Tablouri electrice de joasa tensiune proiect

PROIECT DE ABSOLVIRE

TEMA PROIECTULUI:

TABLOURI ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Bibliografie

1. S. Hilahi - Instalatii si echipamente electrice
2. A. Tugulea - Electrotehnica
3. Gh. Fratiloiu - Instalatii electrice industriale
4. L. Pantelimon - Instalaii electronice industriale

Capitolul I

Instalatiile electrice interioare,

dISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

IN INTERIORUL CLADIRILOR

Instalatiile electrice pentru iluminat dintr-o cladire se clasifica astfel:

instalatia electrica pentru iluminat normal, care serveste pentru alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat care asigura desfasurarea activitatii normale in cladire;

instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta, care serveste pentru
alimentarea cu energie electrica a unor corpuri de iluminat in cazul defectarii instalatiei electrice pentru iluminatul normal. Iluminatul de siguranta la randul lui poate fi:

-pentru continuarea lucrului, care se prevede in incaperile unde functioneaza receptoare electrice de categorie zero (de exemplu sali de operatii, reanimare, studiouri de radio, de televiziune etc.);

pentru evacuarea personalului din cladire, care se prevede in incaperile
si pe caile de circulatie din cladire cand in si pe acestea se afla mai mult de50 de persoane simultan (se prevede, practic in toate cladirile industriale si social-administrative);

contra panicii, care se prevede in incaperile cu aglomerari mari de
persoane: peste 400 persoane (de exemplu in salile de teatru, cinematograf etc);

pentru circulatie, care se prevede in incaperile cu aglomerari de persoane si cu multe obstacole pe caile de evacuare (de exemplu in marile magazine comerciale, hale industriale etc.);

pentru veghe, care se prevede in incaperile in care pe timpul noptii se
efectueaza serviciul de supraveghere (de exemplu in dormitoare din crese,
camere de bolnavi etc.);

Pentru macaraua hidrantilor, care se prevede pentru a permite identifi­carea usoara a pozitiei hidrantilor pe timpul noptii;

de paza, care se prevede in cladiri sau in incintele acestora, pentru a le
asigura mai usor securitatea.

1. Conditii pentru alimentarea corpurilor de iluminat si prizelor

Alimentarea corpurilor de iluminat si prizelor se face prin circuite electrice de la tablourile secundare de lumina. Pentru formarea circuitelor electrice, trebuie respectate prevederile normativului 1-7-78 (privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pana la 1 000 V).

Cele mai importante dintre acestea, sunt:

corpurile de iluminat sunt receptoare monofazate care se leaga la o conducta de faza, dupa ce in prealabil aceasta a trecut prin intrerupator si la conducta de nul de lucru. Partea metalica a corpului de iluminat se leaga la conducta de nul de protectie numai in cazurile in care corpul de iluminat se monteaza la mai putin de 2 m de la pardoseala sau se monteaza intr-o incapere cu pericole de electrocutare;

corpurile de iluminat fluorescente se monteaza numai cu condensatoare
pentru ameliorarea factorului de putere, astfel ca montajul sa aiba factorul
de putere cos φ - 0,95;

corpurile de iluminat si prizele electrice nu se monteaza pe materiale
combustibile;

- dispozitivele de prindere a corpurilor de iluminat se vor proiecta si executa astfel incat sa reziste la de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar cel putin la 10 kgf (100 N). Nu este admis ca suspendarea corpurilor de iluminat sa se faca de conductele electrice de alimentare;

intreruptoarele pentru actionarea corpurilor de iluminat se monteaza
pe pereti la 1,5 m de la pardoseala si la 0,8 m de elemente sau instalatii
metalice aflate in contact direct cu solul (tevi pentru apa rece, pentru incalzire
etc);

prizele electrice se monteaza:

la 1,5 m de la pardoseala in camerele pentru copii din crese, gradinite, spitale si camine;

la 2,0 m de la pardoseala in clasele din scoli;

la 0,1 m de la pardoseala in locuinte, institutii, cladiri social-
administrative;

-la inaltimea necesara din punct de vedere functional in industrie, in laboratoarele din invatamant, cercetare etc;

-pe pardoseala, in incaperile cu suprafete mari si unde este necesara racordarea unui numar mare de receptoare (in atelierele de proiectare, in industrie) In aceste cazuri se prevad obligatoriu prize cu gradul normal de protectie IP 54* si rezistente la lovituri mecanice;

-prizele se prevad obligatoriu cu contact de protectie (ce se va lega la conducta de nul de protectie) in incaperile cu pardoseala buna conduca­toare de electricitate.

Cand se monteaza pe acelasi perete mai multe aparate electrice, ordinea de asezare a lor de sus in jos este:

intreruptoare, comutatoare, butoane pentru lumina;

butoane pentru sonerii;

prize pentru lumina;

prize pentru telefoane, antena colectiva, difuzoare;

in grupurile sanitare prevazute numai cu lavoare, se pot monta numai intreruptoare si prize speciale pentru racordat masina electrica de barbierit.

Nu se monteaza prize electrice obisnuite;

in grupurile sanitare cu dus, baie etc. nu se monteaza nici un fel de aparat electric. De asemenea nu se prevad circuite electrice cu alta destinatie si doze;

corpurile de iluminat se alimenteaza in paralel pe circuite electrice. Pe un astfel de circuit monofazat se pot monta pana la 30 de corpuri de iluminat, dar care sa nu depaseasca puterea de 3 kW. Pe un circuit trifazat se pot monta pana la 30 de corpuri de iluminat pe faza, dar care sa nu depaseasca puterea totala de 8 kW. In locuinte, pe un circuit se pot monta pana la 12 corpuri de iluminat, dar care sa nu depaseasca puterea de 1000 W. In spatiile comune din cladirile dezlocuit, pe un circuit se pot monta 15 corpuri de iluminat cu puterea pana la 1000 W. In practica, circuitele de lumina nu se incarca pana la puterea maxima. Pe un circuit se prevad corpurile de iluminat din 2-3 incaperi alaturate. Daca incaperea este foarte importanta ca destinatie (cum sunt clasele, laboratoarele din scoli etc.) corpurile de iluminat din aceasta se prevad pe un singur circuit. De asemenea, corpurile de iluminat din casa scarii sunt alimentate pe un circuit separat (de regula, acesta face parte din iluminatul de siguranta), ca si, corpurile de iluminat de pe culoarele principale din cladire (mai ales atunci cand pe aceste culoare se afla si tablourile electrice);

prizele electrice se alimenteaza pe circuite separate de cele pentru
corpurile de iluminat. Pe un circuit de priza se pot monta pana la 15 prize
simple sau duble in cladirile special-administrative si opt in locuinte. Puterea
de calcul pentru un astfel de circuit este de 800 W. Daca se cunoaste puterea
receptorului racordat la priza (cum este cazul in industrie sau in laboratoarele
din invatamant), aceasta se ia in calcul. In locuinte, puterea maxima la care
se poate utiliza circuitul de priza, fara a-l deteriora, este de 2000 W. Pentru
receptoarele cu putere mai mare (cum sunt sobele, plitele si boilerele electrice)
trebuie prevazute circuite separate (mono sau trifazate);

intr-un tub de protectie se introduc numai conductele ce apartin unui
singur circuit;

2. SCHEME PRINCIPALE DE DISTRIBUTIE IN CLADIRI

Asa cum s-a mai aratat, energia electrica se distribuie dintr-un tablou in altul, incepand cu tabloul general pana la tablourile secundare. Acestea asigura alimentarea cu energie electrica a unor receptoare, din aceeasi cate­gorie (lumina sau forta) si aflate intr-un perimetru restrans. Schemele principale de distributie cuprind modul in care se face legatura electrica intre tablourile electrice ale cladirii, de la tabloul general TG pana la tablourile secundare TS.

.Schema de distributie radiala simpla (Anexa 1). Tabloul general alimenteaza prin coloane principale tablourile principale TP₁, TP_2­, TP₃, acestea prin coloane secundare tablourile secundare TS 1.1 TS 3.4, ulti­mele facand apoi legatura la receptoarele electrice. Coloanele sunt de regula trifazate, datorita puterii mari transportate. Este o schema des utilizata pentru simplitatea ei, usurinta ce o ofera in depistarea defectului si in reme­dieri. Are dezavantajul ca cu cat defectul este mai aproape de TG un numar din ce in ce mai mare de receptoare este lipsit de alimen­tarea cu energie electrica. Tablourile princi­pale pot lipsi daca consumatorul este mic.

Alteori tablourile principale pot asigura atat alimentarea tablourilor secundare cat si a unui numar oarecare de receptoare.

.Schema de distributie cu coloane magistrale (Anexa 2). Din tabloul general pornesc mai multe coloane (magistrale) care asigura legatura in derivatie pentru doua sau mai multe tablouri secundare TS₁, TS₂, si TS₃ etc.
Aceasta distributie ofera o mai buna siguranta in functionare, elimina treapta intermediara a tablourilor principale, este usor de executat, de intretinut si de depistat defectele.

Schema de distributie in cascada (Anexa 3). Este asemanatoare cu schema radiala, cu observatia ca dintr-un tablou secundar TS₁ pleaca atat circuite de alimentare pentru receptoare cat si o coloana pentru un alt ta­blou secundar TS₃ etc. Este utilizata in constructii mai vechi, oferind cea mai mica siguranta in functionare.

Schema de distributie pentru alimentare in bucla (Anexa 4). Este de fapt o schema cu coloane magistrale alimentate la ambele capete. Ofera cea mai mare siguranta in functionare, dar are un cost mai ridicat din cauza lungimii coloanelor. De foarte multe ori schema principala (generala) de distributie intr-o constructie_; (a unui consumator) nu este, consecventa in adoptarea unui tip de distributie. In functie de conditiile particulare ale amplasarii tablourilor secundare si principale se adopta o schema complexa, care imbina avantajele fiecareia dintre distributiile prezentate si este economica si functionala pentru situatia data.

3. SCHEME SECUNDARE DE DISTRIBUTIE

Aceste scheme se refera la acele tablouri (de regula secundare) care asigura alimentarea cu energie electrica a receptoarelor. Ele redau in detaliu dimensiunea coloanei tabloului electric, dimensiunile circuitelor de alimen­tare, felul, numarul si puterea receptoarelor, faza pe care se monteaza, destinatia receptoarelor si dimensiunile aparatelor de conectare si protectie electrica.

In anexa 5 este reprezentata o schema secundara de distributie pen­tru un tablou de lumina. Tabloul de lumina are 15 circuite pentru alimenta­ receptoarelor si un circuit de rezerva. Urmarind schema se poate observa ca circuitul 2 este monofazat, legat de faza S, cu 6 corpuri de iluminat care au o putere totala de 600 W; circuitul 3 este trifazat, cu 24 de corpuri de iluminat cu putere totala de 2400 W, repartizate in mod egal pe cele trei faze; circuitul 15 este un circuit monofazat cu 7 prize cu contact de pro­tectie (vezi tabelul 1), cu puterea, instalata de 800 W si legat la faza R etc. Fiecare circuit are la plecare din tablou sigurante de protectie, iar coloana de alimentare este prevazuta cu un intreruptor. Repartizarea puterii pe faze se face ca pe fiecare faza sa existe aproximativ aceeasi putere, pentru ca tabloul sa poata fi considerat drept un receptor trifazat echilibrat.

Tablourile de forta au in principiu schema identica cu observatia ca pe fiecare circuit se afla un numar mai mare de aparate de conectare si protectie. Pentru aceste tablouri nu se mai indica repartizarea pe faze a receptoarelor, deoarece aproape toate sunt trifazate echilibrate.

Capitolul II

TABLOURI ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Tablourile electrice sunt parti ale instalatiei electrice cu rol in distributia energiei electrice si in care se gasesc montate aparatele de actionare si protectie a circuitelor si receptoarelor electrice.

Clasificarea tablourilor electrice este urmatoarea :

-dupa rolul in distributia energiei electrice tablourile electrice pot fi cofrete, tablouri generale (TG), tablouri principale si tablouri secundare ;

dupa natura receptoarelor alimentate tablourile electrice pot fi de lumina si prize, de forta, de lumina si forta, de curenti slabi;

dupa felul retelei tablourile electrice pot fi de curent alternativ si de curent continuu ;

dupa protectia fata de mediu tablourile electrice pot fi deschise (ne­ protejate la lovituri mecanice, umezeala, praf etc), inchise (protejate numai la lovituri mecanice) si inchise capsulate (protejate suplimentar la praf si actiunea picaturilor de ploaie) ;

dupa materialul utilizat tablourile electrice pot fi pe marmura si pe stelaj metalic. Cele mai utilizate sunt tablourile inchise pe stelaje metalice. Acestea se executa inchise in nise, cutii metalice sau dulapuri metalice atat pentru lumina cat si forta.

Tablourile pe suport de marmura nu se mai executa. Ele pot fi intalnite in constructii mai vechi. Aparatele electrice sunt fixate prin suruburi in placa de marmura. Legaturile intre aparate se executa pe fata nevazuta a placii, iar legaturile la coloana electrica si la circuitele catre receptoare se fac prin intermediul unor piese numite borne ce au acelasi rol cu al conectoarelor (anexa 6). Aceste tablouri se monteaza aparent pe perete. Mai rar se introduc in cutii de lemn.

Tablourile pe stelaj metalic sunt cele mai des folosite. Se executa dintr-o rama metalica, din cornier simplu sau cornier electrotehnic. Aparatele electrice se prind de stelaj prin intermediul unor benzi metalice (simple sau profilate), de dimensiuni corespunzatoare aparatelor. Pentru usurinta montajului si a executarii legaturilor electrice, pe aceeasi banda se plaseaza aparate de acelasi fel sau de dimensiuni apropiate. Astfel, sigurantele fiecarei faze se monteaza de regula pe aceeasi banda orizontala (Anexa 7) prin prinderi in suruburi. La fel se procedeaza cu contactoarele, releele termice, sirul de cleme etc. (Anexa 8). Aparatele electrice din tablou sunt legate intre ele asa cum ne indica in schema electrica a tabloului. Stelajul se poate monta :

direct pe suporti pe perete sau pe o fundatie. Accesul la tablou este ingradit printr-o plasa de sarma ;

intr-o nisa in perete, acoperita cu o usa metalica ;

intr-o cutie metalica montata pe perete sau pe suporti intr-o fundatie.

Pe usa nisei sau a cutiei metalice se amplaseaza aparatele de semnali­zare, de masura si butoanele de actionare, astfel incat acestea sa poata fi observate sau actionate fara a se deschide tabloul. Sub ele se gasesc etichete pe care sunt inscrise destinatiile aparatelor.

In cazurile tablourilor principale si generale aparatele electrice sunt in numar mare si au dimensiuni mari (datorita curentilor mari ce le parcurg). De aceea stelajul este introdus intr-un dulap metalic (cu una sau mai multe usi) sau este lasat aparent pe o fundatie si numai partea din fata se acopera cu unul sau mai multe panouri metalice. Aceste ultim? tablouri se munte se tablouri tip dulap sau panou (Anexa 9).

. Tablourile metalice etanse sau capsulate au aparatele introduse in cutii metalice ce se imbina intre ele prin flanse si garnitura (Anexa 10). Grupul de cutii care formeaza tabloul se monteaza pe un schelet metalic de rezis­tenta care se fixeaza pe perete sau direct in fundatie. Cutiile fabricate in prezent permit echiparea cu toate aparatele electrice necesare unui tablou electric. Intrarea si iesirea tuburilor de protectie ale coloanei si circuitelor se face cu piese de etansare (presetupe). Daca se foloseste pentru coloana cablu atunci acesta intra intr-o prima cutie speciala de forma unui trunchi de piramida, numita cutie terminala. Se folosesc cutii terminale si la iesirea cablurilor pentru circuitele electrice atunci cand acestea au dimensiuni mari. in aceste cutii terminale se desfac straturile de izolatii ale cablului si se asigura izolarea capatului cablului. Daca curentul nominal al coloanei este mai mare de 200 A, in tablou se prevad cutii speciale pentru barele electrice (R, S, T, O si P). Daca curentul este mai mic, legaturile se fac cu conductoare sau cabluri de la un aparat la altul.

Capitolul III

NORME DE PROTECTIE A MUNCII

In tara noastra sunt elaborate Normele republicane de protectia muncii care cuprind cadrul de tehnica a securitatii muncii si normele de igiena a muncii. Acestea sunt obligatorii pentru toate ministerele, organele centrale ale administratiei de stat, cooperatiste si obstesti. Sub indrumarea Ministerului Muncii fiecare din aceste departamente au elaborat Norme departamentale de protectie a muncii, obligatorii pentru toate organizatiile ce le au in subordine.

Personalul care lucreaza la instalatiile electrice sub tensiune va folosii totdeauna mijloacele individuale de protectie impotriva electocutarii si actiunii arcului electric. Acestea sunt:

Mijloace de protectie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant. Cele mai importante mijloace de acest fel sunt: clesti si prajini electroizolante (pentru a manipula sigurantele si separatoarele din instalatiile electrice exterioare) scule cu manere electroizolante, manusi, cisme, galosi, covoare, presuri si platforme electroizolante;

Indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau lipsa tensiunii;

Garnituri mobile de scurtcircuitare si legare la pamant, pentru protectie impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca (datorita conectarilor gresite, tensiunilor induse sau descarcarilor capacitive);

Panouri, paravane, impejmuiri si semnalizari sau indicatoare mobile, folosite pentru a delimita zonele protejate si zonele de lucru;

Placi avertizoare care au rol:

de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de elementele aflate sub tensiune;

de interzicere a unor actiuni care ar putea duce la accidente;

de siguranta, prin care se aduce la cunostinta personalului executant ca au fost luate unele masuri inainte de inceperea lucrului si ca se pot executa anumite manevre si lucrari (cum ar fi "Scos de sub tensiune", "Lucrati aici!", "Urcati pe aici!", "Legat la pamant" etc.);

de informare cu privire la unel puncte de lucru (cum a fi , "Folositi manusi de protectie" , "Lucrati cu casca de protectie" , "Folositi centura de siguranta" etc.).

De asemenea, la locurile de munca pentru diferitele lucrari in instalatiile electrice se vor afisa instructiuni de protectie a muncii, de acordare a primului ajutor in caz de electrocutare si de prevenire si stingere a incendiilor.

Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa se cunoasca urmatoarele:

atingerea cu mana a unui conductor aflat sub tensiune provoaca in majoritatea cazurilor o contractare convulsiva a muschilor, in urma caruia degetele se strang atiat de tare, incat mainile nu pot fi desprinse de pe conductor;

cel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune;

prima masura care se intreprinde este scoaterea rapida de sub tensiune a partii din instalatie cu care accidetatul a venit in contact. Este necesar ca scoaterea de sub tensiune sa fie completata de masuri ca:

asigurarea securitatii accidentatului daca acesta se afla la inaltime;

asigurarea unui iluminat corespuzator in locul unde s-a produs accidentul, utilizand o alta sursa de energie;

daca conectarea nu se poate realiza rapid, se indeparteaza accidentatul de partile aflate sub tensiune, intrebuintand materiale izolante bine uscate (o haina, un par, o funie, o scandura etc.). Este interzisa utilizarea unor obiecte metalice sau a unor metale umede. De aceea se interzice tragerea de picioare sau de haine daca acestea nu sunt bine uscate;

pentru tragerea accidentatului se pot utiliza manusi din cauciuc electroizolant si galosi din acelasi material;

accidentatul se va plasa pe un material rau conductor (o panza uscata, o gramada de haine uscate, o scandura etc.);

pe cat posibil se recomanda a se actiona cu o singura mana;

la nevoie conductorul sub tensiune se poate taia cu un topor cu coada de lemn uscat. Pentru mai multa siguranta, operatorul se echipeaza cu galosi si manusi din cauciuc;

daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta, dar a stat un timp indelungat sub curent, trebuie sa i se asigure o liniste perfecta pana la venirea medicului si apoi 2-3 ore trebuie sa stea sub obsevatie;

daca accidentatul ti-a pierdut cunostinta, dar isi pastreaza respiratia, va fi intins comod. I se vor descheia hainele (cravata, camasa, cureaua, cordonul etc.) pentru a se crea un curent de aer proaspat, i se va da sa miroasa amoniac si i se va frictiona corpul pentru a se incalzi. Medicul va fi chemat de urgenta. Daca respiratia este greoaie, i se va face respiratie artificiala;

daca lipsesc semnele de viata (respiratia, bataile de inima, pulsul), accidentatul nu trebuie considerat decedat. I se va face imediat respiratie artificiala fara intrerupere.

Regulile de efectuare a respiratiei artificiale sunt urmatoarele:

respiratia artificiala se aplica numai atunci cand accidentatul nu respira de loc, sau cand acesta este foarte greoaie si se inrautateste in timp;

respiratia artificiala incepe imediat dupa scoaterea de sub tensiune si continua fara intrerupere, pana la obtinerea unui rezultat pozitiv, sau pana apar semnele de moarte reala (pete pe corp si intepenirea corpului);

inainte de a incepe respiratia artificiala, accidentatul este eliberat imediat de hainele ce-i stingheresc respiratia artificiala si i se deschide gura (daca este inclestata, se introduce intre masele o scandura, o placa metalica sau o coada de lingura).

Respiratia artificiala poate fi eficienta in doua feluri:

prima metoda se aplica cand cel ce efectuiaza respiratia artificiala este singur. Accidental se aseaza cu spatele in sus, capul pe o mana, cu fata intr-o parte, iar celalta mina, de-a lungul capului; sub obraz este bine sa i se astearna o panza curata. Pe cat posibil trebuie sa i se scoata limba afara, fara a o tine cu mana. Persoana care acorda ajutorul se va aseza in genunchi deasupra accidentatului, cu fata spre capul acestuia, in asa fel incat coapsele accidentatului sa se gaseasca intre genunchii celui care acorda ajutorul. Se asaza palmele pe spinarea accidentatului, pe coapsele inferioare, apucandu-l lateral. Numarand "unu, doi, trei ", corpul persoannei care da ajutorul se va apleca teptat inainte in asa fel incat greutatea corpului sa se sprijine pe miinile intinse si, acest fel, se vor apasa coastele inferioare ale accidentatului (epiratie). Fara a dezlipi miinile de pe spinarea accidentatului, persoana care da ajutorul va reveni brusc in pozitia initiala (inspiratie). Dupa ce va numara "patru, cinci, sase", persoana care da ajutorul se va apleca din nou cu greutatea corpului sau pe mainile intinse numarand "unu, doi, trei" etc. ;

a doua metoda se utilizeaza cand ajutorul este dat de doua persoane.

Se asaza accidentatul pe spate, punandu-i-se sub omoplati un pachet de haine, in asa fel incat capul sa-i atarne inapoi. Trebuie sa i se scoata limba si sa i se mentina afara, tragand-o jos spre barbie.

Una din cele doua pesoane se asaza in genunchi langa capul accidentatului, apucandu-l de maini langa coate si se lasa incetisor pe partile laterale ale pieptului acestuia (expiratie). Numarand "unu, doi, trei ", ridica miinile accidentatului, si i se da peste cap (inspiratie). Numarand "patru, cinci, sase "apasa din nou miinile pe piept etc.

Executarea, exploatare, intretinerea si repararea instalatiilor electrice se vor face numai de catre electricienii calificati. Electricienii care trebuie sa execute lucrari sub tensiune vor fi autorizati, in mod special de conducerea inteprinderii.

Pesoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie sanatoase din punct de vedere psihica;

sa nu sufere de boli sau sa aiba infirmitati care iar putea stanjeni in activitatea lor;

sa posede cunostintele profesionale si de tehnica securitatii muncii si prevenire si stingere a incendiilor corespunzatoare functiei ce o detin;

sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si sa le poata acorda primul ajutor.

Pentru o buna insusire a cunostintelor de tehnica securitatii muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de scoatere de sub tensiune si de acordare a primului ajutor, personalul muncitor este supus urmatoarelor instructaje:

instructajul introductiv general, care se efectuiaza la angajare (ca si cu ucenicii, elevii si studentii la efectuarea practicii). Durata acestuia poate fi intre 8 ore si 2 zile in functie de specificul inteprinderii. Dupa instructaj, se face o verificare a cunostintelor de protectia muncii al carei rezultat se mentioneaza in fisa individuala de protectia muncii;

instructajul la locul de munca, care se efectuaza la locul unde a fost repartizata persoana nou incadrata (sau tranferata). Durata instructajului va fi de cel putin 8 ore. Verificarea cunostintelor se face de catre seful ierarhic superior a celui care a facut instructajul. Numai daca acestea au fost insusite in mod corespuzator persoana este admisa la lucru;

instructajul periodic, care se efectuaza la locul de munca de catre conducatorul acesteia. Acestea se efectuaza la termenele fixate (o data la 6 luni in functie de natura locului de munca) sau in urmatoarele cazuri:

daca lucratorul a suferit un accident de munca soldat cu incapacitate temporara;

daca lucratorul a lipsit mai mult de 40 zile de la locul de munca;

cand se modifica procesul tehnologic, conditiile de munca, cand se introduc utilaje si tehnici noi;

cand sau modificat Normele departamentale de protectie a muncii si cand se executa lucrari speciale diferite de cele pe care lucratorul le executa in mod obisnuit.  

Anexe

Anexa1. Schema de distributie radiala simpla

Anexa 2. Schema de distributie cu coloane magistrale.

Anexa 3. Schema de distributie in cascada

Anexa 4. Schema de distributie pentru alimentarea in bucla

Anexa 5. Schema secundara de distributie pentru un tablou de lumina

Anexa 6.Tablou electric pe placa de marmura :

a - schema de distributie ; b - vedere din fata cu amplasarea aparatelor

c - vedere din spate cu legaturile elec­trice.

c d

Anexa 7. Tablou electric pentru lumina pe stelaj in cutie:

a - schema de distributie ; b - stelajul ; c - masca din PVC peste aparate ;

d - fata cutiei ; 1 - cleme de intrare ; 2 - intreruptor ; 3 - sigurante fuzibile ; 4 - cleme de iesire ; 5 - placa din PVC; 6 - etichete

Anexa 8. Tablou electric pentru torta pe stela j metalic in nisa :

a - schema de distributie ; b - stelajul ; c - sectiune in nisa ; d - usa (vedere din fata).

a

Anexa 10. Tablou electric metalic capsulat;

a - schema de distributie si modul de echipare a cutiilor; b - vederea

tabloului din fata; 1 - coloana din cablu; 2 - cutie terminala; 3 - cutie pentru intreruptor; 4 - cutie pentru sigurantele generale MPR; 5 - cutii pentru bare; 6 - cutii cu aparate.