|
|
|
"- Asculti ?! Cadana de pe Babagai se vaera in noapte. Pe apele negre de smoala vasul tremura din toate incheeturile. Cosava, napraznicul vant, alearga acum chiuind peste fluviu, sfaramand de mal lotcile surprinse de noapte in larg. E moartea aci, aproape de tot, si cadana de pe Babagai se vaera prelung
Un pasa domnea in cetate la Columbaca, - asa incepe povestea, - si intre cadane avea pe una, mai mandra decat luna plina in noptile senine de Mai. Dar intr'o noapte de-acestea frumoasa cadana a fugit cu tanarul capitan al cetatii unguresti de peste fluviu. S'a mahnit amarnic pasa intai, apoi a planuit crunta razbunare. Pe bezna, pe lotci, cu o seama de ieniceri alesi a trecut fluviul si dintr'un iures a ocupat cetatea ungureasca, adormita dupa chef. Frumosul cap al capitanului a cazut, dovleac copt, sub secure. Iar pe mandra cadana gealatii au luat-o, si-au dus-o de-au ferecat-o in lanturi de stanca ce se nalta colturoasa din mijlocul fluviului, lasand-o acolo osandita mortii grozave in singuratatea apelor De veacuri moare acolo, pe Babagai, cadana, si ori de cate ori sufla aprigul Cosava, vaerele ei infioara pana departe apele marelui fluviu
Asa mi-a spus povestea cea veche prietenul meu, mos Rusalin pescarul, in coliba lui de pe mal, in timp ce printre barnele deslipite suera ascutit grozavul Cosava, iar Dunarea gemea in adancuri
E tara povestilor aci, batranul fluviu e leaganul stravechi al marilor legende. Candva pe aci au urcat, pe usoara corabie greceasca, argonautii cu Iason, in cautarea lanei de aur.
Si pe aci a trecut imparatul cel mare ostile lui marete, taindu-si drumul in stanca, iar unde piatra a fost mai tare decat omul, intinzand pod solid de alungul fluviului. Dar aci am esit din legenda: numele imparatului sta si acum acolo, pe mal, sapat in stanca de mani omenesti. De aceleasi mani de legionari, cari au construit si drumul acesta magnific; de nu ar mai fi supravietuit nimic altceva, ci singur suficient pentru a dovedi peste milenii forta si grandoarea Romei.
Nenumarate puhoaie de osti s'au scurs de-atunci pe aci. Multe s'au frant la stavilarul Dunarii. Dar si multe au trecut, silind batranul fluviu sa le fie drum deschis spre inima Europei. Veacuri de-arandu-l turcii au disputat Europei crestine posesiunea Dunarii. Se stia: cine are malul drept, il va stapani si pe cel stang. Veacuri de-arandu-l a stat straja permanenta pe malul stang nobilimea valaha severineana. Intru paza Dunarii s'a irosit aceasta nobilime pana la ultimul om. A fost chemarea ei istorica; si-a implinit-o cinstit si frumos: fara galagie si fara nume sonore tipate strident peste veacuri
Maiestos si tacut e cursul marelui fluviu aci. De pe creste nalte de stanci ruine de burguri se oglindesc in valuri, morminte mari ale trecutului mort. Singura Dunarea a ramas vie si va ramane inca si dupa ce se va fi macinat si cea de pe urma piatra a ultimului burg. De aceia poate este asa de maiestoasa si asa de tacuta: fiindca e vesnica.
Candva in locul marelui ses al Tisei, cuprinzand intreg bazinul incercuit la nord si est de digul Carpatilor, se intindea Marea Panonica. Iar Oltenia si Muntenia nu erau decat un mare golf al Marii Negre. Cele doua mari nu comunicau nicairi. Cate milenii au trebuit sa izbeasca valurile in munte, pana ce sa deschida poarta intre cele doua mari, nimeni nu stie. A fost o lupta gigantica si lunga intre ape si stanci. Au invins apele si rezultatul a fost aceasta magnifica deschizatura a Dunarii, pe care s'a scurs apoi spre rasarit intreaga Marea Panonica.
Asa a luat fiinta aceasta splendida vale a Dunarii-de-jos, cea mai frumoasa din intreg cursul marelui fluviu
Dunarea intra in Banatul romanesc la Bazias (insemnat port fluvial, amenajat pentru circulatie intensa si legat printr'o linie ferata de Timisoara; inainte de lucrarile executate pentru navigabilitatea Dunarii intre Bazias si Portile-de-Fier, marfurile erau aduse pe apa numai pana aci, apoi erau transportate cu carute pana dupa Portile-de-Fier, unde erau incarcate din nou si duse mai departe) si tot de aci incep si vestitele Clisuri, aceste marete stramlori ale marelui fluviu, unice pe continent si de o frumuseta rara.
Pornind cu vaporul dela Bazias inainte de cataracle in jos, in curand ajungem la insula Kisilova, destul de intinsa (pe ea se afla comuna iugoslava Ostrovo). Dupa ce trecem de insula, lasam la stanga satele romanesti Divici, Belobresca, Susca, Pojejena-de-Jos si Macesii, apoi ajungem la al doilea port dunarean romanesc, Moldova-Veche (comuna mare, cu pozitie pitoreasca, 2120 locuitori; in locul unde stau azi edificiile portului si vama, in epoca romana stetea un puternic castru.)
Dela Moldova Dunarea se desface in doua brate, inchizand intre ele insula Moldova (7 km lung. si 2½ km lat; din cauza inundatiilor nelocuita). Inainte de reunirea celor doua brate, in apropierea malului romanesc se inalta din mijlocul valurilor stanca arida si uriasa Babagai.
Cand sufla Cosava (acest vant grozav de puternic, mai ales in Aprilie si Oclomvrie, incat opreste circulatia nu numai pe Dunare, ci si pe soseaua taiata in mal), crestele ascutite ale stancei scot sunete sueratoare, asemenea unor lungi vaere.
Muntii de pe malul drept aci sunt mai putin inalti, insa sunt de formatiune calcaroasa si au o multime de pesteri, dintre cari cea mai cunoscuta este Culumbaca, cuibul mustelor columbace, al acestei plagi a sudului Banatului, care in alti ani face enorme pagube, omorand sute de vite.
Imediat dupa Babagai pe malul stang se inalta ruinele cetatii S f. Ladislau, iar pe malul opus ruinele mai mari si mai impunatoare ale cetatii medievale Columbaca (Golubat), care a jucat un rol foarte insemnat in luptele cu turcii.
Dupa Columbaca intram in asanumita Clisura-de-sus, de unde incep adevaratele stramtori. Clisura-de-sus tine pana la cataracta Iuti, la cotitura cea mai de sud a Dunarii banatene. Aci fluviul se ingusteaza tot mai mult, cele doua maluri formate din pereti de stanca, se apropie, asa ca pe malul drept se pot vedea bine urmele drumului roman.
Acest drum a fost inceput si executat pana la cataracta Iuti, de catre imparatul Tiberius in anii 33-34 (Tablele comemorative din Gospodin la cataracta Cozla, si mai jos la cataracta Izlaz), reparata sub Vespasian si Domitian, si desavarsita, prelungindu-o dealungul cataractelor pana la Portile-de-Fier, de catre imparatul Traian, a carui tabla comemorativa se afla deasupra soselei la intrarea in Cazanele Mici. Aceasta sosea e o capodopera a genului si pentru construirea ei au trebuit sfortari supraomenesti, mai ales cu mijloacele tehnice de atunci. Acolo, unde stanca nu a mai putut fi taiata, s'a construit un fel de pod suspendat pe grinzi, in lungul fluviului. Gaurile unde au fost fixate capetele grinzilor se vad si azi.
Prima cataracta in Clisura-de-sus este acea formala de prelungirea in apa a muntelui Stanca, apoi dupa ce trecem de micul port romanesc Drencova, intalnim cataracta Cozla, spre malul opus bancul de stanca Doica, stancile Bivolii in mijlocul Dunarii (asemenea unor bivoli uriasi culcati), iar dupa ce lasam in stanga dealul Trescovat, intram imediat in valtorile cataractelor Izlaz, Tachtalia-Mica, Tachtalia-Mare si Greben, cari inainte de canalizare erau spaima vapoarelor.
Pentru a face navigabila Dunarea intre Bazias si Turnu-Severin, in aceasta regiune a Clisurilor, unde cursul fluviului e numai cataracte, bancuri si valtori, guvernul austro-ungar din initiativa contelui Szechenyi inca in anul 1834 incepe indepartarea catorva obstacole din cataractele Clisurii-de-sus si continua lucrarile pana la 1846. La 15 Sept. 1890 apoi in urma contractului incheiat intre guvern pe de-o parte si ing. Hajdu, fabricantul H. Luther din Braunschweig si Soc. de Discont din Berlin pe dealta parte, se incep lucrarile de canalizare in mod sistematic, si se termina nu la 1895, cum fusese prevazut in contract, ci abia la 1898. A fost o lucrare grandioasa, care a necesitat cheltueli enorme si o extraordinara energie de munca, insa si foloasele au fost in raport cu sfortarea depusa, deoarece prin deschiderea Clisurilor s'a dat o desvoltare extraordinara navigatiei dunarene, ceiace a atras dupa sine si o serioasa intensificare a comertului tuturor statelor riverane, cari au de-atunci drum deschis spre mare.
Limitele canalului deschis in alvia Dunarii sunt marcate prin geamanduri, iar pentru o mai mare siguranta a navigatiei prin aceste locuri primejdioase, s'a infiintat un corp de piloti speciali, de stat, cari conduc toate vapoarele pe aceasta portiune.
(O incercare de canalizare a Dunarii au facut si romanii, sapand la Portile-de-Fier un canal de peste 3 km lungime).
Dupa Greben Dunarea se largeste putin, formand cele doua insule Porc c i (pe cea mai mare ruinele unei cetati si ale unei biserici, precum si ale comunei Poreci distruse de turci in 1813). In fata insulei pe malul stang e comuna Svinita (in apropiere urmele unui castru roman; afirmativ aci ar fi existat si o cetate regeasca Zi ni ce.) Ceva mai jos, pe malul drept, se afla orasul sarbesc Milanovat, iar in fata acestuia pe malul romanesc se vad ruinele cetatii Tricule, datand de prin sec. XVI.-lea. Nu peste mult ajungem apoi la cataracta Iuti, unde este si punctul cel mai sudic al Banatului.
De aci fluviul curge spre nord-est si imediat incepe Clisura-de-Jos, sprijinita la dreapta de muntii Stretine. Lasand in stanga Tisovita, iar in dreapta G o Iubi n i e, ajungem la Plavisevita, unde incepe stramtoarea numita Cazane
Una dintre cele mai frumoase si mai marete privelisti se deschide aci. Dunarea se strange intr'o alvie de abia 170 m latime, strajuita de ambele parti de munti inalti, aci ridicandu-si arizi crestele de stanci, aci coborand domol spre valuri cu coaste bogat impadurite. Ici-colo dintre crapaturile de stanci palcuri mari de arbusti de liliac se nalta, cari in fiecare primavara cand infloresc, dau un aspect de neuitat acestui peisagiu superb al Cazanelor. In general climatul e bland aci, de aceia si vegetatia bogata, semitropicala.
Cursul apei e aci foarte adanc si destul de repede, insa tacut si maiestos, asemenea tuturor fortelor grandioase ale naturii.
In dreapta vestigiile grandoarei celui mai puternic neam din antichitate: drumul roman. In stanga soseaua Cazanelor, o capodopera a tehnicei secolului al XIX-lea. De ambele parti, aproape de tot, ziduri superbe de munti cresc pana aproape de cerul ireal de albastru. Sus, acolo, vulturi rotesc in cercuri mari. Si peste tot tacere desavarsita
E unul dintre cele mai frumoase si mai marete peisagii ale continentului.
Muntii cari strajuesc Cazanele, in dreapta Starbetul-Mare (768 m), iar in stanga Sucarul-Mare, in cea mai mare parte sunt din formatiuni calcaroase si au o multime de pesteri, mai toate bogate in stalactite frumoase, cele mai insemnate fiind pe malul romanesc, si anume Ponicova, prin care curge paraul cu acelas nume, apoi aproape de aceasta pestera Liliecilor, un adevarat viespar de lilieci, si ceva mai jos pestera Veterani (cunoscuta de romani sub numele de Piscabara), ce si-a primit numele dela generalul austriac Veterani, care pusese in pestera garnizoana penlru paza fluviului impotriva turcilor. Acestia numai dupa un asediu foarte serios au putut ocupa pestera.
Dupa ce esim din Cazane in frumosul golf al Dubovei, imediat intram in Caza nele-Mici, formate de stramtoarea muntilor Starbetul-Mic si Sucarul-Mic. Aci se pot vedea mai clar urmele drumului lui Traian, precum si Tabula Traiana, la intrarea in Cazanele Mici. Trecem apoi de insula Ogradena (dupa ce am lasat la stanga comunele Ogradena Veche si Ogradena Noua), si incurand zarim pe malul drept localitatea Techia, iar in fata, pe malul stang, ceva mai jos,
insemnat port dunarean, situat la varsarea Cernei in Dunare. Orasul are 5614 locuitori (impreuna cu suburbiile Jupalnic, Tufari si Coramnic are 8428 loc.), majoritatea romani, apoi germani, unguri, putini sarbi. Este sediul unei preturi, al unei judecatorii de ocol, al unei directiuni silvice, precum si al diferitelor autoritati de navigatie fluviala, insemnat centru cultural, functioneaza aci o scoala superioara de comert, un gimnaziu, si mai multe societati culturale si sportive, cari depun o activitate prodigioasa.
In acelas timp Orsova, datorita portului sau atat de insemnat pentru navigatia pe Dunare, este si un important centru economic, adapostind o seama de intreprinderi industriale si comerciale infloritoare, printre cari marile rafinarii de petrol ale "Industriei de Petrol Orsova-Tileagd', si Fabrica de Textile Anglo-Romana sunt cele mai insemnate.
Orasul este zidit pe locul vechiului castru si colonii romane Tierna, inaltata pentru paza Dunarii si a intrarii in Dacia. In evul mediu a fost deasemenea cetate si importanta ei a crescut pe masura ce a crescut si primejdia turceasca dinspre Balcani. Dela aparitia turcilor la Dunare si pana la sfarsitul secolului XVIII-lea aceasta cetate a fost mereu teatrul luptelor, schimband foarte des stapanii si servind turcilor, in epocile cand a fost in mainile lor, ca punct de reazim pentru extinderea in nordul Dunarii.
Orasul e insemnat si ca teatru al luptelor din 1916 intre armata romana si cea autriaca; in apropiere, la poalele muntelui Alion, un frumos si ingrijit cimitir al Eroilor. Tot In amintirea acestor lupte dl. Pamfil Seicaru a zidit pe Dealul Mosului (284 m), la nord de Orsova, un frumos schit eroic, legat printr'un drum ingrijit (iarna potrivit pentru bobsleigh) de soseaua nationala Intre Orsova si Jupalnic.
Aproape de cimitirul Eroilor, la poalele Alionului se gaseste si Capela Coroanei, ridicata de imparatul Francisc Iosif I pe locul unde a fost gasita coroana Ungariei, ascunsa aci de Kossuth si tovarasii sai emigranti dupa revolutia din 1848-49.
La poalele dinspre sud ale Alionului se intinde debarcaderul Orsovei, construit in stil modern si pus in legatura cu calea ferata.
De aci cu barca putem ajunge imediat la minunata insula din mijlocul Dunarii Ada-Kaleh, foarte mult cercetata de vilegiaturisti, atragatoare mai ales prin pitorescul ei absolut oriental. E un colt de orient musulman, uitat aci pe un ostrov in mijlocul Dunarii, cu moscheea si bazarurile lui, cu micile cafenele si casele marunte ascunse intre gradini de pomi. Austriecii construisera aci puternice fortificatii pentru paza fluviului impotriva turcilor, pe ruinele acestor fortificatii se inalta acum micul sat turcesc, avand in total vre-o 700 de locuitori. Acestia traesc din pomicultura, pescuit, si mai ales din comertul cu dulciuri orientale si cu tigaretele fabricate de ei si foarte cautate.
Mergand dela Ada-Kaleh pe Dunare in jos ajungem in scurt timp la vestitele cataracte Porfile-de-Fier, formate din uriase bancuri de stanci cu crestele esite pana aproape la suprafata apei si rasfirate pe toata latimea fluviului, pe o lungime considerabila, constituind un obstacol de neinvins pentru navigatie. Pentru inlaturarea acestui obstacol s'a sapat in lungul malului drept canalul "Portile-de-Fier', care deserveste azi traficul de vapoare.
La portile-de-Fier Dunarea a esit deja din Banat.
Soseaua Cazanelor - o splendida sosea, construita cu enorme greutati pe valea Dunarii, duce dela Bazias la Orsova. Este una dintre cele mai frumoase sosele nu numai din tara, ci de pe intreg continentul. A fost construita intre anii 1834 -1837 din initiativa si sub conducerea contelui Szechenyi.
Porneste din Bazias, apoi trece prin satele Divici (654 loc.), Belobresca (1074 loc. maj, sarbi),
- de aci ramificatie spre Zlatita (comuna mare) 1384 loc., maj. sarbi, putini romani; la vest de comuna ruinele unei vechi manastiri gr. ortodoxe), apoi de aci la stanga spre Campia (1405 loc.) si Socol (comuna sarbeasca fruntasa, mare, 1749 loc.), iar la dreapta pe o frumoasa sosea noua, ce duce in sus pe valea Nerei, spre-Lescovita (1019 loc.) si Naidas (comuna mare romaneasca, 2385 loc.). - prin Susca (669 loc.), Pojejena-de-Jos (938 loc. romani) si Macesti (768 loc.) la Moldova-Veche, apoi urmarind tot din aproape cursul Dunarii prin Coronini (1039 loc. romani) intra in stramtori si continua prin comunele riverane Liubcova (1652 loc.), Barzasca (1944 loc. maj. romani), Svinita (1680 loc. maj. sarbi), Tisovita (322 loc. rom.; in apropiere mine de chrom si carbuni) si Plavisevita (531 loc.), iar de aci prin minunatele Cazane la Dubova (508 loc., situata in splendidul golf al Dunarii), apoi strabatand si Cazanele-Mici ese prin Ogradena-Veche (781 loc.), Ogradena-Noua (250 loc.) si lesel-nita (1271 loc.) la Orsova.
Autobuse: Circula zilnic intre Orsova si Moldova-Noua.
Intreprinderile industriale mai de seama din Banat (fara Timisoara)
Albert si Bednar, moara sistematica, D e n t a
Baumel Steiner si Co. fabrica de liqueur, Lugoj
Bachmann P., moara de macinat, Sannicolaul-German
Ballmann, moara cu aburi. Biled
Bauer 1. si Gaier N. moara cu motor, Sec usi gr i u
Bauer L. si Gal L., moara cilindrica, Ui v ar
Bcha Am., prima moara cu valturi, G i a r m a t a
Bibel, Cariera de marmora, Ruschita
Birtier Adolf, prima moara cilindrica, ComlosuI-Mare
Cooperativa, fabrica de sticla, Tomesti
"Concordia' tiglarie si soc. de electricitate, Carpinis
"Danubia Westend' ind. de piele, Oravita
Dermendzsin l., moara, V i n g a
Draskovits Teod. iun. fabr. de zaharicale, Vi n ga
"Dunareana' fabrica textila, Orsova
"Electra' s. a. uzina electrica, Oravita
Fabrica de Bere Fischer Urm., Ciclova-Monf.
Fabrica de Calapoade, Lugoj
Fabrica de Caramida din Deta s. p. a., D e t a
Fabrica de Caramida si Tigle Balint A., F r ei do r f
Fabrica de Caramida si Tigle Fullajtdr St., Sanicolaul-Mare
Fabrica de Caramida si Ciment s. p, a., F r a t e I i a
Fabrica de dosuri si Palarii N. Korber si Co., Periam
Fabrica de Furnir si Industria Lemnului.Prochaska* s. p. a. D e l a
Fabrica de Gaz. Recita
Fabrica de masini agricole UDR-B o cs a-M o n t a n a
Fabrica de Palarii si Closuri Decker R. si Co. s. a., J im bolea
Fabrica de Palarii "Union' s. p. a., J i m boi e a
Fabrica de Piele Korber Ftii, Sannicolaul- Mare
Fabr. de textile Fiii Strauss, Orsova
Fabrica de var, Baile Erculane
Fabrica de var, C a v a r a n
Fratii Feher, fabrica de celuloid, Recita
Grimm Balt. sen. moara cu aburi, Lovrin
Haupt Adam, ir oara, B u l ga rus
"Hercules' fabr. de esenta de otet, Lipova
industria Miniera din Banat s. a., D r e n c o va
Industria Textila s. a., Lugoj
Kiszela s. a. pentru industria pielei, L u goi
Kirsch Ferd. si Kirsch P. s. f. n. c. moara, D c t a
Kirsch Mihai, moara, Sanandrei
Lamoth Alex. moara cu aburi si fabr.de masini agr. s.p. a.,Deta
"Lana', fabrica de vatelina, Lugoj Lay
Fiii si Weber s. i. n. c. moara, Sanandrei
Lengyel si Co., Tesatorie, Lugoj
Liplhay Adalb. fabr. de scrobeala,
Lovrin "Margina Resita' dist. de lemn,
Margine "Mercur' tesatorie mecanica, Lugoj
Meszner Ed. Fabrica de Tigla,
Ghiroda Milosevici, fabrica de unelte agricole, Rusca-Mont.
Minsler F. si Krachtusz F. s. i. n. c. Fabrica de Cherestea
Jimbolea Moara Clara, Lugoj "Moara si Tesatoria' s. a.,
Lugoj Moara "Elisabeta' s. i. n. c., Liebling
Moara Fiii Niesz s. i. n. c., Sara vale Moara cu aburi
«Panonia' s. p. a., Jimbolea
Moara cu motor s. i. n. c.,
T o l v a d i a Moara cu suluri din Torontal s. p. a.,
Carpinis Moara Poporala s. a., Ciacova
Moara Timis din Ciacova s. p. a., Ciacova
Moara cu aburi "Terezia', D e n t a
"Mundus-Borlova' s. a. pir. ind. lemnului, Caransebes
"Muschong 1. si Co.' fabrica de tigle, Lugoj
Miller 1., fabr. de caramizi si tigle, G i r o c
"Periam' s. a.r. ptr. prod. sifurniz. curentului electric,
Periam Prima Fabrica de Cherestea, Lipova
Prima Fabrica de Tigle si Caramizi "Bohn' s. a., Jimbolea
Prima Moara Cilindrica s. p. a., Saca laz
Prima Moara Cilindrica cu vapori s. a., Bese nova-Noua
Prima Moara cu Aburi s. p. a., Rec a s Roman
Nic. moara, Ortisoara
Schramm si Schmidt, fabrica de vagoane,
T o p l e t Schrock Rob. s. a. ind. si corn. textile, Lipova
Schulhoff Arpad si Adalb. s. i. n. c. fabr. de sapun si lumanari, Deta
Societatea An. Rom. pir. ind. Canepii, Pordeanu
Stamorean Dobromir, fabr. de caramida,
Slamora Starck Andrei, moara, R e c a s
Steiner Petru si Vendel s. i. n. c. moara, Biled
Stutzer Nic. si Adam s. i. n. c. moara, Moravita Szelele Lud. cariera de piatra, Iosif a au
Terenvikiti Pavel, fabr. de olane si caramida, Lipova
Thierjung l. Wirsz si sotul s. I. n. c. fabr. de caramida, Lovrin
"Tesatoria Lugojana R. Barat', Lugoj "Tesatoria Anglo-Rom.' fabrica de textile, Orsova
Tiglaria Dr. Peio s. a., Carpinis Yussinger Iacob, obiecte de beton, Pcsac
Uzinele de Fier si Domeniile din Recita (UDR), Recita
Uzina Electrica din Ciacova s. p. a., C i a c o v a -
"Venus' fabr. de pepteni si nasturi s. a., Jimbolea
Vozarie l. si Cons. s. i. n. c. Cariera de piatra, Lucaret
Wambach M. tesatorie mecanica, Iecia-Mare
Weisz Andrei, turnatorie de artic. de zidarie, Li p o va
Wendel Nic. fabrica de manusi de piele, S a g
Weri M. si Dr. Adalbert Markusz s. i. n. c.
"Vita' fabr. de spirt sarat si crema de fata, Ciacova
[..]
