Notiunea, clasificarea persoanei juridice, elementele constitutive sl fundamentul juridic

NOTIUNEA, CLASIFICAREA PERSOANEI JURIDICE, ELEMENTELE CONSTITUTIVE Sl FUNDAMENTUL JURIDIC

Calitatea de subiect de drept civil poate apartine nu numai individului. ci, in anumite conditii stabilite de lege, si unor grupari de oameni. Conceptul de persoana juridica a fost creat pentru a desemna aceasta ipostaza a subiectului de drept. Legiuitorul nu formuleaza o definitie legala a persoanei juridice. Legislatia civila precizeaza doar conditiile in prezenta carora o grupare de oameni dobandeste personalitate juridica. si implicit devine subiect de drept distinct de persoanele fizice care o alcatuiesc, precum si de alte asemenea grupari.

Luand in considerare toate reglementarile legale in vigoare, persoana juridica poate fi definita ca acel subiect de drept creat de alte persoane care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile.

Prin aceasta definitie consideram ca se reda ceea ce este esential privind notiunea de persoana juridica, fara a o incarca cu elemente inutile, care de altfel se subinteleg.

Criterii de clasificare. Utilitatea gruparii persoanelor juridice dupa diferite criterii stiintifice, consta in posibilitatea acestor subiecte de drept de a participa la multitudinea de raporturi juridice.

Se pot stabili o multime dc criterii dupa care se disting aceste subiecte de drept intre ele, dupa care se pot imparti in grupe si subgrupe.

Din multitudinea de criterii posibile, enuntate in literatura de specialitate, retinem urmatoarele:

a) Dupa domeniul dreptului de care apartin, distingem intre persoane juridice de drept public si persoane juridice de drept privat.

Sunt persoane juridice de drept public: Statul roman; Organele puterii legislativc; Organele puterii executive; Organele autoritatii judecatorcsti; Institutiile de stat; Agentii economici de stat.

Sunt persoane juridice de drept privat: Partidele politice; Sindicatele; Cultele religioase; Organizatiile cooperatiste; Asociatiile si fundatiile; Societatile comerciale.

b) Dupa forma dreptului de proprietate ca temei al patrimoniului, distingem urmatoarele categorii de persoane juridice:

- persoane juridice care au la baza proprietatea publica, cum sunt: statul sau unitatile administrativ-teritoriale;

- persoane juridice care au la baza proprietatea mixta, cum sunt: diferitele societatii si fundatii cu astfel de patrimoniu, dar si statul si unitatile administrativ-teritoriale pot detine si proprietate publica si proprietate privata.

- persoane juridice care au la baza exclusiv proprietatea privata. Intra in aceasta categorie; Societatile comerciale constituite in baza Legii

nr.31/1990, diferite organizatii cooperatiste, cele mai multe asociatii si fundatii fara scop patrimonial, partidele politice, cultele religioase.

c) In functie de natura scopului lor, persoanele juridice pot fi impartite in:

- persoane juridice cu scop patrimonial (economic, lucrativ) cum sunt regiile autonome, societatile comerciale, organizatiile cooperatiste, care in general urmaresc realizarea unor acte de comert;

- persoane juridice cu scop nepatrimonial, cum sunt institutiile de stat, partidele politice, sindicatele, cultele religioase, diferitele asociatii, fundatiile.

d) Dupa nationalitatea lor persoanele juridice se impart in:

- persoane juridice romane, fiind constituite dupa cerintele legii romane;

- persoane juridice straine, fiind constituite in conditiile legii locului unde au fost infiintate, dar care in conditiile legii romane pot desfasura activitati pe teritoriul Romaniei.

e) Dupa modul lor de infiintare distingem intre:

- persoane juridice constituie prin act de dispozitie (lege, act administrativ) al organului competent, cum sunt organele puterii de stat, regiile autonome, societatile comerciale cu capital integral de stat;

- persoane juridice care se infiinteaza prin act juridic de asociere, cum sunt societatile comerciale cu capital privat, organizatiile cooperatiste, asociatiile.

Elementele  constitutive ale persoanei juridice

Textul legal cu valoare de principiu, care stabileste elementele constitutive ale persoanei juridice, in dreptul civil, este art. 26 lit. e din Decretul nr. 31/1954 potrivit cu care este persoana juridica, in conditile legii, "orice organizatie care are o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propiu afectat realizarii unui anume scop obstesc."²⁸⁸ Altfel spus, legea noastra civila conditioneaza existenta calitatii de persoana juridica de intrunirea cumulativa a trei elemente sau cerinte, si anume (folosind terminologia textului mentionat): 1) o organizare de sine statatoare; 2) un patrimoniu propiu; 3) un anume scop propriu.

Caracteristicile, continutul si importanta juridica a elcmcntelor constitutive

Caracteristicile elementelor constitutive.

Din textul art. 26 lit. e) rezulta ca trasaturile  caracteristice ori caracterele acestor elemente constitutive sunt urmatoarele:

- cele trei elemente constitutive au un caracter general, ceea ce inseamna ca ele sunt de aplicatie generala, adica tuturor categoriilor de persoane juridice; desigur, legea poate institui si o alta cerinta pentru existenta calitatii de subiect de drept pentru un colectiv, insa ea va avea un caracter special;

- cele trei elemente au un caracter legal, aceasta inseamna ca legea si nnmai legea este in masura sa instituie conditiile de existenta ale persoanei juridice; in consecinta, nici in doctrina si nici in jurisprudenta nu este permis ca interpretul sa adauge alte elemente constitutive;

- cele trei clemente au caracter cumulativ; aceasta inseamna ca pentru existenta calitatii de persoana juridica, un colectiv trebuie sa le indeplineasca in totalitate; lipsa unuia dintre ele conduce la inexistenta calitatii de subiect de drept;

- cele trei elemente au caracter exclusiv; aceasta inseamna ca cele trei elemente sunt nu numai necesare, ci si suficiente pentru existenta calitatii de subiect de drept;

- cele trei elemente se bucura de diversitate; aceasta inseamna ca ele au un continut care comporta particularitati de la o persoana juridica la alta, cum si de la o categorie de persoane juridice la alta.

Continutul elementelor constitutive ale persoanei juridice.

a) Organizarea propie. Facand aplicatia definitiei acestui element constitutiv in general²⁹⁴, vom spune ca prin "organizare proprie" ori "organizare de sine statatoare" intelegem acel element constitutiv al calitatii de persoana juridica care consta in structurarca colectivului ei, potrivt unor norme stabilite de lege, in asa fel incat aceasta sa-si desfasoare activitatea ca un tot unitar, in vederea realizarii scopului sau.

Din definitie rezulta patru aspecte esentiale ale fenomenului definit, si anume:1)-calitatea"organizarii proprii" de a fi element constitutiv al existentei persoanei juridice; 2)-continutul acestui element, care consta in structurarea, compartimentarea ori dispunera colectivului; 3)-criteriile dupa care se face aceasta structurare sunt criterii legale, si, deci, obligatorii; 4)-finalitatea instituirii acestui element constitutiv, consta in crearea premisei organizatorice necesare pentru ca persoana juridica sa-si poata realiza scopul sau ca un tot unitar, iar nu ca ceva amorf, ceea ce inseamna ca "organizarea proprie" nu e un scop in sine, ci un mijloc pentru realizarea unui anumit scop.

Pe langa acest prim aspect, organizarea proprie mai cuprinde si un al doilea aspect, la fel de important si anume: precizarea persoanei ori persoanelor care vor reprezenta persoana juridica in raporturile cu tertii.

Imponanta primului element constitutiv al persoanei juridice a fost relevata, sintetic, in literatura de specialitate in felul urmator: "Datorita organizarii de sine statatoare. persoana juridica are posibilitatea sa participe la raporturile juridice ca un tot unitar, iar nu ca ceva amorf"

b. Patrimoniu propriu. |inand seama de definitiile date patrimoniului in literatura de specialitate, vom spune ca prin "patrimoniu propriu" intelegem acel element constitutiv al calitatii de persoana juridica care consta in totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale, distincte de ale altor subiecte de drept, care permit persoanei juridice sa participe la raporturile juridice si in consecinta, sa aiba o raspundere patrimoniala proprie.

Rezulta ca elementele definitorii ale "patrimoniului propriu" sunt urmatoarele: 1) patrimoniul propriu este un element constitutiv (alaturi de organizarea proprie si scopul propriu) al calitatii de persoana juridica, 2) titularul patrimoniului este persoana juridica; 3) continutul patrimoniului este dat de totalitatea ori ansamblul drepturilor si obligatiilor patrimoniale; 4) calitatea acestor drepturi si obligatii de a fi distincte de acelea apartinand altor subiecte de drept: 5) finalitatea acestui element constitutiv consta in crearea posibilitatii pentru persoana juridica de a participa proprio nomine la raporturile patrimoniale si pe cale de consecinta, de a avea o raspundere patrimoniala proprie.

Ca si la persoana fizica, patrimoniul propriu al persoanei juridice, este format din doua laturi: cea activa, cuprinzand drepturile patrimoniale (reale ori de creanta) si cea pasiva, cuprinzand obligatiile patrimoniale (contractuale ori extracontractuale).

Patrimoniul propiu si distinct are importanta deosebita in toata perioada constituirii, existentei si activitatii persoanei juridice precum si in faza de lichidare. El este suportul material al calitatiide subiect de drept

distinct, permitand intervenirea in situatiile date a raspunderii patrimoniale proprii a subiectului de drept. Persoana juridica raspunde, cu unele exceptii, numai cu patrimoniul sau pentru obligatiile asumate de ea.

In lipsa unui patrimoniu distinct de al membrilor sai, persoana juridica ce se cere a fi inregistrata nu va putea realiza actiunile propuse³⁰⁴.

c. Scopul propiu. Din prevederile art. 26. lit. e al Decretului nr. 31/ 1954 rezulta ca scopul propriu este unul din elementele esentiale constitutive ale oricarei persoane juridice. Scopul propriu explica si justifica ratiunea de a fi a celorlalte doua elemente constitutive (organizarea proprie si patrimonioul propriu si distinct).

Scopul propriu este acel element constitutiv al persoanei juridice care concretizeaza pentru fiecare entitate felul sau obiectul sau de activitate. Pentru a fi valabil, scopul persoanei juridice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie in concordanta cu prevederilc legale; sa fie determinat; sa fie in concordanta cu interesul public, general.

Scopul propriu, ca element constitutiv al persoanei juridice, prezinta importanta sub mai multe aspecte.

In primul rand, scopul propriu este acel element constitutiv care explica si justifica ratiunea infiintarii persoanei juridice. Apoi, dupa cum s-a subliniat in literatura de specialitate, scopul propriu este elementul care justifica prezenta celorlalte doua elemente constitutive, intrucat organizarea proprie cat si patrimoniul propriu sunt strans legate de indeplinirea scopului persoanei juridice.

In al treilea rand, scopul este elementul care determina intinderea capacitatii civile a persoanei juridice: in consecinta, in raport cu concordonanta fata de acest element se apreciaza in concret valabilitatea actelor juridice incheiate de persoana juridica. In intelegerea exacta a acestui aspect trebuie sa se tina seama atat de obiectul de activitate (scopul) initial stabilit, cat si de modificarile continutului ori intinderii lui; aceasta subliniere prezinta importanta mai ales in prezent, cand, odata cu trecerea la economia de piata, orice persoana juridica trebuie sa se adapteze la cerintele pietei libere.