|
Perturbatii datorate defectelor si protectiilor
Intr-o retea electrica, actionarea protectiilor la curenti de scurtcircuit conduce la regimuri tranzitorii, insotite de importante scaderi ale tensiunii in anumite portiuni de retea, pe toata durata necesara actionarii protectiei. Aceasta durata este cu atat mai mare cu cat aparatul de protectie la scurtcircuit este mai in amonte fata de receptoare. In functie de amplitudine si durata, scaderea tensiunii poate reprezenta o variatie sau un gol de tensiune.
Variatiile specifice pot fi determinate si de actionarea echipamentelor de tip AAR sau RAR (anclansare, respectiv reanclansare automata rapida).
Scurtcircuitele intre fazele unei retele sau intre o faza si pamant sunt evenimente aleatoare, produse de cauze destul de diverse. Tensiunea este practic nula in punctele situate in aval de locul de defect si creste progresiv spre sursa de alimentare. Toti consumatorii alimentati din puncte intermediare, situate intre sursa si locul de defect, vor avea tensiuni la borne mult mai mici decat in regim normal de functionare, pe toata durata defectului, pana la actiunea protectiei
din punctul cel mai apropiat defectului.
Defectele de tip scurtcircuit pot fi trecatoare sau permanente. Caracterul trecator al unor scurtcircuite a condus la prevederea actiunii temporizate de reanclansare a intreruptorului automat, pentru restabilirea alimentarii normale. Operatiile de declansare - reanclansare se pot repeta de cateva ori, in ideea de a restabili continuitatea serviciului. Acest lucru este posibil daca defectul se dovedeste a fi trecator, ceea ce este cazul pentru aproximativ 75% din defectele liniilor electrice aeriene. La liniile electrice subterane insa, majoritatea defectelor au caracter permanent, astfel ca ultima actiune ramane cea de declansare a intrerupatorului automat si de separare definitiva a portiunii de retea din aval de punctul de defect.
Defectele trecatoare sunt provocate, in principal, de cauze naturale, cum sunt: descarcari atmosferice, furtuna, viscol, chiciura etc. Avand in vedere ca defectele trecatoare dispar si manevra de reconectare readuce instalatia electrica in regim normal de functionare, perturbatia care are loc pe durata de manifestare a defectului este de tip gol de tensiune.
Defectele permanente, determinate de uzura inaintata sau calitatea necorespunzatoare a conductelor, materialelor, aparatelor sau echipamentelor electrice, de poluare sau manevre gresite, conduc la intreruperi ale alimentarii cu energie electrica, pe o durata echivalenta cu cea necesara localizarii defectelor si efectuarii remedierilor.
Caracterizarea golurilor de tensiune, cauzate de curentii de scurtcircuit la defecte trecatoare, presupune determinarea tensiunilor reziduale, pe fiecare faza, la locul defectului si a tensiunilor remanente in nodul de alimentare.
Cu exceptia scurtcircuitului trifazat, celelalte tipuri de defecte, cum sunt scurtcircuitul bifazat si scurtcircuitul faza - pamant, conduc la variatii de tensiune nesimetrice in retea, determinabile pe baza teoriei componentelor simetrice. Tensiunile reziduale si remanente se determina prin calcul, adoptand ipoteze simplificatoare, sau prin modelarea portiunilor de retea in medii de programare performante (EDSA, SIM).