Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Volmetre electronice - Voltmetre electronice de curent continuu, Voltmetre electronice de curent alternativ, Milivoltmetre electronice

Volmetre electronice

1. Generalitati

Volmetrele electronice sunt aparate destinate sa masoare tensiuni si contin in constructia lor componente electronice.

Volmetrele electronice au devenit necesare deoarece - desi mai simple si mai ieftine - voltmetrele neelectronice nu mai dau satisfactie in conditiile tehnicii moderne, ele prezentand anumite limitari in functionare (banda de frecventa redusa, sensibilitate relativ mica, impedanta de intrare mica si dependenta de valoarea tensiunii masurate , consum mare de putere de la circuitul de maasurat).

1. 1. Utilizari

Voltmetrele electrice au aparut si s-au dezvoltat o data cu electronice, insa urmarind nivelul de dezvoltare al acestora si raspunzand nevoilor impuse de aplicatiile lor in practica. Ca urmare, ele au fost astfel realizate incat sa poata fi utilizate la :



masurarea tensiunilor in audio- si radiofrecventa

masurarea tensiunilor la bornele unor impedante mari

masurarea tensiunilor continue ti alternative foarte mici

masurarea tensiunilor in circuite alimentate de la sursa de mica putere

1. 2. Proprietati

Voltmetrele electronice prezita o serie de caracteristici tehnice care le impun in masurarile de tensiuni din circuitele electronice.

Functioneaza intr-o banda larga de frecvente, de la curent continuu pana la gigaherti.

Sensibilitatea lor poate fi foarte mare.

In prezent se construiesc voltmetre electronice care pot masura tensiuni incepand de la ordinul nanovoltilor.

De asemenea , exista si voltmetre electonice care pot masura tensiuni foarte mari, de ordinul zecilor de kilovolti.

Impedanta de intrare este foarte mare. Ea poate fi considerata ca o rezistenta de intrare de ordinul megaohmilor in paralel cu o capacitate de intrare de ordinul picofarazilor.

In unele variante constructive, rezistenta de intrare poate atinge valori de ordinul miilor de megaohmi.

Impedanta de intrare nu depinde de valoarea tensiunii masurate , ea ramanand de obicei aceeasi cand se schimba intervalul de masurare.

Consumul de putere de la circuitul de masurat este foarte mic.

Voltmetrele electronice prezinta si unele neajunsuri. Astfel , precizia voltmetrelor electronice , cu exceptia celor numerice, nu este foarte buna datorita diferitelor influente (variatii de tensiune, de temperatura ) pe care le sufera in functionarea lor componentele electronice.

In general , voltmetrele electronice se incadreaza in clasele de precizie 1 - 5. Un alt dezavantaj este faptul ca voltmetrele electronice necesita o sursa de alimentare.

1. 3. Clasificare

Voltmetrele electronice re realizeaza intr-o varietate de tipuri constructive , ceea ce face utila o clasificare a lor.

- Dupa felul indicatiei , voltmetrele electronice pot fi :

voltmetre analogice, la care indicatia variaza continuu

voltmetre digitale, la care indicatia se exprima numeric

-Dupa felul curentului , se deosebesc :

voltmetre electronice de curent continuu

voltmetre electronice de curent alternativ

voltmetre electronice de curent continuu si alternativ

-Dupa componentele electronice folosite , pot fi :

voltmetre electronice cu diode

voltmetre electronice cu tranzistoare

voltmetre electronice cu tuburi electronice

voltmetre electronice cu circuite integrate

-Dupa valoarea tensiunii masurate , se deosebesc :

-voltmetre electronice ( 0, 1 V - zeci de kV )

-milivoltmetre electronice ( mV - sute de V )

-microvoltmetre electronice (μV -sute de V )

-nanometre electronice (nV - sute de V )

-Dupa relatia intre indicatie si valoarea tensiunii masurate , se pot intalni :

volmetre de valoare eficace α = K· U )

voltmetre de valoare medie (α = K· Umed )

voltmetre de valoare mica α = K· Umax )

-Dupa felul circuitului de intrare , se construiesc :

- voltmetre cu intrare libera , care masoara si componenta de curent continuu

- voltmetre cu intrare blocata , la care componenta de curent continuu este blocata ;ca urmare, aceste voltmetre masoara numai componentele de curent alternativ.

2. Voltmetre electronice de curent continuu

Voltmetrele electronice de curent continuu sunt aparate destinate masurarii tensiunilor continue de la 0, 1 la 1000 V. Folosind sonde de inalta tensiune, utilizarea lor poate fi extinsa pana la zeci de kilovolti.

Principalele cerinte impuse acestor aparate sunt

impedanta de intrare mare

erori cat mai mici

stabilitate in timp cat mai buna

gama de masurare cat mai mare

Pentru a satisface primele trei conditii , voltmetrele electronice de curent continuu se realizeaza dintr-un amplificator de curent continuu si un instrument magnetoelectric, conform urmatoarei scheme bloc.



Fig. 2. Scheme bloc de voltmetre electronice de curent continuu

 

Acest ansamblu nu poate lucra insa decat intr-un interval foarte restrans de tensiuni, de la zecimi de volti la cativa volti.

Pentru a acoperi un interval cat mai mare de masurare , pana la circa 1000 V, se realizeaza voltmetre electronice cu mai multe scari. In acest caz , amplificatorul se calculeaza pentru cea mai mica scara, urmand ca la aplicarea unei tensiuni mai mari la intrare , aceasta sa fie redusa corespunzator cu ajutorul unui divizor de tensiune.

In scopul obtinerii unei impedante mari de intrare , inaintea amplificatorului se prevede uneori un circuit de intrare.

2. 1. Voltmetru electronic de curent continuu cu un tranzistor

Voltmetrele fiind aparate destinate sa masoare tensiuni , indicatia lor trebuie sa fie proportionala cu tensiunea masurata :   α═K

Cel mai simplu voltmetru electronic de curent continuu ar putea fi realizat cu ajutorul unui tranzistor in montaj emitor comun.


Fig. 2. a. Voltmetru electronic de curent continuu cu un tranzistor

 



Tensiunea U aplicata la intrare produce in circuitul de intrare un curent I ce se aplica tranzistorului T. Daca se noteaza cu R rezistenta de intrare a tranzistorului , curentul I va fi:

I(1)

Conform ecuatiei fundamentale a tranzistorului in montaj emitor comun ( I= I+ I), curentul din colector I este de ori mare decat curentul din baza , fiind factorul de amplificare in curent in montaj emitor comun si avand valori de ordinul zecilor sau sutelor. Inlocuind in ecuatia fundamentala expresia lui I din relatia (1) se obtine :

I=+ I (2)

Miliampermetrul montat in colectorul tranzistorului va avea indicatia proportionala cu I :

=K I= K+ I



Notand K= K si considerand I<< I, se poate scrie :

=K U

Deoarece aparatul indicator montat in colectorul indicatorului are indicatii proportionale cu tensiunea de masurat , circuitul realizat poate functiona ca voltmetru de curent continuu. Voltmetrul prezentat in figura de mai sus este foarte simplu. Astfel in relatia (2) se observa ca in lipsa unei tensiuni aplicate la intrare, deci cand U= 0 , respectiv I= 0 , curentul din colector nu este zero , miliampermetrul mA indicand curentul rezidual I. Un alt dezavantaj este faptul ca functionarea tranzistorului este influentata de variatiile de temperatura si variatiile tensiunii de alimentare .

In plus rezistenta de intrare este mica R= =│R│+ R (3), de ordinul sutelor de kiloohmi , din cauza valorii mici a rezistentei de intrare a tranzistorului ( in cazul montajului emitor comun - de ordinul kiloohmilor ).

Voltmetrele electronice moderne sunt realizate dupa scheme electrice mai complexe, in scopul eliminarii dezavantajelor mentionate mai sus si obtinerii unor performante ridicate. Ele se realizeaza cu tranzistoare cu siliciu sau cu circuite integrate.

Pentru obtinerea unei rezistente de intrare de valoare mare, etajul de intrare al voltmetrelor electronice este de obicei de tipul repetor pe emitor. In cazul unui astfel de etaj, rezistenta de intrare este de aproximativ (1+β) ori mai mare decat rezistenta R montata in emitor: R=h+ (1+β)R unde heste rezistenta de intrare a tranzistorului in montaj emitor comun si are valori de ordinul kiloohmilor. Avand in vedere ca β valori de ordinul zecilor sau sutelor si ca rezistenta Rdin emitor poate fi mai mare, cel putin de ordinul kiloohmilor , se observa ca rezistenta de intrare a etajului repetor este mult mai mare decat rezistenta de intrare a tranzistorului.


Fig. 2. b. Montajul repetor de emitor

 

OBS! In voltmetrele electronice moderne, deseori in locul tranzistoarelor bipolare se utilizeaza tranzistoare cu efect de camp, care asigura o rezistenta de intrare foarte mare.

2. 2. Voltmetre electronice de curent continuu in punte

Pentru compensarea curentului rezidual, in constructia voltmetrelor electronice se pot folosi scheme in punte.

In urmatoarea figura este reprezentata schema de principiu a unui voltmetru electronic in punte , cu un singur tranzistor. Tranzistorul care are rolul de amplificator de curent continuu este montat intr-unul dintre bratele puntii, iar instrumentul indicator - pe una din diagonale.

Functionarea. In lipsa tensiunii de masurat (U= 0 ) , puntea se echilibreaza cu ajutorul rezistentei variabile R si prin instrumentul indicator nu trece nici un curent. Aplicand la intrare o tensiune Udiferita de zero, se modifica curentul de colector al tranzistorului , ceea ce duce la dezechilibrarea puntii la aparitia unui curent prin colector prin miliampermetrul mA , curent care depinde de tensiunea Uaplicata la intrare.

Voltmetrele electronice in punte , cu un singur tranzistor , nu asigura o stabilitate buna in timp . datorita influentelor variatiilor de temperatura si variatiilor tensiunii de alimentare asupra tranzistorului. Pentru inlaturarea acestui neajuns, se folosesc montaje simetrice cu doua tranzistoare. Daca tranzistoarele se aleg astfel incat sa aiba caracteristici cat mai asemanatoare , datorita montajului simetric variatiile in functionarea celor doua tranzistoare se compenseaza , obtinandu-se astfel o buna stabilitate.

Fig. 2. 2. b. Voltmetrul electronic de c. c. in punte cu 2 tranzistoare

 

Fig. 2. 2. a. Voltmetrul electronic de c. c. in punte, cu un tranzistor

 



3. Voltmetre electronice de curent alternativ

Voltmetrele electronice de curent alternativ sunt formate in principiu din doua parti distincte : partea de detectie , care transforma semnalul alternativ de masurat intr-u semnal continuu proportional cu acesta , si partea de masurat propriu-zisa.

Cele mai simple voltmetre electronice de curent alternativ se pot realiza dintr-un circuit de detectie si un instrument indicator magnetoelectric.


Fig. 3. a. Scheme bloc de voltmetre electronice de curent alternativ

 



Pentru a obtine rezistente mari de intrare, este necesar ca in circuitul de detectie sa se foloseasca rezistente foarte mari , de ordinul megaohmilor sau zecilor de megaohmi , ceea ce determina un curent foarte mic prin aparatul de masurat , care in consecinta trebuie sa fie foarte sensibil. Pentru a evita folosirea unui astfel de aparat, care este foarte costisitor , voltmetrele electronice de curent alternativ sunt prevazute de obicei si cu un amplificator care poate fi dispus inainte sau dupa circuitul de detectie. Pentru obtinerea unor aparate cu mai multe intervale de masurare , se folosesc divizoare de tensiune , iar pentru asigurarea unor impedante de intrare foarte mari , inaintea amplificatoarelor se pot folosi circuite de intrare realizate cu montaje repetor pe emitor sau cu tranzistoare cu efect de camp.

3. 1. Voltmetre electronice de curent alternativ cu diode fara amplificare

Voltmetrele electronice fara amplificare se construiesc cu diode cu vid sau semiconductoare , care realizeaza functia de detectie. Aceste voltmetre se utilizeaza rar in practica , dar circuitele de detectie cu diode sunt frecvent folosite in voltmetrele cu amplificare.

Voltmetrele electronice cu diode pot masura , in mod obisnuit , valori medii alea tensiunii sau valori maxime.

a. Voltmetre electronice de valori medii , cu diode

Voltmetrele de valori medii cu diode sunt formate dintr-un instrument indicator magnetoelectric , o rezistenta R de valoare foarte mare si o dioda. Dioda poate fi montata in serie sau in paralel fata de rezistenta R si de instrumentul indicator: Varianta in paralel nu se foloseste in practica , intrucat in una dintre alternante , cand dioda conduce , scurtcircuiteaza intrarea voltmetrului , deci micsoreaza foarte mult rezistenta de intrare.




Fig. 3. a. Voltmetre de valori medii cu diode

 


In cazul variantei serie , daca se aplica la intrare o tensiune alternativa u=f(t) , in timpul alternantei in care pe anodul diodei se aplica o tensiune pozitiva , aceasta conduce si prin circuit va trece un curent a carui intensitate i va urmari variatiile tensiunii aplicate la intrare:

i =

- rezistenta instrumentului indicator

- rezistenta diodei in stare de conductie

Ambele rezistente fiind foarte mici, se pot neglija fata de R

Cand se schimba alternanta si pe anodul diodei se aplica o tensiune negativa, aceasta nu conduce si, in consecinta , curentul prin circuit este nul. Deci, la aplicarea unei tensiuni alternative la intrarea voltmetrului, prin instrumentul indicator va trece un curent pulsatoriu. Cuplul activ care ia nastere in aparatul magnetoelectric este proportional cu acest curent dar, datorita inertiei, echipajul mobil nu poate urmari variatiile cuplului activ si va fi actionat de un cuplu mediu proportional cu valoarea medie a intensitatii curentului. Ca urmare, indicatia aparatului magnetoelectric este proportionala cu valoarea medie a intensitatii curentului din circuit, si conform relatiei de mai sus si cu valoarea medie a tensiunii aplicate la intrare:

= KI= K

b. Voltmetre electronice cu diode , de valori maxime (de varf)

Voltmetrele de valori maxime cu diode se caracterizeaza prin existenta unui condensator C, care se incarca rapid prin dioda cand acesta conduce si se descarca foarte incet cand dioda este blocata, mentinand la bornele sale o tensiune aproximativ egala cu valoarea maxima a tensiunii masurate.

Si in acest caz se pot intalni doua variante, cu dioda in serie cu instrumentul indicator sau cu dioda in paralel. De aceasta data ambele variante se folosesc in practica.

In cazul variantei serie, daca se aplica o tensiune alternativa u=f(t) la intrarea montajului , in timpul alternantei pozitive aplicate pe anodul diodei, dioda conduce si condensatorul C se incarca prin rezistenta de conductie a diodei care este de valoare mica. Constanta de timp de incarcare, = rC este mica si condensatorul se incarca rapid , urmarind cresterea tensiunii de la intrare.

Fig. 3. b. Voltmetre de valori maxime, cu diode

 



Cand tensiunea de intrare incepe sa scada, tensiunea pe condensator aplicata cu , , +" pe catodul diodei, devine mai mare decat tensiunea pozitiva aplicata pe anod si ca urmare, dioda fiind polarizata invers, se blocheaza (momentul t = t pe diagrama din figura de mai sus). Din acest moment condensatorul C se descarca prin instrumentul indicator si prin rezistenta R. Deoarece rezistenta R este de valoare foarte mare, constanta de timp de descarcare = RC este mare si condensatorul de descarca lent, pana cand tensiunea aplicata la intrare devine din nou mai mare decat tensiunea U de pe condensator (momentul t =t). Incepand din acest moment, dioda este din nou polarizata direct si incepe sa conduca, condensatorul C se incarca din nou pana la valoarea maxima a tensiunii aplicata la intrare, apoi din nou tensiunea alternativa incepe sa scada, U devine mai mare decat u , dioda se blocheaza , condensatorul se descarca lent, si in acest fel fenomenul se repeta.

Pentru o constanta de timp R>>T( T fiind perioada corespunzatoare celor mai joase frecvente la care se foloseste voltmetrul ), intre doua alternante pozitive condensatorul se descarca foarte putin si tensiunea la bornele lui ramane aproximativ egala cu valoarea maxima a tensiunii de masurat. In acest caz, intensitatea curentului prin instrumentul indicator va fi :

I =

Varianta constructiva cu dioda in paralel are o functionare asemanatoare, care conduce la aceleasi concluzii ca si cazul variantei serie.

c. Voltmetre electronice de valori efective

In activitatea practica se folosesc rar voltmetrele gradate in valori medii sau in valori maxime. Cel mai frecvent se folosesc voltmetrele gradate in valori efective.

Se pot realiza si voltmetre, a caror indicatie sa fie proportionala cu valoarea efectiva a tensiunii, oricare ar fi forma de variatie in timp a acesteia, dar schemele unor astfel de aparate sunt mai complicate decat cele ale voltmetrelor de valori medii sau de valori maxime. De aceea, in practica se folosesc voltmetrele de valori medii sau de valori maxime, care se gradeaza insa in valori efective.

OBS! Aceasta gradare nu este valabila decat in cazul tensiunilor sinusoidale, in cazul altor forme de tensiuni ea ducand la erori de masurare.

In cazul unor tensiuni de forma sinusoidala u(t)= Usin t, valoarea efectiva este U= Valoarea medie pe o perioada este zero, dar dupa detectie se obtin impulsuri corespunzatoare unei singure alternante. Valoarea medie pentru o alternanta este U=. Pe baza proportionalitatii dintre valoarea maxima , valoarea medie si valoarea efectiva , voltmetrele de valori medii sau de valori maxime se pot grada in valori efective.


3. 2. Voltmetre electronice de curent alternativ cu amplificare

Asa cum s-a spus deja, pentru a evita utilizarea unor instrumente indicatoare foarte sensibile construiesc voltmetre electronice care contin un amplificator montat inaintea circuitului de detectie sau dupa acesta.


Fig. 3. 2. Voltmetrul de c. a. cu amplificator

 


Voltmetre cu circuitul de detectie la intrare. Circuitul de detectie transforma semnalul de curent alternativ intr-un semnal de curent continuu, care se masoara apoi cu un voltmetru de curent continuu realizat intr-una dintre variantele studiate. De exemplu, voltmetrul de curent alternativ reprezentat in urmatoarea figura contine un circuit de detectie format din CR si dioda D si un amplificator de curent continuu realizat cu tranzistorul T repetor pe emitor, montat intr-o schema in punte. Instrumentul indicator este montat in circuitul de iesire al amplificatorului. Intre circuitul de detectie si amplificator este intercalat filtrul CR.



In cazul voltmetrelor care lucreaza la frecvente mari, circuitul de detectie impreuna cu filtrul se realizeaza sub forma unui cap de proba ce se monteaza intr-o carcasa separata, de dimensiuni mici si bine ecranata. Capul de proba se cupleaza la voltmetrul propriu-zis printr-un cordon flexibil si poate fi astfel adus in imediata apropiere a punctului de masurare, cu conexiuni foarte scurte.

Voltmetre cu amplificator de curent alternativ la intrare asigura o sensibilitate mai ridicata si o impedanta de intrare mare. Dupa amplificare, semnalul alternativ este redresat si masurat cu un instrument indicator magnetoelectric. Astfel se realizeaza milivoltmetre, microvoltmetre si nanovoltmetre de curent alternativ.

4 Milivoltmetre electronice

Milivoltmetrele electronice sunt aparate destinate sa masoare tensiuni foarte mici, de ordinul milivoltilor. Pentru a realiza acest lucru, milivoltmetrele contin in constructia lor un amplificator care mareste tensiunea de masurat pana la o valoare suficienta pentru a fi aplicata unui circuit de masurare.

Amplificatoarele folosite in milivoltmetre trebuie sa prezinte:

impedanta de intrare mare

amplificare mare

stabilitate buna in functionare

distorsiuni neliniare foarte mici

zgomot de fond redus

banda larga de frecvente (pentru amplificatoarele de curent alternativ)

deriva de curent mica (pentru amplificatoarele de curent continuu)

Toate aceste conditii se indeplinesc alegand scheme electrice convenabile, care folosesc de obicei reactii negative puternice.

Pentru milivoltmetrele cu mai multe stari, amplificatorul se calculeaza pentru scara cea mai mica; in cazul masurarii unor tensiuni mai mari, aceste se reduc corespunzator cu ajutorul unui divizor de tensiune.

Milivoltmetrele pot fi de curent alternativ sau de curent continuu.

1. Milivoltmetrele electronice de curent alternativ

Milivoltmetrele electronice de curent alternativ sunt in mod obisnuit de tipul amplificator-detector. Amplificatoarele de curent alternativ folosite in milivoltmetre nu ridica probleme speciale, realizandu-se usor cerintele impuse unor astfel de amplificatoare.

In urmatoarea figura este prezentata schema unui milivoltmetru de curent alternativ care masoara tensiuni de la 10mV la 300V, in 10 game, si functioneaza in banda de frecvente de 20Hz.3MHz. Impedanta de intrare este de 500k pentru gamele inferioare 1M pentru gamele superioare. Pentru asigurarea unei impedante mari de intrare, amplificatorul are primele doua etaje realizate sub forma a doua repetoare pe emitor in cascada. Divizorul de tensiune pentru primele cinci game (10mV.1V) este amplasat inaintea tranzistorului T si este comandat de comutatorul S. pentru ultimele cinci game (3V.300V) se introduce o atenuare suplimentara de 300 ori cu comutatorul S, montat la intrarea milivoltmetrului.


Fig. 1. Milivoltmetrul de c. a.

 


Deoarece primele doua tranzistoare in montaj emitor comun au o amplificare aproximativ 1, amplificarea propriu-zisa se obtine cu tranzistoarele T si T.

Circuitul de detectie, realizat cu o punte de patru diode semiconductoare, este montat la iesirea amplificatorului. Aparatul magnetoelectric din diagonala puntii are indicatiile proportionale cu valoarea medie a tensiunii masurate, dar este gradat in valori efective ale tensiunilor sinusoidale.

2. Milivoltmetre de curent continuu

Milivoltmetrele electronice de curent continuu necesita utilizarea unor amplificatoare de curent continuu. Acestea pot fi cu cuplaj direct sau cu modulare-demodulare.

a. Milivoltmetre electronice cu amplificatoare cu cuplaj direct

Amplificatoarele cu cuplaj direct au legaturile intre etaje realizate direct sau prin rezistente. O problema deosebita a acestui tip de amplificatoare este deriva zeroului, ce se manifesta prin deviatia indicatiei instrumentului indicator in jurul punctului de zero, in absenta semnalului se intrare.

Datorita derivei, care se face simtita la variatii de temperatura, milivoltmetrele cu cuplaj direct au o sensibilitate mai redusa.

Urmatorul milivoltmetru cu cuplaj direct are o impedanta de intrare de 1M si masoara tensiuni intre 10mV si 32V, in opt game comandate de divizorul de tensiune prevazut la intrare. Amplificatorul, de tip diferential, are doua etaje realizate cu tranzistoare cu siliciu. Instrumentul indicator este montat intre emitoarele celui de-al doilea etaj. Nulul se regleaza cu potentiometrele R (intrare in scurtcircuit) si R(intrare in gol). Cu potentiometrul Rse calibreaza capatul de scara al instrumentului indicator.

Fig. 2. a. Milivoltmetrul de c. c. cu cuplaj direct

 


b. Milivoltmetre de curent continuu cu modulare-demodulare

Pentru a evita deriva termica, se folosesc amplificatoare de curent continuu, cu modulare-demodulare. Schema bloc a unui milivoltmetru realizat cu un astfel de amplificator este reprezentata in figura urmatoare.

Fig. 2. b. Schema bloc a unui voltmetru de c. c. cu modulare - demodulare

 



Semnalul de curent continuu de masurat este transformat intr-un semnal de curent alternativ de un modulator comandat de un oscilator. Semnalul de curent alternativ obtinut la iesirea modulatorului este amplificat de un amplificator de curent alternativ , care se realizeaza mult mai usor decat un amplificator de curent continuu si fara deriva a zeroului. Dupa amplificare se face o demodulare cu un circuit de detectie care transforma semnalul de curent alternativ amplificat intr-un semnal de curent continuu. Circuitul de detectie functioneaza sincron cu modulatorul, fiind comandat de acelasi oscilator. Semnalul de curent continuu obtinut dupa detectie se masoara cu un instrument indicator magnetoelectric.

5. Multimetre electronice

Multimetrele electronice sunt aparate care contin componente electronice si permit masurarea mai multor marimi electrice. Ele se mai numesc si voltmetre electronice universale, deoarece constructia si functionarea lor sunt, de fapt, cele ale unui voltmetru electronic.

Un multimetru contine de obicei un voltmetru electronic de curent alternativ cu mai multe intervale de masurat. Cu ajutorul unor circuite auxiliare, aparatul poate masura si alte marimi. Astfel, prin introducerea unui circuit de detectie voltmetrul poate fi folosit si la masurarea tensiunilor alternative. Circuitul de detectie este introdus de un comutator care alege functionarea in curent continuu sau in curent alternativ.

Pentru masurarea rezistentelor se utilizeaza de obicei o metoda de comparatie : se masoara cu voltmetrul caderea de tensiune de la bornele rezistentei de masurat in comparatie cu caderea de tensiune de la bornele unei rezistente etalon.

Unele aparate sunt prevazute cu circuite auxiliare pentru masurarea intensitatii curentului. In acest caz, se cu voltmetrul caderea de tensiune la bornele unei rezistente cunoscute, parcurse de curentul de masurat. Rezistentele sunt astfel dimensionate incat caderea de tensiune la bornele lor sa corespunda anumitor intervale de masurare pentru intensitatea curentului.

Un exemplu de multimetru este voltmetrul electronic universal tip E-0401 produs de I. E. M. I - Bucuresti .

Acest aparat permite :

-masurarea tensiunilor continue de la 100 mV la 1000V, in 7 game;

masurarea tensiunilor alternative de la 100mV la 300V, in 6 game, in banda de frecvente 20Hz.200MHz;

masurarea rezistentelor de la 2 la 1000M, in 7 game.