|
|
|
Din memorie, poate ar trebui sa gasim semnificatia si traiectoria a ceea ce astazi reprezinta un simbol al urbei si al culturii locale, si anume Palatul Culturii, a carei destinatie initiala, mult diferita de cea pe care o are acum, a fost Palatul Justitiei.
Din memorie spun, pentru ca s-a hotarat ca Justitia are neaparat nevoie de o cladire pe masura importantei ei - un palat, inca de la inceputul secolului XX, cand pe baza documentatiei arhitectilor E. Doneaud (francez) și Toma T. Socolescu a inceput sa prinda contur constructia monumentala, realizata in stil neoclasic francez, care mai tarziu avea sa devina Palatul de Justitie.
Piatra de temelie a fost pusa in 1906 si lucrarile au mers destul de incet, fiind intrerupte de lipsa banilor, de razboiul balcanic si mai apoi de izbucnirea Primului Razboi Mondial si de ocuparea Ploiestilor de catre fortele germane.
Constructia a fost reluata in 1924 si s-au alocat fonduri substantiale pentru noul edificiu, asa ca in 1933, Palatul Justitiei era aproape terminat. Inaugurarea sa festiva a avut loc pe 26 noiembrie 1933, panglica fiind taiata de catre Majestatea Sa Regele Carol al II-lea.
In 1952, cum volumul de munca al instantelor judecatoresti a scazut (fondul locativ fusese nationalizat, incepuse colectivizarea pamanturilor agricole, unele cazuri erau preluate de curtea martiala, etc.), s-a decis mutarea Curtii de apel Ploiesti in incinta Tribunalului Prahova, cladire in care isi desfasoara activitatea in prezent Tribunalul Prahova si Judecatoria Ploiesti, unul dintre edificiile reprezentative ale orasului Ploiesti, aflat pe lista monumentelor inregistrate de Ministerul Culturii, construita intre anii 1934-1946, insa o cladire cu risc seismic ridicat, in care nici magistratii, nici personalul auxiliar si nici justitiabilii nu sunt in siguranta.
Si, iata-ne astazi, in anul de gratie 2011, la mai mult de un secol de la punerea pietrei de temelie a primului Palat de Justitie din Ploiesti inca asteptand un "frumos locas.. in care se vor adaposti aceia cari au chemarea de a imparti dreptatea.", asa cum spunea regele Carol al II-lea al Romaniei in cuvantarea inaugurala a primului Palat al Justitiei din Ploiesti.
In momentul de fata, Curtea de Apel Ploiesti se gaseste in situatia de a fi gazduita cu chirie de la Consiliul Judetean Prahova, inca din data de 1 mai 1996, in aripa de nord a Palatului Culturii intr-un spatiu restrans, insuficient pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii.
Instanta dispune de 4 sali de judecata, fiecare sectie utilizand, in cursul anului 2010, cate o sala de judecata proprie. Sala de sedinta a Sectiei Penale a Curtii de Apel Ploiesti este dotata cu echipamente de inregistrare a sedintelor de judecata, respectiv echipamente audio-video si de inregistrare a martorilor sub acoperire, potrivit dispozitiilor legale.
Judecatorii curtii de apel si-au desfasurat activitatea in anul 2010 in 9 birouri, lucrand, in medie, 5 sau 6 judecatori intr-un birou, in conditii total improprii. Exista si 6 birouri de grefiere, precum si incaperi distincte pentru registratura, arhiva, biroul de informare si relatii publice, biroul de informatica, biblioteca instantei, compartimentul economico-administrativ, precum si biroul presedintelui, al vicepresedintilor instantei si al presedintilor de sectie.
In conditiile unei subfinantari cronice a sistemului judiciar, nu se gasesc resurse financiare suficiente pentru a finaliza o lucrare ambitioasa, o constructie in stil arhitectonic modern, la standarde europene, generoasa, cu subsol, subsol tehnic, demisol, parter si cinci etaje, dotata cu 14 sali de judecata, menita a servi realizarii actului de justitie.
Inceput in urma cu 15 ani Palatul de Justitie din Ploiesti, cel de-al doilea obiectiv de investitie derulat de Ministerul Justitiei dupa Palatul de Justitie din Bucuresti, atat din punctul de vedere al costurilor (fondurile utilizate pana la acest moment sunt de 22.991.993 lei, din care constructii montaj 22.534.951 lei), cat si din cel al suprafetei desfasurate (19.430 mp, 3750 mp suprafata construita), este finalizat in proportie de doar 60%, structura de rezistenta este gata in proportie de 98%, sistemul de fundatii si subsolul in procent de 100%, in timp ce din partea de arhitectura au fost facute lucrari reprezentand 20% din volumul total.
In acest context, consideram ca se impune constientizarea acestei situatii de catre factorii responsabili in distribuirea si gestionarea fondurilor publice si implementarea cat mai grabnica a unei strategii de reabilitare a sediilor instantelor, precum si de construire de noi sedii adecvate, care sa fie corelata cu strategia privind dezvoltarea generala a sistemului judiciar, astfel incat sa se asigure o cat mai buna valorificare a resurselor existente.
Cel mai recent demers facut in acest sens, respectiv petitia inaintata Ministerului Justitiei prin care conducerea Curtii de Apel Ploiesti a cerut administrarea investitiei, a fost solutionat in mod favorabil, administrarea lucrarilor intrand astfel in atributiile Curtii.
Prin Ordinul Tribunalului Prahova nr.7980/29.09.2010 s-a dispus reluarea lucrarilor de executie la obiectivul de investitii "Palatul de Justitie" incepand cu data de 01.10.2010.
Totodata, in baza temei de proiectare aprobate de Consiliul Tehnico - Economic din cadrul Ministerului Justitiei s-a elaborat Actualizarea Studiului de Fezabilitate, termenul de predare fiind 12.10.2010.
In perioada 2008-2009, a fost intocmita si supusa avizarii Consiliul Tehnico - Economic din cadrul Ministerului Justitiei tema de proiectare ce prevede reproiectarea obiectivului de investitii. Aceasta tema a fost avizata de CTE in decembrie 2009, declansarea procedurii de achizitie publica pentru reproiectarea investitiei fiind conditionata, insa, de catre ordonatorul principal, de finalizarea litigiilor existente pe rol intre beneficiar si antreprenorul general.
Fata de aceasta conditionare, in primavara anului 2010, conducerea Curtii de Apel Ploiesti a solicitat Ministerului Justitiei sa aprecieze oportunitatea reluarii lucrarilor de constructii cu antreprenorul general initial si renuntarea la litigiile aflate pe rol.
In urma discutiilor purtate cu reprezentantii ordonatorului principal, in sedinta de analiza a investitiilor din cadrul Curtii de Apel Ploiesti ce a avut loc la data de 21 septembrie 2010, la Ministerul Justitiei, s-a decis reluarea investitiei prin mentinerea contractului de antrepriza generala nr. 1/2006 si renuntarea la litigiile aflate pe rol.
Avand in vedere demersurile efectuate pentru reluarea lucrarilor de executie a investitiei, pregatirea procedurii de achizitie publica pentru reproiectarea acesteia si in conditiile unei finantari sustinute asigurate de catre ordonatorul principal, anul 2012 ar putea fi termenul de finalizare a lucrarilor de constructie.
Functionarea instantei in spatii inadecvate nu inseamna numai disconfort cauzat participantilor la procedurile judiciare, dar afecteaza insusi actul de justitie. Aceasta problema devine cu atat mai stringenta, in contextul cresterii volumului de activitate si al necesitatii maririi schemelor de personal. De asemenea, modernizarea sistemului judiciar va impune sporirea activitatilor de relatii cu publicul si mass-media ale unitatilor din domeniul justitiei, ceea ce se traduce, de asemenea, prin necesitatea unor noi spatii de desfasurare a activitatii.
Noul sediu va permite celor aproape 300 de angajati (magistrati, personal auxiliar, personal tehnic si administrativ), precum si justitiabililor sa beneficieze de un spatiu adecvat pentru o buna desfasurare a activitatii.
In Palatul de Justitie din Ploiesti urmeaza sa-si desfasoare activitatea doua instante judecatoresti, respectiv Curtea de Apel Ploiesti si Tribunalul Prahova. Cladirea are subsol, subsol tehnic, demisol, parter si 5 etaje, dispune de 14 sali de judecata, iar ca facilitati: separatia circuitului personal - public - arestati, un nivel de siguranta adecvat, ceea ce constituie cele mai importante obiective ale realizarii unei cladiri in care isi desfasoara activitatea o instanta de judecata.
Cresterea transparentei actului de justitie, apropierea acestuia de cetateni, stimularea si dezvoltarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare, imbunatatirea conditiilor de munca ale magistratilor si prin aceasta, eficientizarea actului de justitie impun cu necesitate finalizarea constructiei Palatului de Justitie din Ploiesti.
In ceea ce priveste infrastructura si sediile instantelor arondate Curtii de Apel Ploiesti sunt cladiri vechi si necorespunzatoare specificului activitatii desfasurate, exceptie facand Judecatoria Sinaia si Judecatoria Moreni, ale caror sedii au fost consolidate, reamenajate si reprezinta constructii moderne ce raspund exigentelor unei instante de judecata.
Astfel, Tribunalul Prahova si Judecatoria Ploiesti isi desfasoara activitatea intr-un imobil construit in anul 1935, ce necesita ample lucrari de consolidare, fiind inscris in lista cladirilor cu risc crescut de prabusire in caz de cutremur.
M. Sevastos in ,,Monografia orasului Ploiesti", aparuta in anul 1937 precizeaza ca ,,cea mai veche institutie judiciara din Ploiesti este Tribunalul".
Primele atestari documentare ale Tribunalului din Ploiesti dateaza din anul 1832, numindu-se la acea vreme ,,Judecatoria Judetului Prahova cu sediul in Ploiesti".
Judecatoria Ploiesti, sub forma actuala - cu competenta de judecata in prima instanta la nivelul municipiului Ploiesti si a comunelor arondate - este infiintata in anul 1968.
In ceea ce priveste Judecatoria Ploiesti, sediul initial a fost in cadrul Palatului de Justitie din Ploiesti (actualul Palat al Culturii), ulterior Judecatoria Ploiesti a impartit cu Tribunalul Prahova sediul fostei Administratii Financiare din Ploiesti.
Cladirea in care cele doua instante isi desfasoara activitatea si la data de astazi este edificata in stilul romanesc postbelic pe baza proiectelor arhitectului St. Ciortan, directorul general al serviciului arhitecturii din Ministerul Finantelor la data edificarii constructiei, si se afla intr-un avansat proces de degradare. Sediul acestor doua instante este total inadecvat desfasurarii activitatii judiciare, din cauza insuficientei spatiilor disponibile si a conditiilor insalubre, fiind imperios necesare operatiuni complexe de igienizare si de reabilitare.
Frecvent se intalnesc situatii in care judecatorii, dar si grefierii, stau cate 7-8 intr-un birou, cu mobilier vechi si fara a beneficia de un minimum de conditii de igiena ori de dotare materiala cu calculatoare si consumabile de birotica.
In mod traditional sediile instantelor ar trebui sa fie cladiri impunatoare, menite sa sublinieze calitate de putere a statului care revine justitiei, dar si sa intareasca increderea cetateanului simplu ca intre aceste ziduri are vocatia de a-si apara drepturile recunoscute de lege.
Sediul Judecatoriei Valenii de Munte necesita lucrari de reparatii, acestea urmand a fi demarate in momentul stabilirii modalitatii de elaborare a proiectului si finantarea acestuia. Pana la acel moment, s-a procedat la inchirierea unui nou sediu pentru a asigura functionarea optima a acestei instante. Situatia este similara in cazul Judecatoriei Campina, ce necesita lucrari urgente de consolidare si reparatii capitale, dar cu privire la care, desi s-a obtinut avizul de principiu al Inspectoratului de Stat in Constructii, lucrarile sunt intarziate, ca urmare a observatiilor formulate de reprezentantul Serviciului Tehnic din cadrul Ministerului Justitiei.
O situatie particulara o prezinta Judecatoria Mizil, al carei sediu se afla intr-o cladire aflata in administrarea Ministerului Justitiei, conform H.G. nr. 669/24.06.2008, urmare a procedurilor demarate anterior. Conditiile de lucru, in acest caz, sunt precare, sediul arhivei fiind intr-o magazie, nu exista incaperi pentru arestati, grupul sanitar se afla in afara instantei si este comun pentru justitiabili si personalul instantei.
Tribunalul Buzau si Judecatoria Buzau functioneaza intr-un spatiu comun edificat intre anii 1909-1912 si denumit Palatul de Justitie. Acesta a fost realizat dupa planurile arhitectului Petre Antonescu.
Afectata de cutremure si trecerea timpului, cladirea a suportat un proces de consolidare a structurii de rezistenta, refacerea frescelor originale, reusindu-se o adevarata opera de arta.
In conditiile cresterii volumului de activitate si, fata de faptul ca, la momentul actual, spatiul alocat acestei instante este insuficient si nu poate fi extins, se impune construirea sau achizitionarea unui sediu propriu al Judecatoriei Buzau.
Judecatoria Pogoanele si Judecatoria Ramnicu-Sarat isi desfasoara activitatea in conditii bune, cu birouri spatioase, cu un grad de dotare corespunzator, sediile acestora suportand reparatii capitale si de amenajari interioare, sediul actual al Judecatoria Ramnicu-Sarat fiind dat in folosinta in luna decembrie 2002.
In ceea ce priveste Tribunalul Dambovita, este de
mentionat ca la sfarsitul anului
