|
|
|
Conditiile de calitate privind alimentarea cu energie electrica
In SEEN se vehiculeaza energie electrica sub forma de curent si tensiune in sistem trifazat alternativ sinusoidal pe cat posibil care au ca parametrii principali:
*Frecventa :50 Hz±1% conform standardelor si normativelor in vigoare. Din punct de vedere fiziologic frecventa joasa duce la cele mai periculoase electrocutari.
*Tensiune : JT<1kV(380V,660V, 1000V)
MT:6, 10,20 kV (35, 60 kV nu se mai prea folosesc);
IT: 110kV, 220kV;
FIT > 220kV (400, 750 kV) .
Majoritatea utilizatorilor de energie electrica folosesc JT.
Variatia tensiunii. Limitele de variatie a tensiunii sunt precizate in raport cu consumatorul.
Pt masinile electrice limitele de variatie a tensiunii sunt ±10%,iar pt iluminat sunt de ±3%.
La retelele de tensiune continua Un:12Vcc/24Vcc/48Vcc/110Vcc/220Vcc. 220Vca cf normativelor U.E. tinde spre 230Vca corespunzatoare pt 400V tensiune de linie.
+10%(243V) +6%(243V) +6%(243V)
↑ ↑ ↑
220Vca → 230Vca → 230Vca
↓ ↓ ↓
-10%(198V) -10%(207V) -6%(216V)
Continuitatea alimentarii cu energie electrica a considerentelor din SEEI
Nivelele de siguranta care se prevad in contractul care se incheie intre consumatorul si furnizorul de energie electrica:
In caz de avarie realimentarea consumatorului respectiv se realizeaza prin comutarea automata cu o discontinuitate de max 3 secunde.
Nivelul 1-2 cai de alimentare independente
-2 puncte de racord din SEE.
Consumul se clsifica in cateva clase:
-Clasa A: S> 50 MVA:
-Clasa B: 7.5<S<50 MVA
-Clasa C: 2.5<S<7.5 MVA
-Clasa D: S<2.5 MVA.
Categorisirea consumatorilor dupa importanta lor:
*categoria 0(vitali)-consumatori la care o intrerupere a alimentarii cu energie electrica peste o durata critica poate duce la avarii importante (distrugeri de utilaje, incendii, pierderi de viati omenesti);
*categoria 1(principali)-consumatori la care intreruperea alimentarii cu energie electica duce la dereglarea proceselor tehnologice in flux continuu, pierderi materiale deosebite, repercuursiuni asupra actiunii unitatii, dezorganizarea vietii sociale.
*categoria 2(secundari)- consumatori la care intreruperea alimentarii cu energie electica ar putea cauza nerealizari de productie recuperabile ulterior;
*categoria 3(tertiari)- consumatori casnici la care intreruperea alimentarii cu energie nu creaza nici un fel de probleme.
Nivelul 2- e caracteristic realimentarii consumatorilor in caz de avarie care se face numei dupa identificarea defectului si efectuarea unor operatii manuale de izolare a defectului, intreruperea putand dura intre 0,5h-8h functie de clasa si categoria consumatorului, structura retelei de alimentare, pozitia consumatorului in retea;
-cele 2 cai de alimentare nu sunt independente;
- un singur punct de racord.
Nivelul 3 -realimentarea consumatorului in caz de avarie se poate face numai dupa remedierea sau inlocuirea componentei defecte;
exista o singura cale de alimentare;
exista un singur punct de racord.
Factorul de putere
Def. Reprezinta raportul intre puterea activa si puterea aparenta.
0<k<P/S<P/
<1
P[W,kW]-puterea activa:cantitatea de energie care se absoarbe in unitatea de timp de catre consummator pentru a-si face rolul sau util.
Q[VAr] - puterea reactiva.
D[VAD]- putera deformanta: contributia echpamentelor moderne(dispozitive electrice si electronice de putere, convertoare).
S[VA, kVA] -putere aparenta
Numai in regim nesinusoidal (P≠0,Q≠0,D=0) in circuitele cu tensiune alternativa monofazate sau trifazate incarcate simetric factorul de putere este numeric egal cu cosφ
0<k=
cosφ=P/ 
<1
]n energetic[ pentru aprecierea comportarii energetice a consumatorilor se foloseste factorul de putere mediu:
0<kmed<Wa/
<1 unde:
Wa-energie activa: Wa= 
[Wh,kWh]
Wr
-energie reactiva: Wr= 
[VArh,KVArh]
Wd
-energie deformanta: Wd= 
[VADh,kVADh]
W=
[VAh]
Pentru
cazul sinusoidal : 0<kmed =(cosφ)med= Wa / <1
Scaderea valorii factorului de putere in retele si in instalatiile de utilizare oglindeste circulatia de putere reactiva si/sau deformanta in sistem.
Pentru Q=0, D=0, P≠0 kmax=1. kn=0,92 -factor de putere neutral
- compromis tehnico e
Regimul sinusoidal(s=0).Variatia valorilor factorului de putere pune in evidenta circulatia de putere reactiva in sisteme.
tg φ= (P/Q)-1 - factor reactive
daca cosφ=0,9 → tg φ= 0,484
daca cos φ=0,8 → tg φ= 0,75
Bateria de condensatoare
1 Compensarea individuala
-consumatori de orice putere
2 Compensare pe grupe de receptoare
3 Compensare centralizata
-se monteaza pe schema precedenta in punctele a si b
si nu se pun celelalte
2 si 3 necesita si facilitatzi de reglare
4 Compensarea mixta ~reuneste toate cele 3 variante
Mai punem si in punctual d un concondensator +2 +3
Dimensionarea bateriilor de condensatoare
unde n =3 numarul de faze,
Indice de compensare : 1- inainte de compensare
2- dupa compensare
- factorul reactiv
DPc - disiparea de putere suplimentara care se regaseste in bateria de condensatoare
tg a - tangenta de pierderi in dielectricul condensatorului, de regula foarte mica (de ordinul 10-3 - 10-5)
tg a ~ 0,0003 kW/kVar => DPc se poate neglija
Qc = Q1 - Q2 = Ptgf1 - (P+DPc)tgf2 ~ P(tgf1 - tgf2), cos f2 = 0,92
Pasi de parcurs:
a) Masuram P1, S1, cos f,
b) Qc => C
Pentru schema monofazata :
Cc = Qc/wU2 [mF] valoarea capacitatii necesare pentru compensarea puterii reactive Qc => alegerea acelor capacitati ca marimi de catalog: Cccat, UN/fN
Pentru conexiunea D: 
Pentru conexiunea Y: 
=> in conexiunea trifazata, cele 2
modalitati de a construi baterii de compensare ne duc la 
! In retelele trifazate, bateria de compensare capacitive se practica astfel: la joasa tensiune (380 V) se foloseste conexiunea ∆, iar la medie tensiune (6 kV) este preferata conexiunea Y.
Se cere sa se dimensioneze rezistenta de descorcare, care se leaga in parallel cu condensatorul.
Abordarea se face admitand situatia cea mai nefavorabila, cand se face deconectarea.
Se impun niste limite:
- dupa un anumit timp Uc sa scada sub Uadmisibil = 50V, acest timp td ≤ 5 min la medie tensiune si td ≤ 1 min la joasa tensiune
1) Flux luminos : este considerata marime fotometrica principala (Ф(lm))
Def : este puterea radianta a unei surse evaluata dupa senzatia luminoasa pe care o produce.
In practica se cunosc mai multe situatii:
-surse monocomatice(emit lumina sub o singura lungime de unda)
-surse policromatice cu spectru discontinu
-surse policromatice cu spectru continu
Ф = k∫Vλ ·pλ· dλ[lm]
K = 683lm/Wluminos-rezultat din calcul teoretic
-echivalent fotometric al radiatiei luminoase
K ar reprezenta eficacitatea luminoasa a unei surse de lumina ideale care transforma toata energia electrica absorbita in radiatie luminoasa monocromatica avand λ = 555nm acolo unde Vλ = 1.
