Subiecte istoria economiei

Sub. 1 Conceptul de economie nationala, gandirea economica romaneasca

Economie nationala ca sistem complex s-a constituit istoriceste tarziu odata cu aparitia, dezvoltarea si consolidarea relatilor de productie si de piata de tip capitalist fiind influentat de realizarea unei diviziuni interne si internationale a muncii cu caracter de petenta.

Gandirea economica romaneasca

N.Balcescu, in opera sa economica face referiri la economia nationala si la str. acesteia punand accent in mod deosebit pe dezvoltarea agriculturii dar ocupandu-se si de transportul, infrastructura, sist.de credit si de impozitare.

Al.D.Xenopol a militat in operele sale pt. dezvoltarea ind. nat. La nivelul tehnicii mondiale, 3 sunt dominantele temelor tratate: necesitatea sprijinirii de catre stat a ind.nationale; inlaturarea ramasitelor feudale si dezvoltarea unei agriculturi capitaliste; primejdia de a mentine Romania in sistemul de tara predominant agricola.

N.Iorga realizeaza analiza economica bogata in cifre in cond. in care doua erau problemele majore ale vremii: desavarsirea statutului unitary si rezolvarea crizei agrare.

P.S.Aurelian in toate operele sale a militat pt. realizarea unei piete romanesti, a unei economii moderne independente darn u rupta de piata mondiala.

Mihail Eminescu - economie nationala reprezinta sist.al activitatii economico-sociale, activitate care se desfasoara si se intretin reciproc in cadrul unei tari.

Sub. 2 Agricultura si industria in perioada 1750-1850

Agricultura - proprietate asupra pamantului era concentrate in mainile marilor stapani, laici si eclezaistici (boieri+manastiri). Munca salariata se extinde lent odata cu raspandirea arendarii. In 1883 cca.75% din masinile din Tara Romaneasca sunt exploatate in regim de arenda si doar 50% in Transilvania si Moldova. Incep treptat sa fie aplicate tehnici moderne, sa fie importate soiuri de seminte, drept consecinta in jurul anilor 1830 la grau se obtin randamente de 15-20 de ori samanta valori superioare celor din Europa de Vest. Cultura predominanta ramane porumbul cu o pondere de 80% din productia de cereale din T.Romaneasca si 60% in Moldova.

Industria - perioada 1750-1850 consemneaza aparitia germenilor, formelor de industrie capitalista, process favorizat de existenta unor capitaluri banesti disponibile si de aparitia unui nr.de personae fara pamant dispusi sa se angajeze ca salariati

Principalele ramuri care s-au dezvoltat in aceasta perioada au fost mineritul si metalurgia in care devine majoritara munca salariata. Semnificativa era si productia de metale pretioase, in Transilvania-media anuala la aur a oscilat intre 950-2000kg iar la argint intre 17.000-300.000kg.

In tara Romaneasca munca salariata a inceput safie utilizata mai intai in Baia de Arama. O extindere deosebita a inreg. Si extractia sari la Ocna Praid, Slanic Prahova. Incepand cu ultimul sfert al seconomieXVIII incepe extinderea extractiei petrolului si apar noi forme de rafinare.

Capitalul de stat s-a manifestat mai intai in siderurgie si intr-o masura mai mica in manufacturi. Incep sa apara primele forme ale industriei masiniste, prima masina cu abur este introdusa in minerit la Zlatna in 1838, prima tesatorie mecanica la Tunari langa Bucuresti in 1843, primele laminoare actionate cu abur la Resita 1846, iar din 1840 la Cluj se fabrica utilaje agricole.

Se poate aprecia ca in ajunul revolutiei de la 1848 ind.inreg. progrese notabile prin aparitia si extinderea masinismului si a muncii salariate. Apar noi clase sociale respective burghezia industriala si salariatii in Banat, Transilvania, T.Romaneasca si Moldova.

Sub. 3 Finantele si comertul in perioada 1850-1914

Comertul - exprima pe de o parte amplificarea vietii economice adancirea diviziunii muncii, cresterea productivitatii muncii iar pe de alta parte in cazul specific tarii noastre exista relatii economice, culturale intre provinciile romanesti.

Dupa incheierea pacii de la Adrianopol 1852 cele 2 principate T.Romaneasca si Moldova si-au diverisificat rel.economice externe orientandu-si exporturile catre vestul Europei. Importul Tarilor Romane era alcatuit din articole industriale destinate consumului. Pana in 1850 doar in 2 ani balanta com. A fost deficitara (1834-1835) comertul exterior amplificandu-se an de an astfel incat exportul ajunge in 1850 la 47,2 mil. Lei iar importul la 28,3mil.lei.

Intr-un interval de 19 ani exporturile au crescut cu 123% iar importurile cu 57%. Evolutia energica s-a inreg.;I in ceea ce priveste comertul interior. In 1911 in T.Romaneasca erau 4190 pravalii din care 90% de mici dimensiuni.

Finantele - in tot timpul dominatiei otomane T.Romaneasca si Moldova nu dispuneau de  moneda proprie dar nici circulatia banilor turcesti nu s-a impus fapt care a condos la o mare varietate pe piata monetara. Principalele monede aflate in circulatie au fost galbenul olandez, galbenul austric, galbenul turcesc, piata opera cu talerul leu moneda din tarile de jos pe baza unui anumit curs de schimb.

In Transilvania diversitatea monedelor era si mai accentuate, mai raspandite fiind galbenul imperial, galbenul francez, galbenul Belgian si techinul venetian. Din punct de vedere al creditului desi se infinantase case de banca, case de economii ca forme incipiente de banci pana in 1848 ramane dominant capitalul camataresc.

Sub. 4 Agricultura si industria in perioada 1850-1914

Agricultura - dominanta vietii economice a acestei perioade a reprezentat-o problema agrara fiind prezenta atat in prevederile programului revolutiei de la 1848.sunt promulgate legea rurala in 1848 si legea agrara. Legea rurala cu un continut complex vizat atat improprietarirea taranilor si anumite principii de drept public esentiale pt democratizarea tarii.

Aceste 2 reglementari au repr. surse de inspiratie pt legiuitorii care in 1866 elaboreaza prima constitutie a statului modern roman.

Tendinta principala a acestei perioade in sectorul vegetal a fost reprezentata de cerealizarea productiei. In sectorul zootehnic efectivele au inreg. Cresteri in special catre sf. perioadei, una din cause fiind infintarea de izlazuri comunale. Pe cap de locuitor Romania detinea recordul la porumb, grau si orz, ceea ce a permis o extindere a exportului de cereale.

Industria a cunoscut o evol. semnificativa la care a contribuit atat Unirea din 1959 dintre T.Romaneasca si Moldova cat si cucerirea independentei in 1877-1878. un rol important l-a avut legea pt incurajarea ind. din 1877 care prevedea scutiri de impozite, de taxe vamale la importul de utilaje. La recesamantul  stabilimentelor industriale din 1860.

Nr.marilor intreprinderi era in 1866 de cca 40 iar in 1877 de cca.180. se dezv. ind. alimentara si textile. O alta ramura care a cun. O evolutie semnificativa a fost cea a hartiei cu fabrici la Jepi Busteni, Lete-Bcau, fabrica lui Asachii. Se dezv.ind.petrolului - in 1857 este pusa in functiune la Ploiesti prima rafinarie moderna.

Sub.5 Finantele si comertul in perioada 1850-1914

Finantele a repr. un alt element de coagulare a pietei romanesti in cond. In care dupa revolutia de la 1848 continuau sa circule peste 70 de monede diferite. Convertirea se facea intr-o moneda ipotetica, leul cu un curs unificat in 1856, in 1867 a fost emisa o lege pt. crearea unui nou sistem monetary baza fiind leul, sist bimetallist specific uniunii monetare latine. In 1880 se infinteaza BNR ca o societate pe actiuni in care o treime apartine statului. In 1913 se ajunge la 187 soc.bancare. este perioada in care se face trecerea de la creditul camataresc la cel bancar.

Comertul pana la 1900 forma cea mai raspandita in comertul cu amanuntul a fost reprezentata de cea a targurilor si oboarelor saptamanale sau prilejuite de anumite sarbatori religioase.

Piata s-a intemeiat aproape exclusive pe produse mestesugaresti cu precumpanirea economie naturale. Un eveniment de seama este infintarea bursei de mf.;I valori 1881. un alt moment important l-a reprezentat trecerea de la str.de proprietate individuala a intreprinderii la cea colectiva la crearea soc. pe actiuni.

Comertul exterior a fost marcat de o lunga per.de timp conventia cu Austro-Ungaria din 1875. Din vol.total al impotrurilor cca.54% proveneau din imperiu, exporturile noastre proveneau din imperiu, exporturile noastre fiind de cateva ori mai reduse. In 1889 aceasta conventie este denuntata realizandu-se intelegeri cu Rusia, Franta, Anglia instituindu-se un regim perfectionist pt.mf.industriale care se puteau realize in tara. Dupa unirea principatelor se obs.o deplasarea de la comertul prod.din categoria mat.prime la comertul cu semifabricate si prod.finite.

Sub. 6 Economia romaneasca in preajma si in primul razboi mondial 3pct.

Dupa izbugnirea razboiului in cei doi ani de neutralitate dominanta a fost incercarea celor doua tabere Antanta si Puterile Centrale de a atrage Romania in sfera lor de interese, folosirea diverselor mijloace cum ar fi presiunile diplomatice dar si parghii economice respective cumpararea de actiuni, credite acordate statului, achizitii importante de cereale si petrol. In ajunul intrarii in razboi capitalul strain englez,francez,belgian,olandez si American detineau peste 60%din capitalul industrial romanesc iar capitalul german si austro-ungar 37%.

O alta parghie de atragere a Romaniei a fost cea a creditelor. In deconomie Banca Italiei a pus la dispozitia statului roman peste 10mil.lire italiene pt. achizitionarea de aramament Italian, iar Bnca Angliei a acordat 5mil.lire sterline pt achizitia de armament.

In 1915 aceste credite considerate secrete au alertat Germania care la expirarea unui imprumut de 25mil. marci cere restituirea intregii sume fapt care s-a si realizat. In 1915 Banca Angliei acorda un alt credit in val. De 7mil.lire sterline, pt achizitia de armament.

Productia agricola -  productia agricola (cereale) a crescut pt.asigurarea trupelor cu hrana. In 1915 fata de 1913 productia de grau a crescut cu 106,6% iar cea ce porumb a scazut cu 25%.

Comertul exterior - o data cu declansarea razboiului comertul exterior a fost puternic afectat, au contribuit blocarea stramtorilor Bosfor si Dardanele de catre Turcia si interventiile fin-bancare ale Puterii Centrale in special ale Germaniei. Inca din 1914 guvernul Romaniei a contingentat exportul unor produse, cereale, alimente in special catre Puterile Centrale, restrictii reduse dupa 1915 in conditiile unor recolte favorabile excedentare.. un alt produs de export petrolul a facut obiectul atentiei partilor combatante.

Situatia financiara monetara - in  anii premergatori cat si in cei ai razboiului guvernul a realizat mai multe imprumuturi interne si externe pt. amplificarea veniturior.

In 1914 au fost efectuate 2 imprumuturi: prmul prin intermediu CEC, celalalt la BNR ambele in valoare de 100mil.lei.

In 1915 sunt contractate alte doua imprumuturi a cate 100 mil la BNR

In 1916 s-a efectuat un imprumut national in valoare de 408 mil.lei in titluri de valoare mica adresate paturilor largi ale populatiei.

Intre 1916-1918 sunt contractate la BNR alte 4 imprumuturi care adaugate la cele anterioare au condos la o datorie guvernamentala de 1,6 mil. lei aur.

Sub.7. Consecintele econ ale  primului razb mondial

Pierderile umane s-au ridicat la cca 1.000.000 victime, invalizi de razb care au diminuat cu o cincime forta de munca in special din agricultura. Pierderile materiale, inclusive obligatiile de razb au fost appreciate de specialisti la 74 mld lei aur fiind recunoscute prin tratatele de pace doar 31 mld lei.

Productia industriala ajunsese in 1919 la mai putin de jumatate fata de nivelul anteberic, multe intrep fiind distruse. Agricultura se afla intr-o sit critica(stocul de cereale cca1600 vagoane, iar necesarul de grau pt panificatie pana la recoltare era de cca 14-15 mii de vagoane-1 feb1919). Septelul a inreg pierderi considerabile.

In timpul razb Rom pierde tezaurul national care e depozitat la Moscova(intr-un prim transp s-au aflat 17 vagoane ci 1738casete cu monede si lingouri de aur appreciate la 315mld lei aur si 2 casete cu bijuteriile reginei Maria=7 mil lei aur, arhivele statului, averi ale muzeelor). Dupa revolutia din 1917 sunt expediate la Moscova elem stocului bancii destinat acoperirii circulatiei monetare in valoare de 1,6 mld lei aur. Au fost expediate depozitele cec-ului ale unor banci com, bojuterii, colectii de arta unor pers fizice appreciate la peste 7,5 mld lei aur.

Singurele restituiri in 1917 o parte din doc de arhiva, acte de proprietate, actiuni, titluri de valoare, iar in 1956 -33kg aur, 690 kg arg, 1350 picturi, gravure, desene din care 120 tablouri o0riginale ale lui  Grigorescu. Pana in 1929 BN pastreaza in activele sale aurul aflat la Moscova si isi bazeaza emisiunea monetara pe acest stoc fictiv-sit repr in 1929 prin reforma monetara bazata pe un imprumut extern .

Sub. 8 Marea Unire din 1918; potentialul economic al Romaniei Mari

In ajunul Marii Uniri teritoriul Romaniei (Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova) era 137.903 kmē si o populatie de cca. 7,5mil loc. Din care 94% romani. Dupa unire 1919 teritoriul tarii a fost 295.049 kmē si o populatie de 14,67mil.loc din care 72%romani.

Potentialul material de forta de productie, de retele de transport a sporit dupa unire de 2,2-2,5 ori comparative cu vechiul regat. Romania a ramas o tara preponderant agrara, peste 80%din populatie lucreza in sectorul agriculturii.

Potentialul ind. a suferit modificari cantitative si str. in vechiul regat ind.extractiva era reprezentata de ind.petrolului, a sarii si a carbunelui in timp ce in Transilvania lipsea petrolul dar figurau importante zacaminte de carbuni, minereuri feroase si neferoase complexe si surse de gaz metan.

Potentialul industrial al diferitelor provincii ale Romaniei Mari era diferit. Pe primul loc se situa vechiul regat urmat de Transilvania, Bnat, Bucovina si Basarabia.

Sub.9 Economia Romaniei in perioada 1918-1940

Agricultura - inca din 1917 se adopta de catre parlament o modificare a constitutiei mentionandu-se reforma agrara si electorala. Au fost expropriate cca.6mil ha representand aprox.60% din proprietatea mosiereasca cu destinatia de a fi improprietariti taranii. Avandu-se in vedere raportul dintre cei indreptatiti la improprietarire si disponibilul de teren cultivabil, improprietarireas-a facut cu 6ha in Basarabia, 5ha Vechiul Regat, 4 ha Transilvania si 2,5 ha in Romania.

In urma reformei a devenit predominanta populatia mica si mijlocie mentinandu-se inca un sector apreciabil de exploatatii mosieresti.

In anii 1921-1924 s-a intins nivelul antebelic al recoltei ulterior acesta fiind deposit. A crescut suprafata cultivate pe loc. de la 0,69 ha la 0,73 ha crescand de asemenea suprafetele cultivate cu plante industriale si furajere. In privinta septelului acesta a inreg.cresteri considerabile. Anul 1929 este un an de hotar al economienat in care principala problema este agravarea datoriei agricole.

In 1931 s-a adoptat legea pt suspendarea  executarii silite a datornicilor. Pt a nu agrava si mai mult sit.bancilor creditoare in 1932 se adopta legea asanarii datoriilor agricole si bancile com.creditoare. in 1933 s-a adoptat un moratoriu pe 5 ani, in 1934 s-a adoptat legea lichidarii agricole si urbane prin care se adoptau alte inlesniri datornicilor. In ajunul declansarii celui de-ai doilea raboi mondial agricultura contribuia cu 38,1% la venitul national.

Industria - se apreciaza ca in 1925 s-a incheiat per. de refacere a economiedupa razboi, iar in per 1925-1929 s-a realizat un veritabil avant economie in planul pol.economice statul a luat masuri pt incurajarea dezv. si diversificarii acesteia pt crearea de noi ramuri industriale prin pol.vamala, prin cea fiscala si de preturi, prin cumpararea in modpreferential de catre stat a unor prod. in special pt armata.

In ceea ce priveste crearea de noi ramuri prin decretul regal din aug.1936 se prevedea ca intreprinderile care vor fi infintate cu scopul de a fabrica produse care nu se realizau in tara si care vor investi un capital important se vor bucura de privilegiul ca timp de 16 luni in unele cazuri chiar de 20 deluni nu se vor acorda autorizari de import de masini si utilaje pt o ind. similara. Pe baza acestui decret s-au creat o serie de subramuri metalurgice,chimice. Banca nat.a incurajst si ea dezv.ind.. In 1934 la Tarnaveni este construita prima fabrica complexa petrochimica din Europa.

Comertul - marea unire a creat cond.favorabile pt. participarea la circuitul economic mondial, vol fizic al comertului exterior al Romaniei crescand. In timpul crizei vol.comertului exterior a avut o evol.oscilatorie gravitand in jurul la 8 mil.t. in 1938 Romania avea rel.com.cu 45 de tari de pe toate continentele lumii. Intre anii 1919-1938 balanta a inreg solduri positive.

In ceea ce priveste str.pe mf.a comertului exterior, exporturile romanesti erau axate pe cateva gr.de produse, respective prod.petroliere, cereale si alte prod agricole, prod din lemn cu grad scazut de prelucrare. Spre sf.intervalului 1936-1938 la export se adauga textile, prod. Metalurgice inclusive masini, unelte, mat de constructie.

In ceea ce priveste importul acesta era axat in principal pe prod. Prelucrate si semifabricate. Str.comparata imp-exp ramane defavorabila acestora din urma.

Sub. 10 Tratatul economic cu Germania

Tratatul economic cu Germania - in martie 1939 se incheie un tratat romano-german cu implicatii decisive asupra economie romanesti principalele prevederi sunt:

echilibrarea schimburilor economie reciproce

dezv. Si orientarea productiei agricole romanesti mai ales a furajelor, oleaginoaselor, textile

dezv. ind.agricole

dezv. Economie silvice si a ind.lemnului

furnizarea catre Romania de instalatii pt.ind.miniera

creearea de soc. Mixte romano-germane in exploitarile miniere in extractia si prelucrarea titeiului

creearea unor zone libere pt. teritoriul rominesc si infiintarea de intreprinderi industriale, de constructii

livrarea de armament catre Romania

conlucrarea intre sistemele bancare ale celor doua tari.

Partea romana a solicitat guvernului german granitele vestice ale tari avandu-se in vedere tendintele revitioniste manifestate in Bulgaria si Ungaria.

Sub. 11 Anul 1940 si marile pierderi teritoriale

Marile pierderi teritoriale a insumat cca.100.000 kmē si cca.6mil.locuitori fiind consecinta urm.acte si fapte:

urmarea tratatului  Ribentrop-Molotor la 26 iunie 1940 Romania a primit un ultimatum din partea URSS prin care se solicita cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei si a tinutului Herta, suprafata teritoriului pierdut era cca.50mii kmē cu o populatie de 3,4mil.locuitori din care 54%romani. Teritorile respective sunt recucerite military in 1941 si anexate definitive URSS-ului in 1944 anexare consimtita de la Paris in 1947

in urma dictatului de la Viena impus de Germania nazista si Italia fascista Romania pierde Transilvania de la N cu o suprafata de 42mii kmē si o populatie de cca.2,4 mil loc. din care 49%romani

in baza conventiei de la Craiova din 6 sept.1940 Romania cedeaza Bulgariei sub presiune externa Cadrilaterul jud Glostor si Caliacra cu o suprafata de 7500 kmē si o populatie de 363mii loc.

In concluzie pt perioada cuprinsa intre marea unire si al doilea razboi mondial pot fi formulate unele trasaturi specifice ale economiei romanesti:

accentuarea procesului de industrializare

dezv. Lenta a agriculturii si mentinerea statului romanesc in stadium arhaic sub aspectul civilizatiei, invatamantului, culturii

dezv. Comertului interior a schimbului dintre oras-sat

intensificarea participarii la circuitul economic mondial, largirea ariei demografice a schimburilor

modificarea sensibila a structurii prin deplasarea de la bunuri de consum catre materii prime si mijloace de productie

s-a accentuat interventia statului in economia politica

s-a diminuat ponderea capitalului strain si in investitii.

Sub. 12 Consecintele economice ale celui de-al doilea razboi mondial

Al doilea razboi mondial a afectat masiv economie Romaniei astfel incat in  1944 vol. ac.economice se situa la2/3 fata de cel existent la inceputul razboiului. S-au pierdut 620.000 de vieti omenesti pana la 23 aug.1944 ca care s-au adaugat pana la sf. razboiului alte 170.00 de vieti omenesti, iar cheltuielile militare au fost de 1,2miliarde$.

Prin conventia de armistitiu din sept.1944 Romaniei I se consacra statutul de tara invinsa ceea ce presupunea:

d.p.v. territorial frontiera de stat dintre URSS si Romania  ramane cea existenta la 28 iunie 1940 respectiv cea de dupa ocuparea de catre URSS a Basarabiei, Bucovinei si tinutului Herta

d.p.v. military Romania era obligata sa participle la frontal antihitlerist cu cel putin 12 divizii de infanterii

d.p.v. material Romania era obligata la plata in produse a unor grele despagubiri esalonate pe parcursul a 6 ani

Prin tratatul de la Paris 1947 I s-a refuzat statutul de tara cobeligeranta, din acest motiv nu a primit despagubiri din partea Ungariei si Germaniei.

Urmarile celui de-al doilea razboi mondial au fost pt Romania dintre cela mai pagubitoare din punct de vedere: material, uman si politic.

Sub.13 Refacerea economica 1945-1950

In timpul anului 1944 si in prima parte a anului urmator ac. Economica este canalizata spre satisfacerea nevoilor frontului ceea ce a afectat grav niv. De trai a populatiei. Inca din primii ani statul si-a marit interventia in economie prin:

-reglementarea regimului preturilor si al salarilor

- infintarea organelor de control muncitoresc

- introducerea unor reglementari in circulatia produselor agricole

- infintarea oficilor economice judetene.

Se infinteaza intreprinderile mixte sovieto-romane pe principiul aportului de capital roman si sovietic(sovron). Au fost create 16 sovromuri care controlau o mare parte din economia tarii, acestea se desfinteaza in 1945 si 1956.

In august 1947 a fost efectuata reforma monetara, la 30 deconomie 1947 regele MihaiI a fost obligat sa abdice, Romania devenind republica.

In oct. 1948 ponderea sectorului de stat era de 76%industrie, 98%transporturi, 42% in comert.

In iulie 1948 se infinteaza comitetul de stat al planificarii, s-a trecut la o economie planificata respective planuri anuale.

In 1950 s-a atins niv. Economie din 1938 d.p.v. valoric, incepand cu 1950 ac.economie se desfasoara pe baza unor planuri cincinale.

Sub 14. Industria in perioada 1950-1989.

Industria: Prima parte a anului 1945 si tot anul 1944 a fost orientat dpdv industrial spre sustinerea frontului. Dupa 1945 incepe o lunga perioada de tranzitie a industriei ca de altfel a intregi econ nat. Primele masuri de conversie de la mecanismul de piata la cel socialist s-au luat in 1945 intarindu-se apoi in 1948 o data cu nationalizare pp mijloace de productie. Scopul declarat al industrializarii a fost transf Rom intr-un stat industrial-agrar prin lichidarea decalajelor dintre zone si regiuni si apropierea de niv de dezv din tr dezv. Acest scop pozitiv in sine a condos pe langa unele performante econ si la efecte negative in deosebi pe plan social.

Sub 15. Agricultura in perioada 1950-1989

Agricultura-reforma agrara 1945:cf legi au fost expropriate pamanturile si propr de orice fel apartinand colaborationistilor, criminalilor de razb, celor care s-au refugiat in tr cu care Rom se afla in razb sau au fugit in strainatate dupa 23 aug 1944, terenurile de peste 10 ha ale celor care nu-si cultivasera pam in regie propriebin ultimii 7ani consecutive, terenurile de peste 50 ha aflate in propr unor p.f.

Inventarul agricol apartinand categ de mai sus a trecut in propr statului, bunurile agricole care au intrat sub incidenta legii au fost confiscate fara despagubiri, iar cei improprietariti urmau sa plateasca statului pt loturile primate o suma =cu val unei recolte anuale mijlocii 1200kg la ha porumb si 1000kg la ha grau. Dupa achitarea a 10%din suma respective diferenta era esalonata pe o per variind intre 10-20 ani. In dec 1950 ratele ramase neplatite au fost anulate printr-o hot de consiliu a ministrilor. Facilitati s-au acordat celor care nu avusesera pamant inainte de reforma, cea mai imp fiind amanarea cu 3 ani a plati primei rate. Au fost expropriate cca1,47 mil ha si au fost improprietariti 917.777tarani. In 1948 au mai fost expropriate cca 1 mil ha apartinand unor categ exceptate in 1945.

Dupa reforma 91,1%din proprietati detineau max 5ha din care 36,4%pana la 1 ha. O parte a pamanturilor si a inventarului agricol expropriate fara despagubiri de la marii proprietary au fost nationalizate constituindu-se prop de stat sub forma GAS si SMP. In 1949 incepe transf socialista a agric fol diverse mijloace, de la lamurirea in privinta avantajului in comul pana la presiuni directe uneori violente.

Primele CAP-uri sub forma CACE-uri sunt infiintate in 1949, nr lor fiind la sf acelui an de 56. Incepand cu 1952 sunt infiintate intovarasiri agricole de productie care din 1959 sunt transf in CAP-uri. Declarat incheiat I 1962 procesul de cooperativizare a marcat inceputul inventiei nedisimulate a statului in agric. O perioada de timp plata membrilor cooperatori s-a facut in produse proportional cu nr zilelor de munca prestate dar si cu cantitatea si calitatea productiei obtinute. Incepand cu 1971 s-a introdus sis de org si retribuire a muncii in accord global initial in prod si in bani apoi numai in bani. In decurs de 4 decenii agricultura a jucat un rol imp in ec nat asigurand prod pt hrana pop cu materii prime, pt multe ramuri industriale, dar si disponibilitati pt export.

Din suprafata fondului funciar cea cultivate se situeaza in jurul a 65%, iar cea cultivate cu cereale, boabe peste 70%, in ani 50-60 si cca 62%in anii urmatori. Prod medie la ha la cereale in perioada 1987-1989 in Rom a fost de 3044kg/ha comparative cu 6611 in Olanda, 5621 in Fr. Intr-un clasament intocmit de FAO pt 25 tr europene in cadrul caruia media europeana era de 2692kg/ha Rom ocupa locul 19. In ceea ce priveste evol nr de animale cresterea a avut loc in medie in proportie de 20%unit agricole de stat, 50%in cele coperaliste si 30%in gospodariile pop din zonele de deal si de munte ramase necoperatizate.

Sub.16 Investitiile si fondurile fixe in perioada 1950-1989  3pct.

Investitile reprezinta principala sursa sursa de crestere economica iar modelul adoptat a fost cel al dezv. Cu prioritate a ind. grele cu pivotal sau principal ind.constructoare de masini. Acest stil de orientare a antrenat in timp dezechilibre majore intre ramuri si a afectat puternic consumul populatiei.

D.p.v. al fondului de acumulare str. acestuia si a venitului national a cunoscut 2 etape distincte:

1. de accelerare a acumularii in perioada 1970-1980 cand sporul a fost de cca.30 de ori, pt. aceasta s-a recurs si la credite externe pt. sprijinirea dezvoltarii astfel incat in 1980 datoria externa ajunsese la 10.2mld.$

2. a doua etapa incepe dupa 1980 cand apare un decline al acumularii in special dupa 1985. scaderea fondului de acumulare in 1989 fata de 1980 a fost de cca. 80mld.lei. este perioada in care incepe fortarea platii datoriei externe, masura adoptata fiind accelerarea exporturilor.

Fondurile reprezinta forma finala de materializare a investitiilor. Vol structurilor si str, fondurilor fixe indica orientarea investitionala a perioadei

Cele mai mari cresteri s-au realizat in industrie unde ponderea acesteia in totalul fondurilor fixe pe economie a sporit de la 20%la cca.50%.

In agricultura fondurile s-au materializat intr-o crestere a dotarii tehnice astfel de la cca.14mii tractoare in 1950s-a ajuns la cca. 185mii tractoare in 1986 scazand ulterior la cca 150mii in 1989. O parte din fondurile de investitii s-au materializat in mari lucrari de irigatii.

Transporturile si telecomunicatiile au beneficiat de cca.10-12% din fondurile totale de investitii destinat in special ameliorarii infrastructurii, lungimea liniilor de cale ferata a crescut in per.1959-1989 cu cca.10%. densitatea a ajuns la cca.48km cale ferata la 1000 kmē de teritoriu. S-a modificat in mod sensibil ponderea linilor electrificate de la 0,5 la 32%, a crescut ponderea linilor duble de la 4% la 26%, lungimea drumurilor publice a ajuns la cca 73.000 kmē din care autostrazi si drumuri nationale cca. 15.000 kmē, densitatea drumurilor publice era de 31 km la 100 kmē, densitatea drumurilor era de 31 la 1000 kmē de teritoriu.

Sub. 17 Populatia si forta de munca in perioada 1950-1989

In zona central-rasaritean-europeana d.p.v. al populatiei Romania ocupa locul 3 dupa Turcia si Polonia. In 1950 Romania avea o populatie de 16.311mii loc. iar in 1989 pop. Era de 23.152mii loc

In anul 1948 mediul urban detinea 23% si rural 77%

In anul 1989 mediul urban avea 53% si cel rural 47%.

In 1985 s-a produs egalizarea mediilor de viata.

Aspecte demografice:

natalitatea max 1949 cu 28 nou nascuti la mia de loc. iar minimul s-a inreg. In 1966 si 1983 14 nou nascuti la mia de loc.

rata mortalitatii max.1950 cu 26 la mia de loc iar minimu 1989 17 la mia de loc

media europeana era de 11 la mia de loc→rata mortalitatii

speranta de viata la nastere, in 1956 era de 63 de ani, in 1986-1988 pana la 69 de ani, iar in 1989 peste 73 de ani.

Sub 18. Rom la finele anului 1989

In 1989 pp ramuri industriale dpdv al ocuparii fortei de munca: constr de masini 36,6%din populatia ocupata, ind lemnului 9%, ind textila10,9%, ind alimentara 6,1%, ind clinica cu 6,9% si cea a confectiilor  cu 6,5 %. In ceea ce priveste agricultura suprafata agricola a tr era 14719ha, iar cea arabila de 9458,3 ha in ceea ce priveste str suprafetelor cultivate se remarca real certa a culturilor de cereale in favoarea leguminoaselor pt boabe, a plantelor tehnice, a legumelor si cartofilor, in sectorul zootehnic cresterile sunt semnificative la niv. anului 1989-construirea marilor combinate

Sub. 19 Modele concrete de economie de piata

Modelul anglo-saxon- economietipice SUA,Anglia, Canada.

Caracteristici:

economiile sunt preponderant liberale si f.putin inclinate spre dirijism sustinand superioritatea intreprinderii private si a liberei initiative

economie sunt concurentiale si flexibile

sectorul privat este preponderant concentrand peste 90% din populatia ocupata

pozitia dominanta in economie a marilor companii prin ponderea cea mai ridicata in productia industriala in ramurile cheie si strategice in cercetarea stiintifica in fluxurile investitionale in comertul exterior jucand un rol important si in rel internat.

este promovata dezvoltarea

sectorul public detine un loc neglijabil comparative cu celelalte tipuri de economii.

Modelul vest-european- economietipice Franta, Italia

Caracteristici:

economiile sunt mixte fiind promovata interventia statului dar si planificarea

sunt economie concurentiale insa flexibilitatea lor este afectata mai mult sau m.putin de interventia statului

sectorul privat coexista cu un puternic sector public dar si cu u sector mixt

intr. Mici si mijlocii se dezvolta alaturi de mari companii care se bucura de sprijin din partea statului

economie detine un sector public unic in lume prin dimensiunea, str. si rolul pe care il joaca

statul intervine ca un stat gestionar de partea cererii si a ofertei in distribuirea f.d.p. in promovarea cresterii economice.

Modelul econimiilor sociale de piata - economietipice Germania, Austria, Olanda

Caracteristici:

economie tinteste la realizarea armoniei sociale cu piata

atributul social exprima obiectivul realizarii unei armonii intre opiunile, interesele si actiunile diverselor categorii sociale ca impuls al dezvoltarii societatii

interventia statului consta in imbunatatirea formelor de organizare si conducere la nivel microeconomic

interventia statului este in principal emenatia puterii legislative si mai putin a celei executive.

Modelul Nordic - Suedia, Norvegia, Danemarca

Caracteristici:

repr. O economie de piata contractuala in sensul unei cooperari intre sectorul privat si cel de stat

statul intervine indeosebi pe plan social indeplinind rolul de stat protector

Modelul paternist

Caracteristici:

conserva puternic elem. Traditionale si nationale care favorizeaza dezvoltarea spiritului de initiative si a competentei

performantele in planul eficientei, flexibilitatii si competitivitatii sunt legate de promovarea liberei initiative atat la nivel micro cat si macroeconomie

Principiul care guverneaza economia este respectarea ac. Libere si voluntare ale ag.economie si a competentei intre firme

Predominarea sectorului privat

Sect. public este f.putin dezvoltat

Modelul oriectat spre exterior si dependent de acesta - Coasta de fildes (Africa de Vest).

Sub 20. experienta tranzitiei in tr central si est europene

Carac esentiale ale tr in tranzitie. In majoritatea tr in tranzitie pt o perioada pe 10-11 ani real sunt mediocre, iar in pl social consecintele sunt mai degraba negative pt maj pop:

-rata saraciei a crescut de la cca 3% la 25% respective de la 7 mil loc la 88 mil, majoritatea populatiei provenind din Rom, Ucraina si Rusia.

-declinul ocuparii fortei de munca. Pop ocupata din tr central si E europene s-a redus de la 189 mil in 1989 la cca 170 mil in 1997; somajul a avut rate inalte practice in toate tr foste socialiste cu effect asupra diminuarii veniturilor individuale si familiale. S-au adaugat si ratele inalte ale inflatiei cu influente asupra scaderii puterii de cumparare contribuind la adancirea saraciei

-accentuarea inegalitatilor

-deteriorarea calitatii serv publice

-aparitia si cresterea incidentei unor boli cum ar fi: anemia, tuberculoza, SIDA, malnutritia, pellagra.