|
|
|
Relatiile sociale si normele juridice
In societate omul intra inevitabil intr-o multitudine de relatii sociale cu semenii sai. Relatiile sociale sunt legaturi care apar intre oameni, intre acestia si autoritati, stat etc. existente in viata sociala, economica si politica. Orice relatie sociala trebuie sa se desfasoare dupa anumite reguli care vizeaza anumite scopuri, respectiv satisfacerea unor necesitati in anumite conditii. Importanta regulilor depind de valoarea scopurilor urmarite respectiv, de interesele vizate a fi satisfacute. Regulile se stabilesc pe baza experientei, a ideilor principiilor, scopurilor si vizeazt comportimentul, conduita, stimulentelor, sanctiunil etc.
Ca urmare, incalcarea regulilor ce trebuie respectate intr-o activitate este sanctionata mai mult sau mai putin grav. Caracterul regulilor este dat de caracterul sanctiunilor prevazute pentru nerespectarea acestora. Ca urmare sunt reguli morale, juridice, politice, religioase etc.
Spre exemplu pentru incalcarea regulilor juridice se aplica sanctiuni juridice, adica acele sanctiuni aplicate de organele abilitate ale statului, sanctiuni a caror executare este asigurata prin forta de constrangere a statului. Pentru incalcarea regulilor moralei se aplica sanctiuni morale, iar pentru incalcarea regulilor religioase se aplica sanctiuni religioase. Regulii juridice i se mai spune si norma juridica.
Deci, in vederea realizarii binelui si echitatii, orice relatie sociala trebuie sa se desfasoare dupa o anumita regula sau norma, prin respectarea careia se asigura realizarea in conditii de eficienta a scopului. Cand societatea, statul, considera ca o regula trebuie impusa relatiei sociale, prin sanctiuni juridice, atunci regula este transformata intr-o norma juridica prevazuta de lege pentru a carei nerespectare, intervine forta de constrangere a statului prin intermediul sanctiunii juridice, cum ar fi cele penale, civile, administrative etc.
Spre exemplu, pana in anul 1992, fapta salariatului unui S.R.L., de a pretinde sau a primi bani, pentru a-si indeplini sarcinile de serviciu, era considerata o abatere de la disciplina muncii ca prin Legea nr. 65/1992, aceasta fapta sa fie transformata in infractiunea de luare de mita.
Invers, cand o norma juridica, nu mai este frecvent incalcata, iar cand incalcarea acesteia nu mai prezinta un pericol social aceasta este abrogata, putand fi trecuta in randul normelor morale asigurate de sanctiuni morale si astfel lipsita de efectele juridice, pe care le produce.
Spre exemplu, in decembrie 1989, au fost abrogate normele juridice care sanctionau penal: detinerea neautorizata de valuta, de bijuterii din aur peste uzul personal, avortul provocat de femeie, detinerea de instrumente abortive, si altele.
Deci, norma juridica este o regula instituita prin lege ca general obligatorie, care dispune un anumit comportament intr-o ipoteza data pentru a carui nerespectare se aplica sanctiunile prevazute de lege (penale, civile, administrative etc.).
Astfel o norma juridica are trei elemente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.
Ipoteza este o situatie presupusa, respectiv o varianta a unei relatii sociale posibile, relatie care trebuie sa se desfasoare conform vointei legiuitorului ca urmare a importantei acesteia pentru societate, stat, autoritati, persoane fizice si juridice.
Dispozitia este comportamentul (drepturile si obligatiile corelative) partilor intr-o relatie sociala, comportament impus de legiuitor, acestora, urmarind un scop unanim admis, eficienta maxima, precum si respectarea anumitor drepturi, libertati etc.
Sanctiunea juridica - consta in masurile constrangatoare sau reparatorii prevazute de lege, impotriva celor ce ar incalca 'dispozitia' in scopul prevenirii, educarii acestora, al constrangerii si eventual al repararii prejudiciilor cauzate; acestea pot fi: inchisoare, amenda, anularea unui act, plata despagubirilor etc.
Cand s-a concretizat o relatie sociala, reglementata de o norma juridica, adica ipoteza s-a materializat, atunci spunem ca s-a nascut un raport juridic intre subiectii respectivi, subiecti care trebuie sa se conformeze dispozitiei normei juridice. In situatia in care nu se respecta dispozitia atunci se naste un alt raport juridic intre subiectii si organele statului chemate sa aplice sanctiunea juridica.
Deci, raportul juridic este relatia sociala concreta, reglementata de norma juridica.
Raporturile juridice se nasc, se modifica si se sting. Raportul juridic se naste in momentul cand intr-o relatie sociala, se incalca dispozitia normei juridice dupa care aceasta trebuie sa se desfasoare. Raportul juridic se modifica atunci cand printr-o noua norma juridica, se modifica vechea norma juridica, componenta a raportului juridic respectiv. Raportul juridic se stinge atunci cand a fost aplicata sanctiunea sau cand norma juridica a fost abrogata.
Norma juridica1) este asadar conditia 'sine qua non' a dreptului si elementul primar al acestuia. Cu privire la norma juridica se impun cateva precizari:
*-normele care reglementeaza relatiile sociale sunt de mai multe feluri: norme juridice, norme morale, norme religioase, norme politice etc.; multe relatii sociale sunt reglementate concomitent de normele morale, religioase si juridice, altele nu;
*-multe din regulile de drept au fost simple reguli de morala pana cand societatea a considerat ca sanctiunea morala nu este suficienta si atunci au fost juridicizate, instituindu-se sanctiuni juridice pentru nerespectarea acestora;
*-sursele dreptului si cele ale moralei sunt diferite; dreptul are ca sursa vointa puterii de stat si de regula, aceasta vointa este exprimata intr-o forma si un continut specific - legea in general; morala poate avea ca sursa, revelatia divina, constiinta individuala sau colectiva, forta exemplificatoare a naturii sau experienta sociala,pozitiva ori negativa; continutul dreptului si cel al moralei sunt definite sub un dublu aspect: obiectul regulilor morale este mai larg, el implicand si datoria fata de tine insuti; dreptul cuprinde si reguli care sunt moralmente neutre sau chiar contrare moralei; exigentele si scopul moralei sunt mai accentuate ele tintind spre perfectiune, cele ale dreptului vizand omul obisnuit, omul mediu, sunt mai accesibile, receptibile de catre toti, pentru a se putea asigura ordinea sociala; sanctiunile in cazul incalcarii normelor moralei tin de constiinta individului si a societatii, materializandu-se in dezaprobare, dezacord, delimitare, izolare, disputa, mustrare, atentionare, excludere din grup etc. pe cand cele juridice imbraca forma constrangerii statale: amenda, inchisoarea etc.
Normele juridice prevad drepturi si obligatii corelative ale subiectilor raporturilor juridice, drepturi si obligatii asigurate de stat, la nevoie prin forta de constrangere. Normele juridice se impart in norme fundamentale si norme ordinare. Normele fundamentale sunt normele de drept constitutional, deoarece reglementeaza relatii sociale fundamentale, pentru stat castigarea si exercitarea puterii, organizarea societatii drepturilor si libertatilor fundamnetale.
Normele juridice sunt violabile in cadrul unor sisteme juridice. Un sistem juridic cuprinde:
-un organ legislativ pentru elaborarea normelor juridice noi, abrogarea celor mai vechi sau modificarea celor existente;
-organe de specialitate care executa legile si asigura executarea acestora (organele de urmarire penala, organele de cercetare penala);
-instantele de judecata care identifica normele juridice, stabilirea cand si cum au fost incalcate si stabilesc sanctiunile juridice sau cuantumul compensatiilor;
-norme juridice care interzic sau impun anumite tipuri de comportament sub amenintarea cu sanctiunea juridica;
-norme juridice care cer persoanelor fizice sau juridice sa acorde compensatii persoanelor carora li s-au adus compensatii;
-norme juridice care specifica ce urmeaza a se face pentru a intocmi acte juridice, producatoare de efecte juridice cum sunt: elementele, contractele sau alte acorduri ce dau nastere la drepturi si obligatii.
Deci dreptul nu se confunda cu sistemul juridic.
