Analiza economica si controlul decontarilor cu salariatii

ANALIZA ECONOMICA SI CONTROLUL DECONTARILOR CU SALARIATII

1. Analiza indicatorilor economico-financiari privind forta de munca si salariile

1.1. Analiza resurselor umane

Analiza asigurarii cantitative cu forta de munca

Forta de munca concretizeaza munca, ca fiind principalul factor de productie, manifestandu-se ca atare numai in stare activa si nu ca resursa de forta de munca potentiala. Problematica asigurarii si utilizarii fortei de munca a intreprinderii revine managementului resurselor umane, analiza gestiunii acestora vizand aspecte referitoare la: asigurarea cu personal din punct de vedere cantitativ si calitativ, utilizarea deplina si eficienta a personalului, cu reflectarea in rezultatele intreprinderii.

Analiza asigurarii intreprinderii cu forta de munca vizeaza existenta necesarului de personal pe total si pe categorii din punct de vedere cantitativ si calitativ, in conformitate cu cerintele productiei.

Utilizarea deplina a fortei de munca este un aspect al utilizarii rationale a potentialului uman al intreprinderii, alaturi de utilizarea eficienta, care asigura folosirea efectivului de personal corespunzator volumului de activitate si in concordanta cu gradul de calificare.

Imbunatatirea folosirii extensive a fortei de munca presupune tilizarea integrala a potentialului uman al intreprinderii, atat din punct de vedere al numarului si structurii, cat si din punct de vedere al timpului de munca.

Dinamica efectivului de personal pe total si pe categorii vezeaza modificarea numarului mediu scriptic efectiv (N) comparative cu perioada de referinta sau cu necesarul prestabilit (N₀), in doua variante:

Modificarea absoluta: ∆a = N - N₀ (±), depasirea fiind justificata doar de cresterea volumului productiei.

Modificarea absoluta a numarului N ste consecinta mobilitatii (intrari I, iesiri E), numarul mediu scriptic (N) fiind media numarului initial (Ni) si final (Nf): N = (Ni + Nf)/2, in care: Nf = Ni + I – E.

Mobilitatea fortei de munca poate fi un fenimen normal (la iesiri) generat de cause obiective (restrangerea activitatii, cause naturale), numit circulatie, sau unul anormal (iesiri fara aprobarea conducerii, desfacerea contractului de munca), numit fluctuatie.

Modificarea relativa: ∆r = N₁ – N₀ · I_Q (±), aplicabila pentru categoria muncitori in functie de gradul de realizare a produatiei (I_Q).

Economia (-) sau depasirea (+) relativa a numarului de muncitori este conditionata de dinamica productivitatii muncii:

∆r = N₁ – N₁ · I_w/100 = N₁ · (1 – I_w/100)

Asigurarea cu personal presupune si o structura adecvata a fortei de munca in conformitate cu atributiile profesionale. Muncitorii detin ponderea dominanta in totalul personalului, dintre acestia muncitorii direct productivi predomina.

Modificarea structurii personalului poate fi consecinta unor masuri de restructurare vizand cresterea eficientei economice, sau a gradului de automatizare a productiei.

Analiza structurii personalului in cadrul SC “IASITEX” SA

Modificarea numarului de personal

1. Modificarea absoluta: ∆a = N₁ – N₀: pe total personal: ∆a = +20; la personalul tehni si cercetare: ∆a = -5; la personalul de conducere si administratie: ∆a = +11; la muncitori: ∆a = +14, din care: direct productivi: ∆a = +90; indirect productivi: ∆a = -10; deservire: ∆a = -66.
2. Modificarea relativa: ∆r =  N₁ – N₀ · I_CA = 1740 – 1726 · 23700/21800 = -136.

La muncitori se inregistreaza o depasire absoluta de 14 persoane si o economie relativa de 136 persoane ca urmare a cresterii cifrei de afaceri cu 8,71%: (23700/21800) · 100 = 108,71%.

Analiza asigurarii calitative cu forta de munca

Asigurarea  intreprinderii cu forta de munca din punct de vedere calitativ urmareste concordanta dintre cerintele de calificare impuse de tehnologia de fabricatie si gradul de calificare efectiv al personalului, care constituie conditia de baza a realizarii productiei, productivitatii si asigurarii castigului mediu salarial al personalului.

Analiza calificarii personalului vizeaza aspecte privind:

a) structura personalului dupa forma de pregatire si perfectionare profesionala (absolvire scoli profesionale, licee de specialitate, ucenicie la locul de munca, absolvire cursuri specializare, invatamant superior).

b) coeficientul calificarii medii: K_M = [∑(N_i ·K_i)]/∑(S_i·K_i)/100, in care: N_i (S_i) = numarul (ponderea) muncitorilor cu categoria de calificare K_i (K_i = 1/7).

Concordanta utilizarii fortei de munca calificate cu complexitatea lucrarilor rezulta din compararea coeficientului K_M cu unul analog (K_L), corespunzator structurii (S_il) Si a volumului de lucrari (L_i) in ore normate pe categorii (K_i): K_L = [∑(L_i ·K_i)]/∑L_i = ∑(S_il ·K_i)/100.

Analiza eficientei fortei de munca

Eficienta utilizarii potentialului uman se exprima cu ajutorul indicatorilor de productivitate medie si marginala.

Productivitatea medie () reprezinta cifra de afaceri (respectiv productia sau vanzarea) obtinuta in medie de o unitate de factor uman utilizat.

, unde

T reprezinta factorul uman (dimensionat prin timpul de munca exprimat in numar de salariati, in zile sau in om-zile).

Productivitatea marginala () reflecta cresterea cifrei de afaceri obtinute cu o unitate suplimentara de factor uman utilizat. Ea este egala cu raportul dintre variatia cifrei de afaceri si variatia factorului uman.

Productivitatea marginala, ca forma de exprimare a eficientei factorului uman, are anumite limite determinate de faptul ca este un raport de marimi absolute, a carui valoare este sensibil influentata de unitatea de masura folosita pentru exprimarea volumului de activitate. Pentru a elimina acest inconvenient s-a introdus notiunea de elasticitate a activitatii la variatia factorului uman realizat. Elasticitatea cifrei de afaceri reprezinta raportul dintre variatia procentuala a acesteia si variatia procentuala a factorului uman. Expresia analitica a elasticitatii este:

Coeficientul de elasticitate astfel calculat are semnificatia de rata de crestere procentuala a cifrei de afaceri determinata de cresterea cu un procent (1%) a factorului uman.

In functie de valoarea coeficientului de elasticitate, specialistii propun segmentarea curbei activitatii (in conditiile exprimarii cifrei de afaceri ca o functie dependenta de factorul uman) in trei zone de semnificatie astfel:

zona I, denumita zona randamentelor crescatoare, in care ;

zona II, denumita zona randamentelor descrescatoare, in care ;

zona III, denumita zona randamentelor negative, in care .

Pe plan economic, consecinta directa a cresterii eficientei muncii o constituie sporirea cifrei de afaceri. Cresterea productivitatii muncii intr-un ritm superior comparativ cu salariul mediu determina reducerea relativa a cheltuielilor cu salariile si prin aceasta a costului unitar. Sporirea productivitatii asigura accelerarea rotatiei activelor si diminuarea cheltuielilor dependente de marimea stocurilor. Indirect, toate aceste efecte ale productivitatii se regasesc in evolutia favorabila a rezultatului exploatarii si a ratei rentabilitatii, asa cum sugereaza si tabelul urmator:

Consecintele modificarii productivitatii muncii

1.2. Analiza cheltuielilor cu personalul

O importanta deosebita trebuie acordata si analizei cheltuielilor cu personalul. In cadrul acestei etape, se urmareste cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli, in raport si de actiunea unor factori conjuncturali. Eficienta cheltuielilor salariale poate fi analizata cu ajutorul indicatorilor:

cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare

;

cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri

;

cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata

.

Indiferent de forma de proprietate, firma trebuie sa exercite un autocontrol asupra modului in care evolueaza cheltuielile cu manopera, ceea ce, practic, inseamna incadrarea in anumite limite prestabilite sau reconsiderate, astfel incat, sa se asigure realizarea indicatorilor de eficienta prevazuti.

Ca limite prestabilite pot fi considerate normele de munca, in vigoare la data respectiva, precum si fondul de salarii prevazut (planificat). Practic, aceasta inseamna ca, lunar, trimestrial si la finele anului, o data cu intocmirea statelor de plata, sa se faca comparatie cu fondul de salarii planificat, stabilindu-se astfel asa-numita modificare absoluta (DF_s).

DF_s=F_s1-F_s0= -economie absoluta; +depasire absoluta;

Consideram pentru exemplificare urmatorul exemplu de analiza a fondului total de salarii, tinand cont de valorile indicatorilor prezentati in tabelul urmator:

Evolutia indicatorilor de analiza a fondului de salarii pentru doua perioade considerate

Relatiile dintre indicatorii prezentati sunt urmatoarele:

;

;

Analiza factoriala a fondului de salarii se prezinta astfel:

Verificare:

Analiza factoriala a indicelui cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri:

Verificare:

In perioada analizata a scazut eficienta cheltuielilor salariale cu 76,68‰ , ceea ce inseamna ca au crescut cheltuielile cu salariile cu 76,68 lei la 1000 lei cifra de afaceri. Acest lucru s-a datorat influentei urmatorilor factori:

fondul total de salarii a crescut in perioada analizata cu 2188,55 mil. lei, ceea ce a determinat o crestere cu 92,34 lei a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;

cifra de afaceri, desi a crescut cu 1900 mil. lei, ceea ce a determinat o scadere cu 15,66 lei a cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri nu a compensat influenta negativa a cresterii fondului de salarii.

Cresterea fondului total de salarii s-a datorat la randul sau urmatorilor factori:

cresterea salariului mediu anual cu 12,79 mil. lei/persoana a determinat o crestere a fondului de salarii cu 2558 mil. lei;

in acelasi timp, desi numarul mediu de salariati a scazut cu 19 persoane, determinand o scadere a fondului total de salarii cu 369,55 mil. lei, nu s-a putut compensa influenta datorata cresterii salariului mediu anual.

2. Controlul veniturilor salariale si controlul incadrarii in munca a personalului

2.1.Controlul veniturilor din salarii si al veniturilor asimilate salariilor

Orice sistem fiscal declarative presupune participarea constienta si activa a contribuabililor la stabilirea materiei impozabile si degrevarea fiscului de acele activitati de rutina, premergatoare stabilirii impozitelor si taxelor datorate de platitorii de impozite si taxe. Aceasta abordare noua a relatiei dintre contribuabili si administratia fiscala reprezinta o conditie esentiala a modernizarii fiscului.

Principiul autodeclararii implica in egala masura asigurarea unei asistente de calitate a contribuabililor pe tot parcursul declararii si platii impozitelor si taxelor precum si desfasurarea unui control fiscal profesionist care sa contribuie la depistarea tuturor cazurilor de eludare voita sau neintentionata a prevederilor legale.

Controlul fiscal este cu atat mai important in cazul introducerii unui sistem de impunere .

Sistemul fiscal declarativ poate functiona in mod eficient numai daca exista o atitudine de sinceritate din partea contribuabililor la declararea veniturilor impozabile, aceasta conditie fiind de altfel impusa prin prevederele art. 5 alin.1 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale:

“Contribuabilii sunt obligati sa declare cu sinceritate veniturile realizate, bunurile mobi;le si immobile aflate in proprietate sau obtinute cu orice titlu legal, precum si alte valori care genereaza titluri de creanta fiscala.”

In cazul impozitului pe venit, reglementat de Ordonanta Guvernului nr.73/1999, controlul fiscal capata o anumita particularitate, determinata tocmai de volumul considerabil al declaratiilor pe care fiscul trebuie sa-l administreze. In acest context imbinarea armonioasa intre controlul masiv al declaratiilor fiscale si controlul fiscal selective, in profunzime, al contribuabililor este esentiala pentru buna functionare a noului sistem de impunere instituit.

Adaptarea formulisticii filosite pentru evidenta primara a veniturilor din salarii si veniturilor asimilate salariilor.

Controlul fiscal va avea in vedere faptul ca formularele si normele de intocmire utilizate pentru statele de salarii si statele de saalrii pentru colaboratori, aprobate prin Ordinul ministerului finantelor nr.425/1998 privind Normele Metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, commune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila, precum si a metodelor acestora se modificapotrivit anexei nr.4 la Ordinul ministerului finantelor nr.1193/1999 referitor la fisele fiscale prevazute de Ordonanta Guvernamentala nr.73/1999 privind impozitul pe venit.

Persoanle fizice si juridice  platitoare de venituri den salarii pot sa adapteze modelele formularelor de fise fiscale cu conditia ca informatiile minimale sa se regaseasca in modele formularelor utilizate.

La art.26 din Ordonanta Guvernamentala nr.83/1999 se precizeaza ca intregul calcul al impozitului pe venituri din salarii se face de catre angajatori, pe baza informatiilor cuprinse in fisa fiscala.

Fisa fiscala va fi completata de platitorul de salarii cu datele personale ale contribuabilului, mentiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obtinute si impozitul retinut in cursul anului, precum si rezultatul regularizarii impozitului platit pe venitul annual sub forma de salarii.

2.2. Controlul incadrarii in munca a personalului

Evolutia continua a legislatiei muncii si modificarile in procedura incadrarii personalului au determinat aparitia unor particularitati in cazul metodologiei privind controlul incadrarii personalului.

Stabilirea obiectivelor controlului:

incheierea contractelor individuale de munca;

modificarea si incetarea contractelor individuale de munca;

respectarea salariului minim pe economie si a programului complet de lucru;

depunerea actelor care atesta plata obligatiilor fata de bugetul de stat directiile generale de munca si protectie sociala;

stabilirea duratea care este incheiat contractul individual de munca.

Formele de control

In practica se folosesc urmatoarele forme de control:

Controlul financiar preventiv, care se organizeaza in cadrul departamentului personal-salarizare. Aceasta forma de control urmareste sa preintampine incalcarea dispozitiilor legale in vigoare. In mod concret, se supune operatiunii de control preventive procedura incheierii contrctului de munca, precum si modul de completare a carnetelor de munca pentru salariati.

Controlul financiar concomitent care se desfasoara pe parcursul efectuarii operatiunilor economico-financiare, si care are ca obiective verificarea personalului, modul de inregistrare a contractelor individuale de munca, modul de completare si arhivare a carnetelor de munca.

Controlul financiar ulterior, care se efectuiaza dupa desfasurarea activitatilor sau operatiunilor cu privire la gestiunea patrimoniului si are ca obiective:

respectarea legislatiei in vigoare;

calculul datoriilor fata de bugetul de stat si efectuarea varsamintelor la buget;

arhivarea si pastrarea contrctelor individuale de munca si a carnetelor de munca.

Organele abilitate sa efectuieze controlul cu privire la incadrarea personalului la societatile cu capital privat sunt:

controlul financiar propriu;

directiile generale de munca si protectie sociala judetene.

Cu ocazia exercitarii activitatii de control, organelle de control utilizeaza un sistem de documente, ce constituie surse de informare. Aceste documente pot fi acte, piese justificative, evidenta tehnico-operativa.

La solicitarea organelor de control angajatorul este obligat sa puna la dispozitia acestora documentele solicitate, urmarind ca dupa incheierea actiunii de control sa fie restituite unitatii controlate.

Procedee si tehnici de control utilizate

In cadrul actiunii de control organele abilitate utilizeaza o serie de procedee si tehnici specifice. Ca procedee de control se utilizeaza:

1)               Studiul general prealabil, care permite informarea cu privire la normele legale referitoare la activitatea controlata.

2)               Controlul documentar – contabil, care presupune stabilirea realitatii, legalitatii si eficientei operatiunilor si activitatilor economice si financiare privind examinarea documentelor primare, a actelor si [pieselor justificative.

Controlul documentar – contabil se poate exercita printr-o serie de tehnici de control:

calculul de control, ceea ce presupune refacerea calculelor cu privire la plicarea cotelor privind obligatiile de plta la bugetul de stat;

controlul cronologic cu privire la modul de intocmire a contractelor de munca si modul de inregistrare a acestora;

controlul invers cronologic in situatia in are organul de control a identificat anumite omisiuni ale intocmirii sau inregistrarii contractelor de munca, precum si neconcordante intre statul de salarii si conractele individuale de munca;

controlul sistematic cu privire la verificarea unei anumite problematici, si anume: modalitati de incadrare a personalului, perioadele de timp in care se incadreaza personalul;

controlul reciproc este foarte adesea utilizat. Acesta consta in verificarea mai multor documente cu continut identic, ddar care se regasesc sub forme diferite.

Actele de control incheiate cu ocazia finalizarii actiunii de control

In urma activitatii desfasurate, organul de control incheie o serie de acte in care se inscriu constatarile controlului.

Aceste acte pot fi:

Nota de constatare care cuprinde constatarile inspectorilor de specialitate insarcinati cu verificarea respectarii legislatiei privind incadrarea salariatilor. In cuprinsul acesteia sunt mentionate actele si piesele justificative puse la dispozitia organelor de control, perioada supusa controlului, persoanele insarcinate cu evidenta si incadrarea personalului.

Procesul verbal de control este documentul in care se mentioneaza normele legale si actele normative in vigoare, precum si situatia de fapt constatata in cadrul unitatii:

numarul de salariati existanti;

numarul decarnete de munca existent comparative cu numarul de salariati incadrati;

daca toti salaritii au contract individual de munca;

daca carnetele de munca sunt correct completate si arhivate;

Totodata, organul de control aplica o serie de masuri cu scopul remedierii neajunsurilor si sanctionarii persoanelor vinovate.