Circumstantele agravante

Circumstantele agravante

Circumstantele agravante legale-Sunt prevazute expres in art. 75 (1), cod penal: 1) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. E o circumstanta reala, deoarece se refera la fapta. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o sau prevazut-o. E importanta determinarea sferei participantilor pentru a decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai multe persoane. Se au in vedere autorul, coautorii si complicii concomitenti. Nu intra in calcul instigatorii si complicii anteriori. Circumstanta, fiind reala, se resfrange si asupra acestora in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. Aceasta circumstanta agravanta este realizata indiferent daca toate cele trei per-soane sunt prezente ori nu la locul faptei, indiferent de contributia acestora la savarsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. Ea nu se aplica atunci cand in continutul agravat al infractiunii intra ca element circumstantial savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Ex: Furtul calificat comis de doua sau mai multe persoane. Mai general spus, opereaza regula privind raportul dintre circumstantele generale si cele speciale. De asemenea, nu are importanta, pentru retinerea agravantei, daca victima a stiut sau nu ca fapta se comite de trei sau mai multe persoane. 2) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. a) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime Pentru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime trebuie sa indeplineasca doua conditii: presupune o ferocitate din partea infractorului, o salbaticie in comiterea faptei, prin care se cauzeaza victimei suferinte inutile pe o perioada indelungata de timp; savarsirea faptei trebuie, prin natura ei, sa cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce afla de savarsirea ei. Cele doua conditii trebuie sa fie indeplinite cumulativ, accentul cazand pe prima dintre ele. Pentru a retine agravanta nu e necesar ca actele de cruzime sa fi dus la moartea victimei. De asemenea, e necesar ca victima sa se fi aflat in viata in momentul aplicarii loviturilor ce constituie cruzimi. Savarsirea infractiunii prin cruzimi este prevazuta si ca element circumstantial al omorului deosebit de grav, deci nu poate fi retinuta in acest caz ca agravanta generala, aceasta fiind prevazuta in aceasta situatie ca agravanta speciala. b) Savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei. Prin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. Se pune problema infractiunilor in cazul carora se poate retine aceasta agravanta. Aceasta nu se poate retine in cazul infractiunilor de loviri sau alte violente, vatamare corporala grava, sau viol. Asta pentru ca exista o agravanta speciala cu acest continut. Agravanta ar putea fi retinuta in cazul vatamarii corporale grave, in cazul de talharie intre membrii familiei, in caz de santaj, violare de domi-ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de violenta. c) Savarsirea faptei prin metode ori mijloace care prezinta pericol public. Prin acestea se inteleg mijloace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de persoane sau unor bunuri foarte importante. Sunt cuprinse aici orice mijloace de comitere care prezinta o potentialitate de pericol mai mare decat cea pe care o implica comiterea faptei. Este suficient ca prin metodele sau mijloacele folosite sa se produca acest pericol, nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala. Ca exemplu am avea savarsirea faptei prin incendiere, inundare sau distrugere prin explozie. In cazul infractiunii de distrugere calificata sau in cazul infractiunii de omor, nu se retine agravanta generala, ci cea speciala. Cand o astfel de imprejurare este prevazuta si ca element circumstantial al unei infractiuni calificate nu se valorifica decat ca element circumstantial. 3) Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor. Aceasta circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica in cazul pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite. Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal, fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. De asemenea, se va retine aceasta circumstanta si daca minorul este cel care l-a introdus in campul infractional pe major. In cazul in care majorul nu cunoaste varsta minorului nu se retine circumstanta agravanta deoarece majorul este intr-o eroare de fapt. 4) Savarsirea infractiunii din motive josnice. Sunt considerate motive josnice: invidia, rautatea, gelozia, razbunarea etc.. Exista si in cazul acestei modalitati de savarsire a infractiunii o circumstanta agravanta speciala si anume omorul calificat comis in interes material. 5) Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei. Ratiunea instituirii acestei agravante se leaga de gradul de pericol social mai ridicat a unei persoane ce comite fapta in aceasta stare. Pentru retinerea circumstantei faptuitorul trebuie sa comita fapta in stare de betie completa sau incompleta pe care si-a provocat-o el in ideea ca aceasta l-ar fi ajutat sa comita fapta.  Se pune problema daca ea presupune in mod necesar premeditarea. Raspunsul ar fi ca nu presupune, deoarece premeditarea necesita o stare de relativ calm si un timp relativ indelungat de luare a hotararii. Daca aceasta circumstanta agravanta nu presupune premeditarea, atunci cand autorul a si premeditat savarsirea faptei, cele doua circumstante se pot retine concomitent. 6) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate. Pentru a se retine aceasta agravanta nu este suficient ca infractiunea sa fie comisa in timpul unei calamitati, ci trebuie ca persoana sa fi profitat efectiv de aceasta calamitate. In acest caz nu este necesar ca starea de necesitate sa fie instituita de Guvern, fiind suficient ca ea sa existe. Ca circumstanta agravanta speciala avem aici furtul calificat in timpul unei calamitati. Circumstantele agravante judiciare Sunt acele imprejurari care confera faptei un caracter agravant, fara ca ele sa fie prevazute de legea penala. Legea nu le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ. Art. 75 (2), cod penal se limiteaza la a preciza faptul ca instanta poare retine cu titlu de circumstante agravante si alte imprejurari ce confera faptei un caracter grav. Ramane la latitudinea instantei sa aprecieze existenta unor astfel de circumstante. Sunt considerate in doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara, comiterea unui furt de catre un politist sau talharia comisa de cel care efectueaza serviciul de paza. Se pot retine ca agravante judiciare imprejurari reglementate de judecator ca agravante speciale, dar aplicandu-se la alte infractiuni decat cele pentru care sunt reglementate expres. De asemenea, se pot retine ca circumstante agravante impreju-rari ce privesc modul de savarsire a infractiunii sau mijloacele folosite. Art. 175, lit. a), cod penal prevede ca o circumstanta agravanta speciala la omor, premeditarea. Astfel, premeditarea nu mai poate fi retinuta ca agravanta judiciara la omor, dar poate fi retinuta la alte infractiuni, cum ar fi violul sau talharia. Efectele circumstantelor agravante-Spre deosebire de circumstantele atenuante, circumstantele agravante determina o depasire facultativa a limitei speciale de pedeapsa. In cazul in care instanta a retinut cel putin o circumstanta agravanta legala sau judiciara, aceasta poate, in mod facultativ, sa aplice o pedeapsa pana la maximul special. Daca acesta este neindestulator mai poate adauga un spor de pana la 5 ani in cazul pedepsei inchisorii si de pana la jumatate din maximul special in cazul amenzii. In cazul pedepsei inchisorii, sporul de 5 ani nu poate depasi o treime din maximul special. Circumstantele agravante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe viata. De asemenea ele nu au ca efect inlocuirea pedepselor prevazute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare.