|
CHESTIONAR - TEORIA GENERALA A AUDITULUI - TEST GRILA
a. - un dezacord cu conducatorii intreprinderii asupra bilantului contabil prezinta un caracter semnificativ si o incidenta de asemenea natura ca auditorul considera insuficienta mentionarea unei simple rezerve
b - auditorul conchide ca nu este in masura sa exprime o opinie fara rezerve dar ca incidenta dezacordului cu conducatorii intreprinderii in ceea ce priveste bilantul contabil, a incertitudinii sau limitarii intinderii lucrarilor sale, este de asemenea natura ca cere exprimarea unei opinii defavorabile
c. - auditorul a obtinut convingerea respectarii tuturor punctelor semnificative mentionate la paragraful 21 al Recomandarii I.F.A.C..
22. In baza principiului independentei auditorului ii sunt interzise urmatoarele:
a. - implicarea financiara directa sau indirecta, in activitatea unui client; implicarea profesionistului contabil in activitatea clientului ca membru al executivului acestuia; acte de comert sau slujbe, concomitente cu executarea profesiei libere de auditor financiar
b. - sa execute lucrari de audit societatilor cu capital de stat sau mixt; sa execute servicii de audit cu tarifari disproportionate; sa execute lucrari de audit la care nu are suficienta competenta profesionala
c. - sa divulge secretul informatiilor obtinute; sa desfasoare acte de comert cu societatea auditata; sa accepte relatii profesionale sau de afaceri ale mebrilor familiei cu firma auditata
23. Obiectivitatea auditorului implica urmatoarele:
a. - evitarea tuturor relatiilor si situatiilor ce implica prejudecati, influente din partea tertilor; personalul insarcinat de acestia cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de obiectivitate
b. - neimplicarea financiara directa sau indirecta, in activitatea unui client; neimplicarea profesionistului contabil in activitatea clientului ca membru al executivului acestuia
c. - ambele variante
24. Faza initiala a misiunii de audit are doua etape distincte intitulate:
a. - documentarea lucrarilor de audit; orientarea si planificarea auditului
b. - documentarea lucrarilor de audit; acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit
c. - acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.; orientarea si planificarea auditului
25. Au valoare de sisteme semnificative:
a. - activitatile repetabile (productie, distributie); conturile care in raport cu suma lor sau prin natura lor pot comporta riscuri de erori
b. - conturile care prezinta solduri anuale importante; conturile care prezinta rulaje importante in cursul anului chiar daca nu prezinta solduri la sfarsitul exercitiului
c. - activitatile repetabile (productie, distributie); conturile care prezinta solduri anuale importante
26. Faza executarii lucrarilor cuprinde trei module ce se succed cronologic:
a. - aprecierea controlului intern; controlul conturilor; examenul situatiilor financiare
b. - orientarea si planificarea auditului; controlul conturilor; examenul situatiilor financiare
c. - aprecierea controlului intern; documentarea lucrarilor de audit; controlul conturilor
27. Faza finala a misiunii de audit cuprinde urmatoarele module:
a. - aprecierea controlului intern; evenimente posterioare inchiderii exercitiului; examenul situatiilor financiare
b. - evenimente posterioare inchiderii exercitiului; utilizarea lucrarilor altor profesionisti; alte lucrari necesare inchiderii
c. - aprecierea controlului intern; utilizarea lucrarilor altor profesionisti; alte lucrari necesare inchiderii
28. Dupa analiza factorilor de risc, auditorul poate lua urmatoarele decizii:
a. - accepta mandatul, insa va necesita o mai mare supraveghere si masuri particulare; accepta mandatul formuland o opinie cu rezerva; refuza mandatul
b. - refuza mandatul; accepta un mandat fara riscuri aparente; accepta mandatul formuland o opinie cu rezerva
c. - accepta un mandat fara riscuri aparente; accepta mandatul, insa va necesita o mai mare
supraveghere si masuri particulare; refuza mandatul.
29. In literatura de specialitate, pragul materialitatii este cunoscut si ca:
a. - limita materialitatii; nivel semnificativ; prag semnificativ
b. - limita materialitatii; nivelul materialitatii; gradul de semnificatie
c. - nivelul materialitatii; limita materialitatii; prag semnificativ
30. Materialitatea este privita ca:
a. - materialitate prin valoare; materialitate prin natura; materialitate prin context
b. - materialitate absoluta; materialitate relativa; materialitate prin valoare
c. - materialitate absoluta; materialitate prin context; materialitate indusa
31. In exercitarea misiunii de audit, auditorul pe langa riscurile potentiale si riscurile posibile, se mai intalneste cu urmatoarele tipuri de riscuri:
a. - riscuri generale specifice intreprinderii; riscuri legate de natura operatiilor tratate; riscuri legate de conceptia si functionarea sistemului
b. - riscul inerent; riscuri legate de natura operatiilor tratate; riscul de nedescoperire
c. - riscul legat de control; riscuri generale specifice intreprinderii; riscul inerent
32. Controlul intern este planul de organizare si ansamblul coordonat al tuturor masurilor adoptate in interiorul intreprinderii pentru:
a. - a asigura respectarea dispozitiilor administratiei; a garanta realizarea tintelor de
performanta; a asigura integritatea patrimoniala
b. - a proteja valorile active; a promova eficacitatea exploatarii; a asigura fidelitatea si exactitatea informatiei contabile
c. - a asigura integritatea patrimoniala; a garanta realizarea tintelor de performanta; a asigura fidelitatea si exactitatea informatiei contabile
33. Controlul intern, cuprinde dupa o clasificare ce are in vedere competentele de organizare a lui:
a. - controlul administrativ intern; controlul financiar preventiv; controlul financiar de gestiune; controlul ulterior
b. - controlul financiar preventiv; verificarea interna a operatiilor; controlul financiar de gestiune; controlul contabil intern
c. - controlul administrativ intern; verificarea interna a operatiilor; autocontrolul salariatilor;
controlul contabil intern.
34. Daca se au in vedere fazele exercitarii controlului intern, raportate la fluxurile economice in derularea activitatilor intreprinderii se poate etala o alta structura a acestuia:
a. - controladministrativ intern; control financiar preventiv; control propriu ulterior; control financiar de gestiune
b. - autocontrolul salariatilor; control contabil intern; control propriu ulterior; control financiar de gestiune
c.- verificarea interna a operatiilor; controladministrativ intern; control propriu ulterior; control financiar de gestiune
35. Auditorului in legatura cu problema controlului financiar preventiv (CFP) ii revine misiunea sa constate:
a. - existenta formalizata scrisa a CFP; modul de exercitare a CFP
b. - persoanele imputernicite sa exrcite CFP; operatiile supuse CFP
c. - obiectivele urmarite cu ocazia acordarii vizei CFP; operatiile supuse CFP
36. In legatura cu controlul financiar de gestiune auditorului ii revine misiunea de a verifica:
a. - modul de institutionalizare a controlului financiar de gestiune; aplicarea procedurilor de control; stabilirea raspunderilor si recuperarea pagubelor
b. - modul de respectare a disciplinei contractuale; modul de organizare a contabilitatii; modul de solutionare a litigiilor cu tertii
c. - ambele variante
37. In vederea evaluarii controlului intern, specialistul contabil isi orienteaza interventiile asupra a trei intrebari principale, care vor furniza baza aprecierii sistemului de control intern existent in intreprindere:
a. - Exista un sistem de control coerent instituit?; Sunt aplicate vizele de CFP?; Sunt recuperate pagubele de la persoanele vinovate?
b. - Care sunt procedurile efective in functiune care au ca obiective realizarea unui control
intern eficient?; Procedurile sunt aplicate?; In ce masura aceste proceduri satisfac crearea unui
bun control intern si in consecinta contribuie la intocmirea unor documente financiar contabile
corecte?
c. - Care sunt procedurile efective in functiune care au ca obiective realizarea unui control intern eficient?; Exista un sistem de control coerent instituit?; Sunt aplicate vizele de CFP?
38. Obiectivul principal al controlului conturilor il constituie:
a. - reunirea elementelor probante suficiente care sa-i permita auditorului sa se incredinteze ca dispozitiile legale si regulamentare la care este supusa intreprinderea sunt bine respectate
b. - constatarea corectitudinii inregistrarii in contabilitate a existentului si miscarilor elementelor patrimoniale pe parcursul unui exercitiu financiar
c. - respectarea legislatiei in general si a L 82/1991 republicata in special
39. Pentru eficientizarea actiunii de control al conturilor auditorul realizeaza o grupare a conturilor pe ciclurile:
a. - ciclul de aprovizionare; ciclul de productie; ciclul de desfacere
b. - ciclul de investitii; ciclul de exploatare; ciclul de finantare
c. - ciclul de finantare; ciclul de dezvoltare; ciclul de exploatare
40. Tehnicile de control folosite in vederea obtinerii elementelor probante sunt:
a. - inspectia fizica si tehnica; examenul sintetic; control aritmetic; estimari si extrapolari
b. - confirmarea directa; ; examenul sintetic; examenul documentelor primite; estimari si
extrapolari
c.- inspectia fizica si observatia; confirmarea directa; examenul documentelor primite;
examenul documentelor emise