Masurarea altor rezistente electrice

Masurarea altor rezistente electrice

1. Masurarea rezistentelor electrolitilor

Spre deosebire de conductoarele metalice, in electroliti (solutie lichide aflate in baterii si acumulatoare), trecerea curentului electric este insotit de o reactie chimica, deci de un proces de electroliza, care consta din transportul ionilor pozitivi la catod (electrodul negativ) si a celor negativi la anod.

Masurarea rezistentei electrolitilor, in curent continuu, este dificil de determinat din cauza aparitiei t. e. m. de polarizare a electrodului care se opune trecerii curentului prin electrolit. De aceea prin folosirea unui curent alternativ de frecventa 800.1000 Hz se poate evita aparitia tensiunii de polarizare.

Metodele ce se utilizeaza frecvent pentru masurarea rezistentei electrolitilor sunt metoda ampermetrului si voltmetrului, in montaj aval, si metoda puntii Kohlrausch, cu raport variabil (figura 10).

Raportul variabil al puntii Kohlrausch este realizat cu ajutorul unui cursor care se deplaseaza pe potentialul P si in circuitul caruia se afla casca telefonica T.

Figura 11. Schema de principiu a puntii Kohlrausch:

Unde:

T-cascatelefonica

K₁, K₂ - comutatoare;

R-rezistenta circuitului.

Regland rezistenta de comparatie Rc si raportul rezistentelor a/b , la echilibru (in casca telefonica se constata absenta zgomotului), se obtine rezistenta electrolitului:

2. Masurarea rezistentei interioare a pilelor si

acumulatoarelor

In acest scop, se pot utiliza metoda ampermetrului si voltmetrului sau puntea Mance.

Metoda ampermetrului si voltmetrului se aplica pentru determinarea rezistentei interioare a acumulatoarelor si pilelor utilizate in instalatii de telecomunicatii. Aceste metode se aplica sub doua variante (figura 11).

Figura 12. Scheme de principiu pentru masurarea rezistentei interioare a pilelor si

acumulatoarelor prin metoda ampermetrului si voltmetrului

a, b -variante de scheme de masurare ; R_ad-rezistenta aditionala ; K- comutator

E - sursa de t. e. m. ; r_i - rezistenta interioara a sursei

Schema din figura 12, a se aplica in cazul acumulatoarelor. In acest scop , se masoara in prealabil tensiunea in gol. U₀ (K deschis ) si apoi tensiunea in sarcina U (K inchis ) cu ajutorul voltmetrului V ; se realizeaza curentul I care trece prin ampermetrul A cu ajutorul reostatului R_h. In acest caz rezistenta interioara a sursei r_i se determina cu relatia:

4. Concluzii

In lucrarea de fata sunt prezentate diferite metode de masurare a rezistentelorin circuite electrice cu ajutorul unor aparate indicatoare precum si a puntilor electrice

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul uman.

Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt:

1. Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin amplasarea conductelor electrice , chiar izolate precum si a unor echipamente electrice la o inaltime inaccesibila pentru om.

Normele prevad ce minima la care se pozeaza orice fel de conductor electric sa fie de 4km , la traversarea partilor carosabile de 6m iar acolo unde se manipuleaza materiale piese cu un gabarit mai mare , aceasta inaltime sa depaseasca cu 2 pana la 2, 5m gabaritele respective.

2. Folosirea tensiunilor reduse(de 12, 24 si 36V) pentru lampile si sculele electrice portative.

Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloace de avertizare

4. Deconectarea automata in cadrul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scrugeri de curent periculoase.

5. Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie. Prin aceasta se urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant pentru alimentarea echipamentelor electrice la care trebuie inlaturate pericolul de electrocutare. In cazul unei defectiuni intensitatea curentului electric care se inchide prin om este foarte mica deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta foarte mare.

6. Izolarea suplimentara de protectie . Se poate realiza prin:aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si elemente bune conducatoare de electricitate ale utilajului; aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric; izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.

7. Protectia prin legatura la pamant. Este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea echipamentului si instalatiilor care nu fac pare din circuite de lucru dar care pot intra accidental sub tensiune din cauza unui defect de izolatie.

Sistemul de priza(legat la pamant) separat pentru fiecare utilaj prezinta urmatoarele dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera), unele utilaje (transformatoare de sudura , benzi , etc. ) se muta frecvent dintr-un loc in altul; legatura este de multe ori incorecta, executata datorita caracterului de provizorat al instalatiei.

8. Protectia prin legarea la nul. Se realizeaza retele generatoare de protectie care insotesc in permanenta reteaua de alimentare cu energie electrica a utilajului.

9. Protectia prin egalizarea potentialelor. Este un mijloc secundar de protectie si consta in toate partile metalice ale diverselor instalatiilor si constructiilor care in mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar putea fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana care trece prin acel loc.

In anexe sunt prezentate diverse tipuride rezistente electrice care sunt utilizate in domenii destul de largi si fiecare in parte are forma si gabarit specific.

In anexa 1 prezentam rezistenta generator aburi si rezistente pentru radiatoare, iar in urmatoarele sunt reprezentate folosite pentru incalzirea maselor metalice, la cuptoare, la masinile de ambalare, pentru incalzirea duzelor,

cilindrilor masinilor pe injectie si pentru incalzire utilizate in procesele industriale.

Bibliografie

1.      "Masurari electronice" - Anca Georghiu Ion Spnulescu Editura Victor, Bucuresti 2002

2. "Masurari electrice si electronice" - Ing. Eugenia Isac Editura Didactica si Pedagogica, R. A. Bucuresti 1993

"Manualul inginerului electronist" - dr. doc. ing. Edmond Nicolau

dr. ing. Vasile Catuneanu, ing. M. Dragulinescu Editura Tehnica, 1987, vol. I

4. "Manualul montatorului de aparatura electronica" -ing. E. Abrankion

ing. A. Coliu, ing. M. Dumitrescu Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1971

5. " Principii si metode de masurare numerica" - Eugen Pop

Vasile Stoica, Editura Facla, 1977