|
|
|
ALEGEREA IZOLATIEI, COORDONAREA IZOLATIEI SI PROTECTIA INSTALATIILOR ELECTROENERGETICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR - TERMINOLOGIE SI ABREVIERI
In sensul prezentului normativ sunt valabile urmatoarele definitii
1.- Coordonarea izolatiei consta in alegerea rigiditatii dielectrice a echipamentelor, in functie de tensiunile care pot aparea in reteaua pentru care aceste echipamente sunt destinate, luand in considerare conditiile de mediu in care functioneaza precum si caracteristicile dispozitivelor de protectie disponibile. Ea are drept scop reducerea la un nivel acceptabil, din punct de vedere economic si al exploatarii, a posibilitatii ca solicitarile dielectrice rezultate, aplicate echipamentelor, sa provoace deteriorarea izolatiei acestora sau sa le afecteze continuitatea de functionare.
2.- Tensiune nominala a unei retele trifazate (Un): Valoarea efectiva a tensiunii intre faze, prin care este denumita reteaua si la care se refera unele caracteristici de functionare ale acesteia.
- Tensiune cea mai ridicata a retelei (Us) Valoarea efectiva maxima a tensiunii intre faze, care poate sa apara in orice moment si in orice punct al retelei in conditii normale de functionare. Aceasta valoare nu tine seama de variatiile tranzitorii datorate, de exemplu, manevrelor din retea si nici de variatiile temporare ale tensiunii datorate unor conditii anormale din retea, de tipul defectelor sau declansarilor bruste de sarcini importante.
4.- Tensiune cea mai ridicata pentru echipament (Um): Cea mai mare valoare efectiva a tensiunii intre faze pentru care echipamentul este proiectat sa functioneze din punctul de vedere al izolatiei acestuia si al unor alte caracteristici ce pot fi legate de aceasta tensiune in documentele tehnice normative specifice pentru fiecare echipament in parte.
Aceasta tensiune trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea tensiunii celei mai ridicate a retelei in care va fi utilizat echipamentul.
5.- Supratensiune: Orice tensiune, dependenta de timp,
intre un conductor de faza si pamant sau intre conductoarele de
faza, a carei valoare sau valori de varf depasesc valoarea
de varf Um 
/
, respectiv Um.,
corespunzatoare tensiunii celei mai ridicate pentru echipament.
6.- Supratensiune de comutatie: Supratensiunea faza-pamant sau intre faze care apare intr-un punct dat al retelei datorita unei operatii de comutare, a unui defect sau altor cauze si a carei forma poate fi asimilata in ceea ce priveste coordonarea izolatiei cu cea a impulsurilor standardizate utilizate pentru incercarile cu impuls de tensiune de comutatie. Supratensiunile de acest tip sunt, de obicei, puternic amortizate si de scurta durata.
7.- Supratensiune temporara: O supratensiune sub forma unor oscilatii neamortizate sau slab amortizate intre faza si pamant sau intre faze, care apare intr-un punct dat al unei retele, pentru o durata relativ mare.
Supratensiunile temporare sunt provocate, de obicei, de comutatii sau de aparitia de defecte (de exemplu, variatii brusca a unor sarcini importante, defecte monofazate) si/sau de fenomene neliniare (ferorezonanta, armonici). Supratensiunile temporare se caracterizeaza prin amplitudine, frecventa, durata totala sau coeficient de amortizare.
8.- Supratensiune de trasnet: Supratensiunea faza-pamant sau intre faze care apare intr-un punct dat al retelei datorita unei descarcari atmosferice sau unei alte cauze si a carei forma poate fi asimilata, in ceea ce priveste coordonarea izolatiei, cu cea a impulsurilor standardizate utilizate pentru incercarea la impuls de tensiune de trasnet. Supratensiunile de acest tip sunt, de obicei, de o singura polaritate si de durata foarte scurta.
9.- Clasificarea tensiunilor si supratensiunilor. In functie de forma si durata lor, tensiunile si supratensiunile se impart in urmatoarele categorii (a se vedea si SR CEI 60071-1/1996):
a) Tensiunea permanenta (de frecventa industriala): Tensiune de frecventa industriala,
considerata ca avand o valoare efectiva constanta, aplicata permanent tuturor perechilor
de borne ale unei configuratii de izolatie.
b) Supratensiune temporara: Supratensiune de frecventa industriala de durata relativ lunga.
Nota: - Supratensiunea poate fi neamortizata sau slab amortizata. In anumite cazuri, frecventa ei
poate fi, de cateva ori, mai mica sau mai mare decat frecventa industriala.
c) Supratensiune tranzitorie: Supratensiune de scurta durata, nedepasind cateva
milisecunde, oscilatorie sau nu, in general puternic amortizata.
Nota:- Supratensiunile tranzitorii pot fi urmate imediat de supratensiuni temporare. In astfel de
cazuri, cele doua supratensiuni se considera ca evenimente separate.
Supratensiunile tranzitorii se impart in:
- supratensiune cu front lent: Supratensiune tranzitorie, in general unidirectionala,
avand durata pana la varf 20 ms < Tp 5000 ms si durata spatelui T2 20 ms.
- supratensiune cu front rapid: Supratensiune tranzitorie, in general unidirectionala,
avand durata pana la varf 0,1 ms < Tf 20 ms si durata spatelui T2 300 ms.
- supratensiune cu front foarte rapid: Supratensiune tranzitorie, in general
unidirectionala, avand durata pana la varf Tf 0,1 ms si durata totala < 3 ms si cu
oscilatii suprapuse de frecventa 30 kHz < f < 100 MHz.
d) Supratensiune combinata (temporara, cu front lent, cu front rapid, cu front foarte
rapid): Supratensiune ce consta din doua componente de tensiune aplicate simultan intre
fiecare dintre cele doua borne de faza ale unei izolatii intre faze (sau longitudinale) si
pamant. O astfel de supratensiune se clasifica in functie de componenta de varf cea mai
ridicata.
10.- Forme de tensiune standardizate. Urmatoarele forme de tensiune sunt standardizate:
a) Tensiune standardizata de scurta durata de frecventa industriala: O tensiune
sinusoidala cu frecventa cuprinsa intre 48 Hz si 52 Hz si de durata egala cu 60 s.
b) Impuls de comutatie standardizat: O tensiune de impuls avand durata pana la varf de
250 ms si durata de injumatatire (durata de semiamplitudine) de 2500 ms.
c) Impuls de trasnet standardizat: O tensiune de impuls avand durata pana la varf de
1,2 ms si durata de injumatatire (durata de semiamplitudine) de 50 ms.
d) Impuls de comutatie combinat standardizat: O tensiune de impuls combinata, avand
doua componente cu valori de varf egale si polaritati opuse. Componenta pozitiva este un
impuls de comutatie standardizat si componenta negativa este un impuls de comutatie a
carui durata pana la varf si, respectiv durata de injumatatire (durata de semiamplitudine)
nu trebuie sa fie mai mici decat duratele corespunzatoare ale impulsului pozitiv. Ambele
impulsuri trebuie sa-si atinga valorile de varf in acelasi moment. In consecinta, valoarea de
varf a tensiunii combinate este suma valorilor de varf ale componentelor sale.
11.- Criteriu de performanta Baza pe care este aleasa izolatia astfel incat sa fie redusa la un nivel acceptabil, din punct de vedere economic si al exploatarii, probabilitatea ca solicitarile dielectrice rezultante impuse echipamentelor sa produca deteriorari ale izolatiilor echipamentelor, sau sa afecteze continuitatea in functionare. Acest criteriu este de obicei exprimat prin termenii unei rate de defectare acceptabila (numarul de defectari pe an, numar de ani intre defectari, risc de defectare etc.) a configuratiei izolatiei.
12.- Conditiile atmosferice standardizate de referinta sunt:
- temperatura t0 = 20 oC
- presiunea b0 = 101,3 kPa (1013 mbar)
- umiditatea absoluta ha0 = 11 g/m
1- Supratensiune statistica de comutatie (trasnet) (Ue2, Up2, ): Supratensiunea de comutatie (trasnet) aplicata unui echipament, ca urmare a unei perturbatii de tip determinat, care afecteaza reteaua (punerea sub tensiune a unei linii, reanclansarea, producerea unui defect, descarcari atmosferice etc.), a carei valoare de varf are o probabilitate de depasire egala cu o probabilitate de referinta specifica. Aceasta probabilitate de referinta a fost stabilita, prin standardul SR EN (CEI) 60071-2:1999, egala cu 2%.
14.- Supratensiune maxima conventionala de comutatie (trasnet): Valoarea de varf a unei supratensiunii de comutatie (trasnet) care este adoptata ca o supratensiune maxima si utilizata in metoda conventionala de coordonare a izolatiei.
15.- Valoare in unitati
relative a supratensiunii faza-pamant (u): Raportul dintre valoarea de varf a unei
supratensiuni intre faza si pamant si valoarea tensiunii faza-pamant,
corespunzatoare tensiunii celei mai ridicate a retelei (adica Us 
/
).
16.- Valoare in unitati
relative a supratensiunii intre faze: Raportul dintre valoarea de varf a unei supratensiuni intre faze si
valoarea tensiunii faza-pamant, corespunzatoare tensiunii celei
mai ridicate a retelei (adica Us
/). Acest
raport se va exprima sub forma K
,
exprimand prin K raportul dintre
valorile de varf ale supratensiunii intre faze si ale tensiunii celei mai
ridicate a retelei (adica Us
17.- Tensiune conventionala de tinere la impuls de comutatie (trasnet): Valoarea de varf a unei tensiuni de impuls de comutatie (trasnet), aplicata in cursul incercarilor de impuls , pentru care izolatia nu trebuie sa prezinte nici o descarcare disruptiva daca este supusa unui numar specificat de impulsuri de aceasta valoare in conditii specificate (probabilitatea de tinere a izolatiei Pw = 100 %). Definitia se aplica in special izolatiei neautoregeneratoare (definitia 37).
18.- Tensiune statistica de tinere la impuls de comutatie (trasnet): Valoarea de varf a unei tensiuni de impuls de comutatie (trasnet), aplicata in cursul incercarilor de impuls , pentru care probabilitatea de tinere este egala cu o probabilitate de referinta specificata.
Aceasta probabilitate de referinta a fost stabilita in standardul SR EN (CEI) 60071-2:1999 egala cu Pw = 90%. Acest concept de tinere statistica in etapa actuala se aplica numai izolatiilor autoregeneratoare.
19.- Tensiune de 50% conturnari a unei izolatii (U50) este valoarea maxima a unei tensiuni standardizate, care, aplicata izolatiei respective de un numar de ori, produce conturnarea acesteia in 50 % din cazuri.
20.- Tensiune nominala de tinere la impuls de comutatie (trasnet): Valoarea de varf a tensiunii de tinere la impuls de comutatie (trasnet) prescrisa pentru echipament, care caracterizeaza izolatia acestui echipament in ceea ce priveste incercarile de tinere.
21.- Tensiune nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala: Valoarea efectiva a tensiunii sinusoidale de frecventa industriala pe care izolatia echipamentului trebuie sa o suporte in timpul incercarilor efectuate in conditii specificate si pentru o durata specificata, care in general nu depaseste un minut.
22.- Nivelul nominal de izolatie se defineste prin
a) pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicata 245 kV
- tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet si
- tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala.
b) pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicata > 245 kV
- tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie si
tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet.
2- Factor statistic de siguranta: Raportul dintre o tensiune statistica de tinere la impuls si supratensiunea statistica corespunzatoare de comutatie (trasnet), provocata de o perturbatie de tip determinat, stabilita in baza unui risc acceptat de defect, tinand seama de curbele de repartitie statistica a supratensiunilor si a tensiunii de tinere.
24.- Factor conventional de siguranta: Raportul dintre o tensiune conventionala de tinere la impuls de comutatie (trasnet) si supratensiunea conventionala maxima corespunzatoare stabilita pe baza de experienta, care ia in considerare abaterile posibile ale valorilor reale ale tensiunilor de tinere si supratensiunilor de la valorile lor conventionale, precum si oricare alti factori (anexa 1).
25.- Risc de defect: Probabilitatea ca o supratensiune de un anumit tip si o valoare data sa provoace o defectare (o amorsare) a unei izolatii.
26.- Nivel de protectie al unui dispozitiv de protectie: Valoarea de varf a tensiunii celei mai mari admisibile la bornele unui dispozitiv de protectie supus, in conditii specifice, la impulsuri de comutatie sau de trasnet de forme standardizate si la valori nominale.
Note 1. In cazul impulsului de tensiune de trasnet se alege cea mai mare dintre urmatoarele valori
- tensiunea maxima de amorsare la impuls 1,2/50 ms
- tensiunea maxima reziduala la curentul specificat.
2. Referirile se pot face la un nivel statistic sau conventional de protectie in sensul pct. 13,
pct. 14, pct. 17, pct. 18.
27.- Factori de protectie ai unui dispozitiv de protectie: Valorile nivelurilor de protectie ale unui dispozitiv de protectie corespunzatoare pentru impuls de comutatie, respectiv de trasnet, raportate la valoarea de varf a tensiunii nominale a acestui dispozitiv.
Nota In cazul eclatoarelor, in mod conventional, tensiunea nominala se va considera tensiunea
faza-pamant corespunzatoare tensiunii celei mai ridicate a retelei.
28.- Factor de defect la pamant: Intr-un anumit punct al unei retele electrice trifazate (in general in punctul de instalare al unui echipament) si pentru o configuratie data de functionare a retelei, este raportul dintre cea mai mare valoare efectiva a tensiunii de frecventa industriala intre o faza sanatoasa si pamant in timpul unui defect la pamant (pe una sau mai multe faze), intr-un punct oarecare al retelei si valoarea efectiva a tensiunii de frecventa industriala care s-ar obtine in acelasi loc in absenta defectului.
Note 1. Acest factor este un raport numeric supraunitar, care caracterizeaza la modul general conditiile
de legare la pamant a neutrului retelei intr-un anumit loc, independent de valoarea reala
particulara a tensiunii de serviciu in acel loc.
2. Factorii de defect la pamant se calculeaza in functie de valorile impedantelor retelei in sistemul
de componente simetrice, privind din punctul considerat, utilizand pentru masinile rotative
valorile reactantelor subtranzitorii.
Daca pentru toate schemele de exploatare posibile valoarea reactantei de secventa zero este
mai mica decat triplul valorii reactantei de secventa pozitiva si daca valoarea rezistentei de
secventa zero nu o depaseste pe cea a reactantei de secventa pozitiva, valoarea factorului de
defect la pamant nu va depasi 1,4.
29.- Retea cu neutrul izolat: O retea electrica al carei punct neutru nu are nici o legatura voita cu pamantul, cu exceptia celei realizate prin aparate de masurare, de protectie sau de semnalizare, avand o impedanta foarte mare.
30.- Retea cu neutrul tratat prin bobina de compensare: O retea electrica al carei punct neutru este legat la pamant printr-o bobina a carei reactanta are o astfel de valoare incat, in cazul unui defect intre o faza si pamant, curentul inductiv de frecventa industriala, care circula intre locul de defect si bobina, compenseaza in mare parte componenta capacitiva de frecventa industriala a curentului de defect.
Nota Intr-o retea cu neutrul tratat prin bobina de compensare curentul rezidual la locul de defect
este limitat in asa fel incat arcul electric de punere la pamant se stinge natural.
31.- Retea cu neutrul legat la pamant: O retea electrica al carei punct neutru este legat la pamant fie direct, fie printr-o rezistenta sau reactanta suficient de mica pentru a reduce oscilatiile tranzitorii si a imbunatatii conditiile de functionare selectiva a protectiei contra defectelor la pamant.
32.- Izolatie externa: Izolatia partilor exterioare ale echipamentului, constand din distante de separare in aer si din suprafetele in contact cu aerul ale izolatiei solide ale unui echipament, care sunt supuse la solicitari dielectrice si la influenta conditiilor atmosferice sau a altor agenti externi, precum poluarea, umiditatea, animale etc.
3- Izolatie interna: Izolatia partilor interioare solide, lichide sau gazoase ale unui echipament, care nu este supusa influentei conditiilor atmosferice sau altor agenti externi, precum poluarea, umiditatea, animale etc.
34.- Izolatie externa pentru echipamentul de interior: Izolatia externa a unui echipament destinat sa functioneze in interiorul unei cladiri, care nu este deci expus influentei conditiilor atmosferice.
35.- Izolatie externa pentru echipamentul de exterior; Izolatia externa a unui echipament destinat sa functioneze in exteriorul cladirilor, care este deci expus influentei conditiilor atmosferice.
36.- Izolatie autoregeneratoare: Izolatie care isi reface complet proprietatile sale izolante dupa o descarcare disruptiva izolatia de acest tip este, in general, dar nu obligatoriu, o izolatie externa.
37.- Izolatie neautoregeneratoare: Izolatie ale carei proprietati izolante se pierd sau nu se refac integral dupa o descarcare disruptiva izolatia de acest tip este, in general, dar nu obligatoriu, o izolatie interna.
38.- Lungime a liniei de fuga: Lungimea minima masurata pe suprafata izolatiei externe intre partile metalice cu potential electric diferit. Cand izolatia este compusa din mai multe elemente separate prin parti metalice, drept lungime a liniei de fuga a izolatiei se considera suma lungimilor liniilor de fuga ale diferitelor elemente, exclusiv partile bune conducatoare de electricitate.
39.- Lungime specifica a liniei de fuga: Raportul dintre lungimea totala a liniei de fuga a izolatorului, exprimata in centimetri, si tensiunea cea mai ridicata a retelei, exprimata in kilovolti (cm/kV).
40.- Numar specific de declansari ale unei linii electrice aeriene, datorita supratensiunilor de trasnet: Numarul de declansari care se produc la 100 km de linie intr-un an datorita acestor cauze.
41.- Curent de protectie al unei linii: Valoarea minima a amplitudinii curentului de trasnet capabil sa produca pe linia electrica aeriana respectiva o supratensiune ce determina conturnarea izolatiei.
42.- Priza de pamant: Un ansamblu de elemente conductoare in contact cu pamantul.
4- Priza de pamant naturala: Priza de pamant constituita din elemente conductoare in contact permanent cu solul ale unor constructii sau instalatii destinate diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite in acelesi timp pentru trecerea curentului de defect.
44.- Priza de pamant artificiala: Priza de pamant ale carei elemente componente sunt constituite special pentru trecerea curentului de defect.
45.- Rezistenta la impuls a unei instalatii de legare la pamant: Produsul dintre rezistenta calculata sau masurata in regim stationar si coeficientul de impuls.
Valoarea coeficientului de impuls este in functie de tipul si de lungimea prizei simple de pamant, de valoarea curentului de impuls care se scurge prin priza de pamant, precum si de valoarea rezistivitatii solului. Aceasta valoare se determina conform indicatiilor din STAS 12604/5 - 90 si 1 RE-IP-30/1988.
46.- Conturnare inversa: Fenomenul de producere a unei descarcari intre stalp sau elementele de legare la pamant a paratrasnetelor si unul sau mai multe elemente sub tensiune ale instalatiilor electrice invecinate, datorat cresterii potentialului elementelor legate la pamant, ca urmare a scurgerii curentului de trasnet prin priza de pamant a acestora. Conturnarea inversa poate sa se produca atunci cand o lovitura de trasnet
- fie atinge direct stalpul sau un conductor de protectie (cand el exista)
- fie dupa ce a atins un conductor de faza si dupa ce a provocat a amorsare la un stalp are
astfel de caracteristici electrice incat curentul ce se scurge prin stalp si priza de pamant
provoaca o crestere de potential, suficienta pentru ca sa amorseze o alta faza sanatoasa
(faza fara defect) pana in acel moment.
47.- Aparate de protectie impotriva supratensiunilor: Dispozitive destinate sa protejeze echipamentul contra solicitarilor provocate de supratensiunile care depasesc nivelul nominal de izolatie al echipamentului.
48.- Eclator: Aparatul constituit din doi electrozi separati printr-un interval de amorsare, dimensionat in vederea unei amorsari intr-un domeniu de tensiune dat.
49.- Descarcator cu coarne: Aparatul constituit din unul sau mai multe eclatoare in aer functia de protectie se realizeaza prin reducerea nivelului supratensiunilor.
Stingerea arcului electric al curentului de insotire nu este sigura, intrucat aparatul nu dispune de dispozitive de stingere fortata a arcului electric.
50.- Descarcator cu rezistenta variabila: Aparatul constituit din unul sau mai multe eclatoare si unul sau mai multe rezistoare cu rezistenta variabila (nelineara) sau numai din rezistoare cu rezistenta variabila (nelineara) functia de protectie se realizeaza prin reducerea nivelului supratensiunilor si stingerea arcului curentului de insotire (pentru descarcatoarele prevazute cu eclatoare).
In exploatare se intalnesc urmatoarele tipuri de descarcatoare cu rezistenta variabila
a) Descarcatoarele cu rezistoare pe baza de carbura de siliciu si eclatoare, cu si fara suflaj
magnetic aceste descarcatoare au in componenta lor unul sau mai multe eclatoare
Nota Descarcatoarele cu rezistoare pe baza de carbura de siliciu nu mai sunt fabricate de marile
firme producatoare de descarcatoare, dar sunt in exploatare in retelele electrice din tara
noastra.
b) Descarcatoarele cu rezistoare pe baza de oxizi metalici (in principal oxizi de zinc), in
marea majoritate fara eclatoare curentul de insotire se intrerupe in momentul cand
tensiunea scade sub o anumita valoare. Descarcatoarele cu rezistoare pe baza de oxizi
metalici au performante tehnice mult superioare descarcatoarelor cu rezistoare pe baza
de carbura de siliciu.
51.- Paratrasnet: Dispozitiv de protectie a structurilor aflate la sol impotriva loviturilor directe de trasnet; este alcatuit din elemente de captare amplasate deasupra structurii protejate, elemente de coborare si elemente de legare la pamant.
52.- Zona de protectie a unui paratrasnet vertical: Spatiul cuprins in jurul paratrasnetului in care un obiect este protejat cu un factor de risc de 10-3 impotriva loviturilor directe de trasnet datorata orientarii trasnetului spre paratrasnet (figura 1 si pct. 12.1).
5- Zona de protectie a unui paratrasnet orizontal: Spatiul cuprins in jurul paratrasnetului, in care un obiect este protejat cu un factor de risc de 10-3 impotriva loviturilor directe de trasnet (figura 2 si pct. 12.5).
54.- Unghi de protectie al conductoarelor de protectie: Unghiul format de verticala dusa prin urma conductorului de protectie cu dreapta care uneste aceasta urma, cu urma conductorului activ protejat, aceste urme fiind situate intr-un plan perpendicular pe axa liniei electrice aeriene protejate (figura 3). Unghiul de protectie de referinta (pentru dimensionarea LEA) se considera cel realizat la stalpul LEA.
55.- Defect de ecran: O bresa in sistemul de protectie asigurat de conductoarele de protectie sau de paratrasnete care se produce atunci cand trasnete, cu amplitudini superioare curentului de protectie (definit la pct. 41), pot lovi direct conductoarele de faza si sa produca pe linia electrica aeriana respectiva o supratensiune ce determina conturnarea izolatiei.
56.- Indice cronokeraunic al unei zone: Numarul de ore de furtuna cu descarcari electrice in decursul unui an, stabilit ca medie pe baza observatiilor metodologice pe cel putin zece ani. In figura 4 este prezentata harta cronokeraunica a Romaniei, iar in figura 5 harta izokeraunica a Romaniei.
Nota Unele prescriptii definesc indicele keraunic al unei zone prin numarul de zile de furtuna cu descarcari electrice in decursul unui an, iar alte prescriptii definesc indicele aritmokeraunic
al unei zone prin numarul de descarcari nor-pamant pe 100 km2
57.- Poluare atmosferica: Starea aerului atmosferic impurificat cu substante (gaze, praf etc), care, in conditiile de exploatare, poate da nastere, la suprafata izolatorului, unui mediu conducator dielectric.
Din punct de vedere al tipului de poluare a izolatiei se deosebesc poluarea de tip granular si poluarea de tip electrolitic. Practic, cele doua tipuri de poluare apar impreuna, fiind foarte rare cazurile in care unul dintre ele apare in exclusivitate.
58.- Grad de poluare a atmosferei: Actiunea combinata a intensitatii poluarii si a proprietatilor fizico-chimice ale agentilor de poluare, actiune care influenteaza comportarea izolatiei.
59.- Sursa de poluare: Instalatia sau elementul natural care
produce agentul nociv, ce provoaca poluarea zonei. Ca surse de poluare se
considera cosurile de fum ale fabricilor si centralelor si
alte guri de evacuare a emanatiilor provenite din procesul tehnologic,
sectii ale industriei chimice producatoare de gaze si pulberi
solide aflate in suspensie in atmosfera, exploatarile carbonifere la
zi, minele, marea etc.
Fig. 4.- Harta cronokeraunica a Romaniei. Durata medie anuala a orajelor
pe 11 ani 1968-1978.
Fig. 5.- Harta izokeraunica a Romaniei. Numarul mediu de zile cu oraje
pe 11 ani 1968-1978.
