|
MICROBIOTA AERULUI
Dispersarea microorganismelor in natura are loc din sol, ape, surse biologice si aer. Microorganismele se pot mentine sub forma unui 'nor' invizibil ce este purtat de curentii de aer la distanta mari in atmosfera sau in spatiile interioare. Ploaia in general capteaza microorganismele din aer, mai eficient daca picaturile au diametrul de 2 mm. In absenta curentilor de aer poate avea loc sedimentarea gravitationala si in functie de dimensiune, viteza de depunere poate fi de 0,002-3 cm/sec.
Prin intermediul aerului, de la indivizi bolnavi se pot transmite virusuri si microorganisme patogene ce sunt expulzate prin stranut, tuse si vorbit. Astfel, prin stranut se pot produce aproximativ un milion de picaturi cu dimensiuni mai mici de 100um, si cateva mii de picaturi mai mari, formate din saliva, si mai rar din secretii nazale, care favorizeaza transmiterea agentilor patogeni, in timp ce prin vorbit se pot elimina in jur de 250 picaturi la 100 de cuvinte. Cele mai priculoase sunt picaturile cu dimensiuni mici, ce pot contine una sau mai multe bacterii, si care se usuca instantaneu si se mentin in aer prelungind perioada de infectiozitate.
Aerul contine microorganisme patogene pentru om:
Virusuri: -adenovirus
-Influenza
Bacterii: -Mycobacteriumtuberculosis
-Corynebacterium dipthteriae
-Streptococcus pneumoniae
Spori de mucegaiuri care pot genera unele stari alergice sau de hipersensibilitate
Aerul din spatiile alimentare, sau din zonele de productie primara, mai poate contine numeroase microorganisme, in functie de tipul de nutreturi, animale sau alimente care se afla in spatiile respective:
Bacterii sporulate: -Bacillus
-Clostridii
Bacterii butirice
Enterobacterii
E-coli
Spori de mucegaiuri
Concentratia de celule din aer variaza in functie de zona: aerul este pur in locurile acoperite vesnic cu zapada. In orase, parcurile pot avea aproximativ 200 microorg./mc, pe strazi 500-50.000 microorg./mc, in incaperile populate pana la 300.000 microorg./mc iar in grajduri cu animale chiar 2.000.000 microorganisme/mc aer.
In industria alimentara se considera ca aerul corespunde din punct de vedere microbiologic daca numarul microorganismelor (bacterii aerobe, fungi) determinat prin metoda depunerii nu depaseste valori de 1.000 microorganisme /mc.
Ordinul 976/1998 prevede pentru aerul din incaperile de productie:
-Microorganisme aerobe mezofile (NTG): max. 600/mc
-Bacterii coliforme: max. 300/mp
MICROBIOTA APEI
Apa indiferent de origine nu este niciodata sterila. Microorganismele din apa sunt reperezentate de flora indigena, specifica locului de unde provine apa, si de flora adaugata, formata din microorganisme saprofite si patogene aduse de apa provenita din ploi si ninsori sau din reteaua de canalizare din aglomerarile umane si animale.
Microorganismele nepatogene, dupa efectul pe care ii produc se impart in doua categorii:
-Bacterii feruginoase, care se gasesc frecvent in canalele cu apa stagnata, unde se inmultesc, elimina oxigenul din mediu si creeaza o atmosfera anaeroba care favorizeaza putrefactia materiilor organice si aparitia mirosurilor si gusturilor gretoase. Efectul actiunii acestor bacterii este formarea unor depozite mucilaginoase si vascoase in apele din reteaua de distributie, care pot atinge grosimi de 2 cm in canale si cisterne si aparitia asa numitelor 'ape rosii'.
-Bacterii sulfato-reducatoare sunt agenti biologici majori ai proceselor naturale de reducere a sulfului, care concura la producerea fenomenelor de coroziune a metalelor feroase, fenomen vizibil la nivelul canalelor metalice care transporta apa, mai ales cea calda.
-Nitrozobacteriile care oxideaza amoniacul in nitriti in conditii anaerobe;
-Nitrobacteriile care oxideaza nitritii in nitrati;
-Bacteriile denitrificatoare, care reduc nitratii in nitriti;
-Bacterii care oxideaza in conditii aerobe hidrogenul gazos
Microorganisme patogene, sau agenti etiologici ai diferitelor boli de origine hidrica, se vad in tabel:
Agenti microbieni
Boala produsa
Bacterii
Salmonella Typhi si paratyphi A si B
Febra tifoida si febrele paratifoide
Alte specii de salmonele
Salmoneloze
Shigella spp.
Disenteria bacilara
Vibrio cholerae
Holera
Yersinia enetrocoliica
Gastroenterita acuta
Legionella pneumophila
Pneumonie
Campylobacter jejuni/coli
Gastroenterite acute si diaree
Escherichia coli enterotoxigena
Aeromonas hydrophila
Gastroenterita
Listeria monocytogenes
Listerioza
Virusuri
Virusul hepatitei A
Hepatita A
Virusul poliomielitei
Gastroenterita acuta de origine virala
Virusul Norwalk
Rotavirusuri, Astrovirusuri, Calcivirusuri, Coronavirusuri, Enterovirusuri, Adenovirusuri, Reovirusuri, Virusul Coxskie
Protozoare
Entamaeba histolytica
Disenterie amibiana
Giardia lamblia
Gastroenterita
Cryposporidium parvum
Gastroenterita
Balantidium coli
Enterocolita
Apa mai poate fi poluata si cu diferite elemente de invazie (oua, oochisti, oncosfere, larve) ale diferitilor helminti (Ascaris lumbricoides, Ancylostoma dudenle, Taenia solium, s.a.) patogeni pentru om.