafetele si , respectiv, in categoriile de folosinta a parcelelor alaturate ale aceluiasi corp de proprietate.

In cazurile in care un corp de proprietate sau parti dintr-un corp de propietate isi schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotata cu un numar cadastral nou, in continuarea ultimului numar atribuit la ultima numeroatre cadastrala. Un numar cadastral vechi nu se va atribui altui corp de proprietate, ci va ramane inregistrat in baza de date a cadastrului, la istoricul corpului de proprietate respectiv. Numerele cadastrale din vechile carti funciare vor fi inregistrate in baza de date la istoricul corpului de proprietate .

In cazul in care se modifica configuratia unui corp de proprietate prin comasare, dezmembrare,divizare,alipire,numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate se modifica astfel: numeral cadastrale vechi dispar si se acorda numere cadastrale noi in continuarea ultimului numar cadastral acordat pe suprafata unitatii administrativ-teritoriale.

Numarul cadastral al corpului de proprietate si cala ale parcelelor componente ale acestuia nu vor contine codul de indentificare si codul SIRUTA , acestea fiind atribuite ale fiecarei unitatiadministartiv-teritoriale.

Calculul suprafetelor

Generalitati

Notiunea de suprafata in cadastru este considerata ca fiind aria unui contur inchis proiectat intr-un plan orizontal (plan de referinta).

In cadatrul general calcculul suprafetelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale teritoriului administrativ ale corpurilor de proprietate si parcelelor rezultate in urma prelucrarii masuratorilor de teren si operatiilor de birou.

Valorile suprafetelor calculate inscrise in documentele cadastrului general, se exprima in metri patrati. Pentru alte genuri de lucrari, suprafetele se pot exprima in ari, ha, km².

Suprafetele calculate exprimate in cadastrul general, pot fi diferite de suprafetele inscrise in actele de proprietate. Eventualele diferente intre aceste suprafete sunt aduse la cunostinta proprietarilor si pot fi contestate de acestia, conform prevederilor legale, cu respectarea regulamentelor elaborate si aprobate de ONCGC.

Succesiunea operatiilor

In lucrarile de introducere a cadastrului general, planurile cadastrale se intocmesc in final sub forma digitala si prin urmare, suprafetele se vor determina analitic din coordonatele punctelor de pe conturul unitatilor administrativ-teritoriale si ale unitatilor cadastrale. Daca se folosesc aceleasi coordonate pentru punctele de pe contururile geometrice ale detaliilor, nu este necesar sa se faca o compensare a suprafetelor.

Calculul analitic al suprafetelor se face pentru: teritoriul administrativ, extravilan, intravilan, sectoare cadastrale, detalii liniare, corpuri de proprietate, parcele.

Pentru controlul calculelor se au in vedere urmatoarele:

• suma suprafetelor parcelelor componente ale unui corp de proprietate este egala cu suprafata calculata a corpului de proprietate;
• suma suprafetelor corpurilor de proprietate si a detaliilor liniare este egala cu suprafata calculata a sectoarelor cadastrale;
• suma suprafetelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafata calculata a extravilanului si intravilanului;

Pentru alte scopuri decat introducerea cadastrului, suprafetele se pot determina prin diferite metode (grafic, mecanic), iar controlul calculelor se face prin constrangerea suprafetelor mai mici calculate astfel, pe o suprafata mai mare cunoscuta.

Exemplificare se poate face pentru suprafata S determinata analitic din coordonatelor punctelor de pe contur, care trebuie sa fie egala cu suma suprafetelorcorpurilor de proprietate in interiorul sau (s'_j) determinate prin metoda mecanica folosind planimetrul polar.

Daca Σ s'_I = S' si S-S'<T (toleranta), se procedeaza la compensarea suprafetelor prin distribuirea proportionala a diferentei Δs = S-S' tuturor suprafetelor corpurilor de proprietate. Se calculeaza raportul r = S/S' cu 6 zecimale, iar suprafetele compensate vor fi:

S₁ = S'₁ * r; S₂ = S'₂ * r; ... S_i = S'_I * r;

Metode de determinare a suprafetelor

Alegerea metodelor de determinare a suprafetelor se face in functie de:

modul de intocmire a planului cadastral;

precizia ceruta la determinare;

scara planului;

starea planului si suportul pe care e intocmit planul cadastral;

mijloacele de calcul avute la dispozitie.

Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de natura datelor masurate (numerice sau grafice), de performantele mijloacelor tehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clsifica astfel:

Metode numerice

(cuprinzand procedeele: analitic, geometric si trigonometric)

Metode grafice;

Metoda combinata;

Metoda mecanica.

Metode numerice de calcul a suprafetelor

Elementele necesare calculului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.

a)     Procedeul analitic

Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triunghi pentru care se poate scrie:

Fig. 1

Se dezvolta determinantul dupa coloana 1:

2S = X₁(Y₂-Y₃) - X₂(Y₁-Y₂) = X₁(Y₂-Y₃) + X₂(Y₃-Y₁) + X₃(Y₁-Y₂)

Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generala:

2S =

Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta:

2S = -Y₁(X₂-X₃) - Y₂(X₁-X₂) = Y₁(X₃-X₂) + Y₂(X₁-X₃) + Y₃(X₂-X₁)

Sau scrisa prescurtat relatia este:

2S =

Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea calculelor.

b)     Procedeul geometric

Se foloseste atunci cand pe teren au fost masurate direct lungimi care constituie elemente ale unor figuri geometrice, de regula suprafete mici.

Pentru un triunghi caruia I s-au masurat toate laturile (a, b, c), suprafata va fi:

, unde p = (a+b+c)/2

S= (B*h)/2, unde B este baza, iar h este inaltimea pe latura B

Pentru un trapez caruia I s-au masurat pe teren cel doua baze (B, b)si inaltimea (h), aria este:

S =

Pentru un paralelogram caruia I s-au laturile (a, b), diagonalele (d₁, d₂), inaltimea (h), unghiul dintre laturile a si b (ω) si unghiul dintre diagonale (φ):

S = a*h = a*b*sin ω =

Procedeul se poate aplica suprafetelor marginite de un contur poligonal care se poate imparti in figuri geometrice elementare, carora li s-au masurat elementele care le determina in vederea raportarii lor pe plan.

Fig. 2 Fig. 3

S = ΣS_i ; d_i = distante masurate

c)     Procedeul trigonometric

Se folosesc atunci cand ridicarile topografice s-au facut pe cale tahimetrica, de obicei prin metoda radierii si pe teren s-au masurat unghiuri si distante.

Fig. 4

S₁ = S_102-1-3 ; S₂ = S_1-2-1-2 ; S₃ = S_102-3-2 ; S_i = ½ d_i d_i+1 sin ω_i ; S = S₂ - (S₁ + S₃)

In cazul cand suprafeta este marginita de un contur poligonal ale carui varfuri au fost determinate prin radiere, aria poligonului se va obtine in mod analog.

Daca poligonul este un patrulater la care s-au masurat diagonalele si unghiul dintre ele, aria lui se va obtine cu relatia:

S = ½ (a+c)*(b+d)*sinω

Fig. 5

Suprafata marginita de un contur pentagonal la care s-au masurat pe teren unghiurile interioare si numai patru laturi (a cincea neputandu-se masura din cauza unui obstacol) se determina in mad asemanator astfel:

in triunghiurile AEA' si DCC' se calculeaza valorile distantelor x si y folosind teorema sinusului;

suprafata pentagonului rezulta in functie de suprafetele cunoscute ale triunghiurilor:

Fig. 6

S_ABCDE = S_A'BC' - S_AEA' - S_DCC'

sau:

2S_ABCDE = (x+c) * (y+d) * sin B - x * b * sin A - y * a * sin C

2.3. EXECUTIA PLANURILOR DE AMPLASAMENT SI DELIMITARE A CORPURILOR DE PROPRIETATE

2.3.1. Scopul intocmirii planurilor

Planurile de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate se executa in urmatoarele scopuri:

inscrierea cu caracter nedefinitiv in cartea funciara a actelor si faptelor juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general;

solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea si exactitatea datelor referitoare la un corp de proprietate;

dupa finalizarea lucrarilor de introducere a cadastrului general intr-o unitate administrativ-teritoriala, pentru elaborarea documentatiilor topo-cadastrale necesare realizarii proiectelor si studiilor din domeniul constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, solicitate de administratia publica locala pentru emiterea avizelor legale, precum si pentru solutionarea aspectelor legate de construirea sau reconstruirea proprietatilor.

2.3.2. Continutul documentatiei

Documentatia privind intocmirea planurilor cadastrale de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde:

o      memoriu tehnic justificativ;

o      planul de incadrare in zona, intocmit la o scara convenabila, de regula 1:2000 - 1:10000;

o      planul de amplasament propriu zis;

o      inventarul cu punctele la ridicarea topografica a imobilului in Sistem de coordonate Stereografic 1970 sau local;

o      inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul imobilului/ corpului de proprietate si a patru puncte de detaliu stabilite (borne, picheti de fier, colturi de cladiri in intravilan si stalpi, tarusi de lemn si borne in extravilan) care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate;

o      descrierile topografice ale punctelor stabilite.

2.3.3. Conditii de executie

Conditiile de executie a planurilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate sunt:

v   masuratorile topografice se executa, de regula, in Sistemul de proiectie Stereografic 1970. In cazurile in care punctele din reteaua geodezica sunt amplasate la o distanta mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafata este mai mica de 10 ha si nu exista conditii de vizibilitate pentru masuratori, prin metodele retrointersectiei, intersectiei inainte sau intersectiei combinate, se poate lucra in sistem local;

v   in situatia in care coordonatele punctelor se calculeaza in sistem local, se vor lua masurile necesare pentru materializarea si conservarea a minimum patru puncte stabilite care vor folosi la intergarea ulterioara in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

La receptia acestor planuri, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala se atribuie - in ordine cronologica a solicitarilor - numere cadastrale provizorii (in cazul teritoriilor in care nu s-a introdus cadastrul general) sau numere cadastrale in continuarea ultimului numar atribuit unui imobil pe un teritoriu pe care s-a introdus cadastrul general.

Planurile se intocmesc pe suport analogic format A4, A3, la o scara convenabila (1:500, 1:1000, 1:2000) si in forma digitala.

Pe plan, in completarea partii grafice, se inscriu: numele, prenumele si adresa celui care a solicitat planul, adresa imobilului, inventarul cu numerele si coordonatele punctelor de contur, suprafata corpului de proprietate si a parcelelor componente - pe categorii de folosinta, numerele cadastrale provizorii, sistemul de proiectie, scara, directia nord, numel, semnatura si stampila executantului. Planurile de amplasament si delimitare sunt insotite de "Fisa corpului de proprietate" completata corespunzator.

Punctele de pe conturul imobilului se marcheaza cu tarusi de lemn sau picheti metalici, daca imobilul ne este imprejmuit.

CALCULUL SUPRAFETELOR

2.4.1. Generalitati

Notiunea de suprafata in cadastru este considerata ca fiind aria unui contur inchis proiectat intr-un plan orizontal (plan de referinta).

In cadatrul general calcculul suprafetelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale teritoriului administrativ ale corpurilor de proprietate si parcelelor rezultate in urma prelucrarii masuratorilor de teren si operatiilor de birou.

Valorile suprafetelor calculate inscrise in documentele cadastrului general, se exprima in metri patrati. Pentru alte genuri de lucrari, suprafetele se pot exprima in ari, ha, km².

Suprafetele calculate exprimate in cadastrul general, pot fi diferite de suprafetele inscrise in actele de proprietate. Eventualele diferente intre aceste suprafete sunt aduse la cunostinta proprietarilor si pot fi contestate de acestia, conform prevederilor legale, cu respectarea regulamentelor elaborate si aprobate de ONCGC.

Succesiunea operatiilor

In lucrarile de introducere a cadastrului general, planurile cadastrale se intocmesc in final sub forma digitala si prin urmare, suprafetele se vor determina analitic din coordonatele punctelor de pe conturul unitatilor administrativ-teritoriale si ale unitatilor cadastrale. Daca se folosesc aceleasi coordonate pentru punctele de pe contururile geometrice ale detaliilor, nu este necesar sa se faca o compensare a suprafetelor.

Calculul analitic al suprafetelor se face pentru: teritoriul administrativ, extravilan, intravilan, sectoare cadastrale, detalii liniare, corpuri de proprietate, parcele.

Pentru controlul calculelor se au in vedere urmatoarele:

suma suprafetelor parcelelor componente ale unui corp de proprietate este egala cu suprafata calculata a corpului de proprietate;

suma suprafetelor corpurilor de proprietate si a detaliilor liniare este egala cu suprafata calculata a sectoarelor cadastrale;

suma suprafetelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafata calculata a extravilanului si intravilanului;

Pentru alte scopuri decat introducerea cadastrului, suprafetele se pot determina prin diferite metode (grafic, mecanic), iar controlul calculelor se face prin constrangerea suprafetelor mai mici calculate astfel, pe o suprafata mai mare cunoscuta.

Exemplificare se poate face pentru suprafata S determinata analitic din coordonatelor punctelor de pe contur, care trebuie sa fie egala cu suma suprafetelorcorpurilor de proprietate in interiorul sau (s'_j) determinate prin metoda mecanica folosind planimetrul polar.

Daca Σ s'_I = S' si S-S'<T (toleranta), se procedeaza la compensarea suprafetelor prin distribuirea proportionala a diferentei Δs = S-S' tuturor suprafetelor corpurilor de proprietate. Se calculeaza raportul r = S/S' cu 6 zecimale, iar suprafetele compensate vor fi:

S₁ = S'₁ * r; S₂ = S'₂ * r; ... S_i = S'_I * r;

2.4.2. Metode de determinare a suprafetelor

Alegerea metodelor de determinare a suprafetelor se face in functie de:

modul de intocmire a planului cadastral;

precizia ceruta la determinare;

scara planului;

starea planului si suportul pe care e intocmit planul cadastral;

mijloacele de calcul avute la dispozitie.

Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de natura datelor masurate (numerice sau grafice), de performantele mijloacelor tehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clsifica astfel:

Metode numerice

(cuprinzand procedeele: analitic, geometric si trigonometric)

Metode grafice;

Metoda combinata;

Metoda mecanica.

2.4.3. Metode numerice de calcul a suprafetelor

Elementele necesare calculului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.

d)    Procedeul analitic

Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triunghi pentru care se poate scrie:

Fig. 1

Se dezvolta determinantul dupa coloana 1:

2S = X₁(Y₂-Y₃) - X₂(Y₁-Y₂) = X₁(Y₂-Y₃) + X₂(Y₃-Y₁) + X₃(Y₁-Y₂)

Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generala:

2S =

Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta:

2S = -Y₁(X₂-X₃) - Y₂(X₁-X₂) = Y₁(X₃-X₂) + Y₂(X₁-X₃) + Y₃(X₂-X₁)

Sau scrisa prescurtat relatia este:

2S =

Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea calculelor.

e)    Procedeul geometric

Se foloseste atunci cand pe teren au fost masurate direct lungimi care constituie elemente ale unor figuri geometrice, de regula suprafete mici.

Pentru un triunghi caruia I s-au masurat toate laturile (a, b, c), suprafata va fi:

, unde p = (a+b+c)/2

S= (B*h)/2, unde B este baza, iar h este inaltimea pe latura B

Pentru un trapez caruia I s-au masurat pe teren cel doua baze (B, b)si inaltimea (h), aria este:

S =

Pentru un paralelogram caruia I s-au laturile (a, b), diagonalele (d₁, d₂), inaltimea (h), unghiul dintre laturile a si b (ω) si unghiul dintre diagonale (φ):

S = a*h = a*b*sin ω =

Procedeul se poate aplica suprafetelor marginite de un contur poligonal care se poate imparti in figuri geometrice elementare, carora li s-au masurat elementele care le determina in vederea raportarii lor pe plan.

Fig. 2 Fig. 3

S = ΣS_i ; d_i = distante masurate

f)      Procedeul trigonometric

Se folosesc atunci cand ridicarile topografice s-au facut pe cale tahimetrica, de obicei prin metoda radierii si pe teren s-au masurat unghiuri si distante.

Fig. 4

S₁ = S_102-1-3 ; S₂ = S_1-2-1-2 ; S₃ = S_102-3-2 ; S_i = ½ d_i d_i+1 sin ω_i ; S = S₂ - (S₁ + S₃)

In cazul cand suprafeta este marginita de un contur poligonal ale carui varfuri au fost determinate prin radiere, aria poligonului se va obtine in mod analog.

Daca poligonul este un patrulater la care s-au masurat diagonalele si unghiul dintre ele, aria lui se va obtine cu relatia:

S = ½ (a+c)*(b+d)*sinω

Fig. 5

Suprafata marginita de un contur pentagonal la care s-au masurat pe teren unghiurile interioare si numai patru laturi (a cincea neputandu-se masura din cauza unui obstacol) se determina in mad asemanator astfel:

in triunghiurile AEA' si DCC' se calculeaza valorile distantelor x si y folosind teorema sinusului;

suprafata pentagonului rezulta in functie de suprafetele cunoscute ale triunghiurilor:

Fig. 6

S_ABCDE = S_A'BC' - S_AEA' - S_DCC'

sau:

2S_ABCDE = (x+c) * (y+d) * sin B - x * b * sin A - y * a * sin C

GENERALITATI. DEFINITII

Cadastrul general se introduce pe unitati administrativ- teritoriale. Introducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.

Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinit pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OJCGC.

Unitati administrativ-teritoriale

In Romania unitatile administrativ-teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si judetul. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti (municipale) se deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul.

Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23.839.070 hectare si cuprinde din punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate. Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale.

INTRAVILANUL este partea din unitatea administrativ-teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona des construita ocupata cu cladirile de locuit, constructiile social-culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane (sate). Limita intravilanului reprezinta detaliul topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerorarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

EXTRAVILANUL este partea din unitatea administrativ-teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.

Unitati teritoriale cadastrale

Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale cadastrale.

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativ-teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri, etc.) care nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de proprietate alipite. Denumirea de "sector cadastral" inlocuieste termenii "tarla" in extravilan si "cvartal" in intravilan.

Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.

Corpul de proprietate este constituit din una sau mai multe parcele alipite, aprtinand aceluiasi proprietar.

Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar sau mai multor proprietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avnd aceeasi clasificare calitativa.

Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela, constructia si proprietarul.

Constructia este o proprietate sau o parte dinntr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este identica cu cea a intrarii.

Proprietarul este o persoana fizica sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.

Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:

sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie a peretilor exteriori;

intrarea separata in cladire;

independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul informational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora.

Limite si hotare

LIMITE

Limitele sunt linii care determina configuratia sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosinta, a tipurilor de sol si a claselor de bonitare, a categoriilor de terenuri, etc..

In functie de vizibilitate pot fi de trei categorii:

Distincte - au conturul vizibil si se pot indentifica usor pe teren. Pot fi naturale (ex. Limita dintre terasa si lunca, limita de la baza unei pante, etc.) sau artificiale (ex. Limita dintre un teren arabil si o plantatie de vie).

Difuze - intre doua categorii de folosinta care se intrepatrund. Pentru stabilirea lor este nevoie de documentatii si de martori (ex. Limita dintre o padure si o pasune impadurita).

Discrete - nu sunt vizibile la suprafata terenului. Pentru precizarea lor se axecuta lucrari speciale (ex. Limitele unitatilor de sol, limitele claselor de bonitare, limitele categoriilor de terenuri).

Limtele pot separa si terenuri cu regim juridic diferit (ex. Limitele dintre intravilan si extravilan, care in cadastru au o importanta deosebita).

HOTARE

Hotarele sunt limitele despartitoare intre doua teritorii care formeaza unitati distincte administrative si economice sau separa doua proprietati funciare.

Acestea se pot clasifica astfel:

hotare nationale - sunt granitele tarii;

hotare administrative - sunt cele care delimiteaza teritoriile administrative judetene, orasenesti (municipale) si comunale;

hotare ale unitatiilor economice - sunt hotarele care delimiteaza terenurile unitatiilor industriale, ale unitatilor agricole cu capital de stat, ale unitatilor forestiere, etc.,

hotare ale proprietatilor funciare - sunt limitele dintre diferite proprietati de stat, asociatiilor sau individuale.

Hotarele sunt materializate pe teren prin diverse limite si borne. Pe plan ele sunt reprezentare prin linii si puncte de hotar.

Liniile de hotar pot fi naturale sau artificiale.

Liniile de hotar naturale sunt de obicei reprezentate prin liniile de talveg ale cursurilor de ape permanente sau temporare, prin liniile de cumpana a apelor sau liniile de despartire a apelor, prin liziere de padure, etc..

Liniile de hotar artificiale sunt cele realizate de om, cum ar fi santurile, brazdele, canalele, drumurile, etc..