|
Legea fluxului magnetic
Modelele acestei legi au doua forme de exprimare: una globala, relativa la orice suprafata inchisa dintr-un camp electromagnetic si alta locala relativa la orice punct P din camp.
Sub
aceasta forma, legea fluxului magnetic (adica fluxul vectorului inductie magnetica ) se
refera la orice suprafata inchisa
dintr-un camp
magnetic
prin care intotdeauna
fluxul magnetic
este egal cu zero,
ceea ce se reprezinta prin modelul:
, (1.67)
sau -exprimandu-se fluxul magnetic prin definitia sa ( 1.36 )- prin modelul:
, (1.67')
in care sensul elementului de arie orientat,
este ales
conventional spre exteriorul suprafetei inchise
, pe directia normalei locale.
Legea (1.67) este general valabila, fara restrictii.
Legea
(1.67') arata ca liniile de camp magnetic, adica axele unor
tuburi de flux magnetic unitar ( de 1Wb ) sunt linii inchise. Intr-adevar,
considerandu-se pe o suprafata inchisa din campul
un contur inchis
(fig. 1.18 ), care
separa suprafata
in doua
suprafete
si
cu
, astfel ca
, legea (1.67') va deveni:
,
de unde rezulta:
sau
, (1.68)
care arata ca, la
acelasi sens al orientari lui , oricare ar fi ea pe
sau
(spre exteriorul
suprafetei
):
caci
(v. fig. 1.18 )
si -la limita cand
, care poate fi oricare, tinde catre zero (
)- rezulta ca
, ceea ce indica continuitatea liniilor de camp,
fara puncte de convergenta sau divergenta (v.
fig. 1.18), fapt exprimat -mai evident- de forma locala a fluxului magnetic.
Egalitatea
(1.68) arata si faptul ca fluxul magnetic prin orice
suprafata deschisa ce se sprijina pe acelasi contur
are aceeasi valoare absoluta, adica
.
Legea (1.67) mai arata ca, daca , in interiorul suprafetei
nu mai exista
elemente care sa modifice fluxul magnetic, deci nu exista ,,sarcini"
(,,mase") magnetice separate (de un anumit semn, de exemplu numai Nord sau
numai Sud, separate - v. Fizica).
Aplicandu-se formula lui Gauss-Ostrogradski (v. § 9.1.2) legii (1.67'), rezulta:
,
si, deoarece si volumul
inchis de aceasta
suprafata sunt oricare din camp, iar
, mai reiese ca in orice punct din campul
:
(1.69) ,
sau (mai simplu scris):
(1.69') ,
care constituie modelul general al formei locale a legii fluxului magnetic. Ea arata ca, in orice situatie, campul de inductie magnetica (si mai general, campul magnetic) este un camp de divergenta nula, care nu are puncte de izvor sau puncte de puturi magnetice.
Daca
o suprafata deschisa separa un domeniu
in doua domenii
omogene, in care inductia magnetica are valorile diferite
si
atunci in orice punct P
al lui Sd, la
trecerea dintr-un mediu in celalalt, componentele normale la
ale lui
si
sunt egale,
adica:
(1.70) ,
ceea ce inseamna ca pe suprafetele de discontinuitate ale inductiei magnetice componentele sale normale se conserva.
Aceasta situatie rezulta din legea
fluxului magnetic (1.67') scrisa pentru o suprafata inchisa
foarte mica
in forma de disc
cilindric, cu fetele frontale
si
(fig. 1.19) situate de
o parte si de alta a suprafetei de discontinuitate
in imediata ei
apropiere, paralele la
si cu
suprafata laterala
normala pe
inchizand punctul
considerat.
,,Grosimea" discului
este extrem de mica:
<<
, unde
, astfel ca idealizat fetele discului
si
sunt ,, lipite " de
de-o parte si de
alta a sa.
Aplicarea legii (1.67') suprafetei inchise duce la:
sau, deoarece la limita
(daca ,
si
)
, rezulta:
.
Pentru ca in conformitate cu conventia de semn
a normalei la din legea (1.67'),
, iar
(adica componenta
lui
dupa
directia normalei la
in punctul P ,
deci componenta normala a
inductiei
), ultima egalitate devine:
sau
,
care este egalitatea (1.70) de conservare a componentelor normale ale inductiei magnetice pe suprafetele de discontinuitate.