MEMORII TEHNICE

MEMORIU DE ARHITECTURA

DENUMIREA OBIECTIVULUI: EXTINDERE LOCUINTA P+M

AMPLASAMENT: mun. Roman, jud. Neamt.

 Obiectivul este format dintr-un singur tronson, avand forma in plan dreptunghiularǎ. Accesul in cladire se realizeaza prin zona fatadei vest.

 Locuinta prezinta urmatoarele caracteristici:

Ac = 38,11 m²;

Ad = 79,29 m²;

1.  DATE TEHNICE - privind constructia existenta

 Cladirea existenta are regim de inaltime parter cu destinatia de locuinta. Inaltimea libera a incaperilor este de 2,80 m, pe amplasamentul constructiei nu exista beci sau alte constructii subterane. Din punct de vedere seismic, conform P 100-2006 amplasamentul este situat in zona de calcul seismic cu acceleratia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontala a miscarii terenului) ag=0,24 g si perioada de control (colt) ale spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului Tc=0,7 sec.,pentru interval mediu de recurenta a magnitudinii cutremurului IMR=100 ani.

 Clasa de importanta si de expunere la cutremur este III, cladiri de tip curent, care nu apartin celorlalte categorii, cu factorul de importanta γ1=1,00.

 Conform HGR 766/1997 constructia se incadreaza in categoria de importanta ˝C˝ (normala).

 Conform CR 1-1-1 2005, amplasamentul face parte din zona climatica C, cu incarcarea din zapada pe sol, in amplasament So,k=2,50 kN/mp la o perioada de revenire de 50 de ani.

 Constructia este amplasata in zona seismica D, ag=0,24.g, Tc=0,7 , clasa de importanta IV iar categoria de importanta este C.

 Structura de rezistenta este realizata cu pereti din zidarie portanta din caramida plina cu mortat M10-M25 dispusa in sistem fagure. Planseul peste parter din lemn, sarpanta lemn, invelitoare tabla. Peretii nu au centuri si nici stalpisori din beton armat.

 Fundatiile sunt continue sub ziduri si sunt din beton simplu cu  o adancime aproximativ de 80 cm de la CTN si cu o latime de cca. 40 cm. Natura terenului de fundare conform studiului geo este praf argilos loessoid, cafenie la o adancime mai mare de 0,50 m de la CTN, « grupa A ».

Structura de rezistenta a constructiei s-a comportat satisfacator la cutremurele din 1977, 1986 si 1990 deoarece a fost excutata bine si nu au aparut fenomene de tasare (fisuri inclinate), cu exceptia verandei de la intrare care s-a desprins de cladirea principala, care la ora actuala este stabilizata.

2.       MASURI DE INTERVENTIE LA CLADIREA EXISTENTA :

A.       FUNDATII

Fundatiile existente in partea de nord a cladirii se vor subzidi dinspre exterior pentru a realiza cota de fundare de -1,40 cota care reprezinta nivelul cotei de fundare care se raporteaza la C.T.A. pentru casa ce se extinde vezi plan parter A1, -0.20 conform planului de fundatie R1 si a detaliilor de fundatii din plansa R2, R3, R4. Subzidirea executata cu C8/10(R2) ; intre etapa 1 de turnare a betonului si etapa 2 se vor lasa 7 zile, timp in care betonul din subzidirea 1 va atinge 50% din capacitatea portanta. Peretii existenti se vor sprijini conform plansei R4 sprijiniri ce se vor indeparta dupa 28 de zile de la turnarea betonului din etapa 4. Se va lasa un rost de 8 cm si apoi se va executa fundatia cladirii parter si mansarda.

3.SOLUTIA PROPUSA PENTRU CONSTRUCTIA NOUA :  

B.EXTINDERE LOCUINTA P+M

Intre constructia existenta parter si extinderea propusa parter si mansarda se va lasa un rost de 8 cm.

Suprastructura locuintei este realizata astfel : zidarie confinata, din caramida ceramica plina, clasa I, C7,5 cu dimensiunile de 20x115x63 mm cu mortar

M 5-Z de 25 cm grosime la interior, cu termoizolatie PEX, 5 cm la exterior, centuri de 25x30 cm, buiandrugi 25x55 cm, grinzi 25x40/50 cm, stalp 30x30 cm, stalpisori 25x25 cm, placi peste parter si mansarda de 14 cm respectiv 11 cm din beton armat C 12/15 (clasa Bc15), armate cu otel beton tip OB 37 si PC 52 ; planseul peste mansarda are termoizolatie superior placi rigide din fibre de bazalt P160, 15 cm si sapa armata 3 cm ; acoperisul este de tip sarpanta pe scaune lemn. In interior la mansarda se vor executa si ziduri despartitoare din gips-carton 10 cm, pe suport metalic. Sub peretii de la parter se prevad hidroizolatii bituminoase. De asemenea se vor monta hidroizolatii orizontale sub placile asezate pe umpluturi compactate si hidroizolatii verticale la elevatiile in contact cu solul.

Fundatiile locuintei sunt realizate din : a) fundatii continui sub ziduri din beton simplu, C8/10(clasa Bc10-B150), cu latimea de 65 cm la adancimea de 1,20 m la -1,20 sub C.T.N. (sub cea de inghet din zona) cu elevatii de 25 cm din beton armat C12/15(Bc15 , B200) ; b)fundatii bloc din beton simplu C4/5 avand dimensiunile in plan 1,20x1,20 m si inaltimea de 70 cm si cuzinet din beton armat C12/15 avand dimensiunile in plan 0,70x0,70 m si inaltimea de 50 cm in care se vor ingloba stalpii 30x30 cm. Intre fundatiile izolate s-au prevazut grinzi de echilibrare 25x58 cm, C12/15 (Bc15-B200). Dala suport a pardoselii este din beton slab armat C12/15 (Bc15-B200), pe un strat de rupere a capilaritatii din balast compactat, intre cele doua straturi este prevazuta folie de polietilena. Sub pardoseala peste placa suport si pe tot conturul exterior al soclului se prevede o termoizolatie din polistiren extrudat, 7 respectiv 5 cm. Sub stalpi sau stalpisori la nivelul placii suport se prevede o hidroizolatie rigida de 2 cm din mortar din nisip, ciment 600 kg/mc si apastop.

DOCUMENTE DE REFERINTA

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii

STAS 10107/0 - 90 calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat, beton precomprimat

SR-EN 771/1 - 2003 constructii civile si industriale. Lucrari de zidarie.

CR6-2006 normativ pentru alcatuirea, claculul si executarea lucrarilor de zidarie .

P 134 - 2003 instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea placilor compuse tabla cutata-beton.

STAS 10108/0 - 78 constructii civile si industriale; calculul elementelor din otel.

C 150/99 normativ privind calitatea imbinarilor sudate de otel ale constructiilor.

STAS 767/0 - 88 constructii civile, industriale si agricole; Constructii din otel; Conditii tehnice de calitate

ISO 7031 determinarea impermeabilitatii betonului

STAS 2414 determinarea densitatii, compactitatii, absorbtiei de apa si porozitatii betonului intarit

STAS 3518 - 89 incercari ale betoanelor. Determinarea gelivitatii.

STAS 2833 - 80 incercari ale betoanelor. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit.

STAS 1799 - 88 constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii.

EN 206 partea I beton- specificatii, performante, productie si conformitate

STAS 500/1 - 89 oteluri de uz general pentru constructii; Conditii generale de calitate.

STAS 6662 - 87 imbinari sudate; Formele sin dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze.

P100/92 Normativ pentru protectia antiseismica a constructiilor de locuinte social -culturale

P100-1/2004 Cod de proiectare seismica- partea I : Prevederi de proiectare pentru cladiri

CR 2-1-1.1 - 2005 Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de b.a..

NP 007 - 97  Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat.

NP 112 - 04  Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.

STAS 3300/1; 2 - 85 Teren de fundare. Principii generale.

STAS 9824/1 - 87 Terasarea constructiilor.

C169 - 83 Normativ penru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.

NP 082 - 04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului.

NE 012-2007 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton,beton armat si beton precomprimat

NE 013 - 2002 Cod de practica pentru executarea elementelor prefabricatedin beton si beton armat.

C16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

P59 - 86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton.

C28 - 83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

C56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii.

C26 - 85 Normativ pentru incercarea betoanelor prin metode nedistructive.

STAS 790 - 84 Apa pentru betoane si mortare.

STAS 3622 - 86 Betoane de ciment. Clasificare.

STAS 6967 - 88 Incercari mecanice ale materialelor.

STAS 12287 - 85 Incercari mecanice ale imbinarilor sudate din  bare de otel-beton.

STAS 8600 - 79 Constructii civile, industriale, agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Sisteme de tolerante.

STAS 5555/1 - 81 Sudarea metalelor. Terminologie.

STAS 6657/1 - 89 Elemente prefabricate de b.a. - conditii tehnice de calitate.

STAS 6657/2 - 89 Elemente prefabricate de b.a. - reguli si metode de verificare a calitatii .

STAS 6657/3 - 89 Elemente prefabricate de b.a. - procedee, instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

STAS 7721 - 90 Tipare metalice pentru elemete prefabricate din beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate.

STAS 10101/0 - 75 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.

STAS 10101/0A - 77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale.

CR 0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

STAS 10101/1 - 78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.

CR 1-1-3 - 2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.

STO42 - 2001 Specificatii tehnice privind ancorarea armaturilor cu rasini sintetice la lucrarile de consolidare a elementelor si structurilor de beton armat.

1233D/28.12.1980 Norme de protectia muncii in constructii montaj.

6. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI PSI

In executie se vor respecta masurile de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor prevazute in legislatia in vigoare aplicabile categoriilor de lucrari executate, din care mentionam:

"Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii" - ed. 1993 (aprobat cu ord. nr. 9/N/1993 de MLPAT);

Legea 319/2006-sanatate si securitate in munca

Instructiuni proprii pentru diferite categorii de lucrari" (retele de apa, canalizari, instalatii electrice, etc.);

 "Normativ pentru legarea la pamant a utilajelor electrice in constructii";

"Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice" - PE - 107/78;

Privind prevenirea si stingerea incendiilor se vor aplica prevederile din legislatia in vigoare din care mentionam:

"Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului" - P118/99 (B.C. nr. 7/1999).

"Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor" - Decret 290/1977 (B.C. nr. 12/1997), ord. nr. 60/1997 si H.G. 491/1993;

"Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente" - C300-94 (B.C. nr. 9/1994).

Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii nu au caracter limitativ, seful punctului de lucru avand obligatia de a lua orice masuri necesare pentru prevenirea eventualelor accidente.

Calculul sarpantei (conf. NP 005-2003)

Rolul principal pe care il ocupǎ un acoperis in cadrul unei clǎdiri este acela de a o proteja impotriva factorilor climatici: vant, ploaie, zǎpadǎ, grindinǎ si variatii de temperaturǎ.

Acoperisurile trebuie sǎ satisfacǎ cerinte de rezistentǎ la actiuni mecanice, de izolare termicǎ, hidrofugǎ si acusticǎ, de rezistentǎ la foc, durabilitate, economicitate precum si esteticǎ.

 Se propune realizarea unei sarpante orientate longitudinal, cu rezemare(descarcare) pe zidurile longitudinale din axele A si C.

Elementele structurale se realizeaza din lemn de brad sau molid avand:

clasa I de calitate pentru elementele intinse,

clasa II de calitate pentru elementele comprimate sau incovoiate.

Elementele sarpantei se impregneaza superficial impotriva atacului ciupercilor si a insectelor xilofage, de asemenea se va ignifuga.

Stabilirea incǎrcǎrilor

Calculul incarcarilor:

Incarcari permanente, date de elementele de inchidere in daN/cm², pe suprafata inclinata a acoperisului.

1.Tabla zincate de 0,4 mm, greutatea tehnica de ρ=4,6 daN/mp

2.Folie(membrana transpiranta) ρ=0,14 daN/mp

3.Astereala, scandura de brad sau molid, 2,4.20 cm,  ρ=700 daN/mc(NP005 - 2003 ,480 daN/mp )

Observatii: Pentru greutatea tehnica a asterelei s-au mai adaugat 100 daN/mc deoarece se foloseste lemn impregnat.

Incǎrcarea din zǎpadǎ:

Stabilirea incǎrcǎrii normate din zǎpadǎ se face conform CR 1 - 1 - 3 - 2005 "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor".

Se considera ca actioneaza vertical pe proiectia orizontala a acoperisului. 

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis: Sk=μi.Ce.Ct.s0k

μi - coeficient de forma pentru incarcarea din acoperis. Pentru un acoperis in doua pante:

 μ1 = 0,8 pentru 0˚≤α≤30˚ tabel 3.1 pagina 8.

 μ2 = 0,8 +  = 0,8 + =1,47

Ce - coeficient de expundere al amplasamentului constructiei, tabel 2.1

Ce=1,0 deoarece expunerea este partiala, topografia terenului si prezenta altor constructii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativa a zapezii de catre vant.

Ct - coeficient termic, pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale  Ct =1,0.

s0k = valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol in amplasament. Pentru aceasta zona si IMR = 50 de ani s0k =2,5 kN/mp.

Cazuri: - incarcarea din zapada neaglomerata

Sk= μ1 . Ce. Ct . s0k =0,8 .1.1.2,5.100=200daN/mp

- incarcarea maxima din zapada aglomerata

Sk= μ2 . Ce. Ct . s0k =1,47.1.1.2,5.100=367,5daN/mp

Cazul critic este Sk=367,5 daN/mp.

Incarcarea din vant

conform NP082 - 2004 "Cod de proiectare "Bazele proiectarii" si actiunii asupra constructiilor.Actiunea vantului"

Pentru zona Roman:

viteza vantului, caracateristica este U=38 m/s(137 km/h) pentru IMR=50 de ani.

presiunea de referinta a vantului este qref=0,7 kPa, mediata pe 10 min, la 10 m cu IMR=50 ani.

Gruparea actiunilor

Conform NP005 - 2003 Cap. 3 Elementele sarpantei se calculeaza in urmatoarele situatii de incarcare :

Ipoteza I : inc. perm. + inc. din zapada

Ipoteza II : inc. perm. + inc. din vant + 0,5 inc din zapada

Ipoteza III : inc. perm. + utila concentrata cu valoarea P=120 daN=1,2 kN

Ipoteza IV : inc. perm. + inc. din vant(pentru acoperisuri usoare)

Observatii : - se vor folosi numai incarcari caracteristice, fara coeficienti de grupuri.

ipotezele II si IV nu se vor lua in calcul deoarece valorile incarcarii caracteristice din vant sunt mici (15÷25 daN/m)

Ipoteza I : q1x=(gp+Sk) . sinα . bs=(21,5+367,5) . sin25 . 0,2 =32,9 daN/m

  q1y=(gp+Sk) . cosα . bs=(21,5+367,5) . cos25 . 0,2=70,5 daN/m

Ipoteza III :  q3x=gp . sinα . bs=21,5 . sin25 .  0,2=1,8 daN/m

Px=P . sinα =120 . sin25=50,7 daN/m

 q1y=gp . cosα . bs=21,5 . cos25 . 0,2=3,9 daN/m

 Py=P . cosα =120 . cos25=108,8 daN/m

Calculul asterelei la incovoiere oblica

Verificarea rezistentei ± ±≤1.

, - moment incovoietor efectiv

,  - moment capabil

=

 =   

 = rezistenta caracteristica, la incovoiere, pentru brad, molid, clasa II de calitate.

 ==

 = coeficientul cond. de lucru fct. de umiditatea mat. lemnos, tabel II.5

 = coeficientul cond. de lucru, functie de durata de actiune a incarcarilor. Pentru incovoiere, rasinoase

 - pentru incarcari permanente =0,55 =

- pentru incarcari de lunga durata (utile)= 0,65

-pentru incarcari de scurta durata (vant, zapada)= 1=

=coeficient de siguranta, functie de solicitare, pentru incovoiere =1,1

=coeficient de tratare, tab. 4.1., pentru lemn tratat la suprafata =1

=coeficient de stabilitate laterala =1

 Modul de rezistenta al sectiunii:

 

 

Pentru ipoteza I :

Pentru ipoteza III :

Verificarea rezistentei :

Ipoteza I :

Ipoteza III:

Observatie: Daca una din relatiile de mai sus nu ar fi fost indeplinita, era necesara schimbarea(micsorarea) distantei intre capriori.

Observatie: Pentru capriori se recomanda :

interax 0,70÷1,20 m;

deschidere 2÷3,5 m.

Maresc distanta interax la 90 cm.

Recalculez momentele incovoietoare efective.

Ipoteza I:

 

Ipoteza III:

Ipoteza III:

Adapt distanta interax 90 cm intre capriori

Verificarea rigiditatii

 tabel 2.6

  (2.2)

 - sageata datorata inc. permanente

 - sageata datorata inc. temporare

 - sageata datorata deformatiilor imbinarilor =0

 - contrasageata initiala a grinzii reincarcate =0

Ipoteza I :

 incarcari permanente

 incarcari utile

Momente de inertie:

Asteriala/sipci

Ipoteza III :

Micsorez distanta interax intre capriori

Refac calculul in ipoteza III

Verificarea cǎpriorului

Cǎpriorul are rolul de a prelua de la asterealǎ incǎrcǎrile si de a le transmite panelor.

Schema staticǎ este de grindǎ simplu rezematǎ, iar solicitarea este de incovoiere planǎ simplǎ cu fortǎ tǎietoare.

Lungimea de calcul a cǎpriorului este:

l_cc = l_cc = 2,87 m;

Calculul incarcarilor

Incarcari permanente:

incarcari din asteriala

greutate proprie capriori

Incarcarea din zapada :

Incarcarea utila :

Verificarea rezistentei :

Calculul eforturilor efective in capriori :

- ipoteza I(permanente + zapada)

 

- ipoteza III(permanente+utila,concentrata)

 

Calculul momentului incovoietor capabil :

 tabel II.5 coeficientul coditiilor de lucru functie de umiditate

 coeficientul conditiilor de lucru functie de durata de actiune a incarcarilor

coef. de siguranta functie de solicitare

coef. de tratare a lemnului

coef. de stabilitate laterala

  modul de rezistenta

 - coeficientul conditiilor de lucru, functie de durata de actiune a incarcarii

  brad/molid, clasa II de calitate

Caut sectiunea optima :

,

 pentru

Verificarea rezistentei :

 

 din incarcari permanente

  din incarcari temporare

 pentru inc permanente si clasa I,II de exploatare

 pentru inc de lunga durata (utila) si clasa I,II de exploatare

   pentru inc de scurta durata (vant, zapada) si clasa I,II de exploatare

Ipoteza I :

Ipoteza III :

Calculul panelor

Se propune o pana de creasta cu sectiunea

Observatie : Pentru simplificarea calculelor, se considera incarcarea concentrata din capriori uniform distribuita unei arii cu latimea .

Calculul incarcarilor:

- greutatea proprie pana :

 

- greutatea invelitoare(tabla, asteriala, capriori)

 

Total

Incarcarea din zapada :

Incarcarea utila :

Calculul momentelor efective

Ipoteza I :

Ipoteza II :

Calculul momentului incovoietor capabil :

, ,

Optimizez sectiunea prin reducere :

Pentru

Sectiunea optima 

Verificarea de rezistenta

Ipoteza I :

Ipoteza II :

 pentru incarcari permanente clasa I,II de exploatare

 pentru incarcari de lunga durata (utile) clasa I,II de exploatare

 pentru incarcari de scurta durata (zapada, vant) clasa I,II de exploatare

Calculul popilor - clasa I de calitate

Propun popi circulari cu diametrul de 14 cm.

Suprafata aferenta a unui pop central este  

Calculul incarcarilor : propun popi cu sectiunea de

- greutate proprie pop :

- greutate proprie din pane :

Total permanente

- incarcari variabile din zapada :

Verificare de rezistenta :

Solicitare : comprimare axiala, paralela cu fibrele.

 

 compresiunea in lungul fibrelor, pentru brad si clasa de calitate II

 coeficient de tratare a lemnulului.Pentru lemn ignifugat

coeficient de flambaj

Coeficientul de zveltete al barei

lungime de flambaj,

In cazul in care nu exista contrafisa:

 - raza de giratie, minima, pe directia de flambaj considerata

: - sectiune rotunda :

 - sectiune dreptunghiulara :

 pentru stalpi, constr. definitive

Calculul chertarii intre popi si pana de coama

Solicitare - strivire oblica

Contrafisa

Aleg

Pentru calculul ariei de strivire

Contrafisa           (uzual)

Adancimea de chertare este de minim  - 2 cm lemn ecarisat

  - 3 cm lemn rotund

Aleg

Calculul lungimii a : 

Din

Pentru contrafisa

Capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi  fata de directia fibrelor se poate stabili cu relatia (4.9) NP005 - 2003

, in care

 rezistenta la strivire paralela cu fibrele

  

coeficientul cond. de lucru, pentru compresiune in lungul fibrelor, clasa II de exploatare

 

coeficientul cond. de lucru, functie de durata de actiune a incarcarilor

 

rezistenta la compresiune in lungul fibrelor

coeficient partial de siguranta

rezistenta la strivire perpendiculara pe directia fibrelor

Calculul Fundatiilor

Date geotehnice(conform studiului geotehnic)

teren bun de fundare - la 50 cm sub terenul vegetal, praf argilos loessoid, macroporic, sensibil la umezire, grupa A

presiune conventionala

coeziunea stratului de pamant sub fundatie 

unghi de frecare interior

adancimea de inghet 0,9÷1m, adancimea de fundare  

straturi de pamant cu greutati tehnice :

- strat din sol vegetal cu radacini si rar pietris cu ogrosime,, 

- strat din praf argilos loessoid, cu o grosime de peste 8m,

- nivelul hidrostatic nu a fost intalnit in forajul executat

- tipul de teren pentru sapaturi ce se poate executa, conform TS 192-1981: - sapatura manuala - teren tare

 - sapatura mecanica - teren categoria a II-a

1)Fundatii izolate

Calculele s-au facut conform : NP112-2004, STAS3300/1985 si STAS3300/2-1985.

Conditii : - adancimea de fundare mai mare cu 20 cm decat adancimea de inghet

 - talpa sa patrunda cel putin 20 cm in terenul bun de fundare

Calculul, conform STAS 3300/2 - 1985 se face la starea limita de deformatie(SLD)?

Conditie : eforturile transmise la teren sa indeplineasca conditia (conform tabel  6.5, NP112 - 2004):

   - pentru excentricitate dupa directie

 sau   - pentru excentricitate dupa doua directii

 unde  - =efort unitar maxim transmis de fundatie la teren

  - =capacitatea portanta a terenului de fundare, determinat conform STAS 3300/2 - 1985

 - presiunea plastica, reprezinta presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate zonei plastice in terenul de fundare, pana la adancimea B/4, masurata de la talp[a fundatiei.

 Zona plastica este zona pe conturul si in interiorul careia se indeplineste conditia de rupere in pamant.

 Presiunea plastica este o presiune acceptabila. Eforturile transmise de suprastructura sunt determinate in gruparea fundamentala.

CALCULUL PRESIUNII PLASTICE()

 pentru constructii fara subsol

 - coeficient adimensional al conditiilor de lucru tabel 4.7, pag A-7, NP112 2004

  - pentru pamanturi coezive cu

 - media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de sub fundatie cuprinse pe o adancime B/4, masurata de la talpa fundatiei(kN/mc)

 

 - latura mica a fundatiei (m)

 - suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de fundatie (kPa)

 

 - valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei (kPa)

 

, ,  - coeficienti adimensionali, functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara Φ, a terenului de sub talpa fundatiei conform tabelului AB.

Pentru  rezulta

Rezulta

A)Varianta fundatii izolate rigide, din bloc si cuzinet

A.1 Stabilirea formulelor de calcul

Calculul momentelor incovoietoare pozitive in cuzinet se face considerand incastrarea consolelor in sectiunile de la fata stalpilor. Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determina eforturile sectionale in cuzinet, sunt determinate de solicitarile din stalp(fara a tine seama de greutatea cuzinetului)

Momentele incovoietoare rezulta :

-   sau  daca nu apar desprinderi pe suprafata de contact dintre bloc si cuzinet sau aria activa este cel putin 70% din talpa cuzinetului .

Daca se admite  si

  sau

Momentele incovoietoare in cuzinet sunt :

  unde

- daca aria activa este sub 70% din talpa cuzinetului  si

Stabilirea dimensiunilor din beton simplu si a cuzinetului din beton armat

 Avand in vedere adancimea de fondare  si cate pardoseli peste cota terenului natural +0,55m; inaltimea blocului va fi de 1,20m si cuzinetul 0,37m (pana la cota superioara a placii suport a pardiselii).

 Propun pentru cuzinet o inaltime de 50,0cm si 70cm pentru bloc

 Clasa betoane :

pentru bloc C8/10 deoarece in bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului

pentru cuzinet C12/15

A1. Stalp 30x30cm, , ,

Calculul dimensiunilor blocului

Varianta 1

Predimensionarea talpii fundatiei cu ajutorul presiunii conventionale

Raportul laturilor fundatiei L/B este egal cu raportul dintre laturile sectiunii stalpului

Impun

Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta.

Conform STAS 3300/2 - 1985 in cazul fundatiei directe cu talpa orizontala, verificarea capacitatii portante se face cu relatia :

Calculul lui

 - dimensiunile reduse ale talpii fundatiei

coeficientul conditiilor de lucru 0,9

 = greutatea volumica de calcul a straturilor de pamant de sub talpa fundatiei

 - coeficienti adimesionali, ce depind de unghiul de frecare interioara Φ a straturilor de pamant de sub talpa fundatiei.

Pentru Φ=27˚ , tabel A16, NP112 - 2004, pag A1 , ,

q - suprasarcina volumica de calcul a straturilor de pamant la nivelul talpii fundatiei si lateral fata de fundatie

c - valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamant de sub talpa fundatiei 

 -  coeficienti de forma ai talpii fundatiei

Presiunile de calcul, extreme, din suprastructura

Micsorez dimensiunile talpii B=L=1,3m

Micsorez dimensiunile talpi B=L=1,2m

Determinarea dimensiunilor si armaturii cuzinetului

Pentru C8/10

Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc

Impun

C12/15

=> pentru

 

Impun armarea la 20cm cu

Armatura de ancoraj

 

Coeficientul de siguranta = 1,5

Impun

A.2 Stalp  excentric

 Avand in vedere ca incarcarile transmise de structura :  sunt mai mici decat cele de la stalpul  dimensiunile fundatiei rezulta din conditii constructive.

Cuzinet :

Bloc :

 Dar avand in vedere distanta interax  blocurile celor doua fundatii izolate sunt cuplate.

Observatie : Conditia   sau  este pusa ca rezultanta fortelor din suprastructura sa nu depaseasca treimea mijlocie a talpii, astfel incat fundatia sa transmita presiunile pe toata latimea ei.

B.1 Fundatii continue sub ziduri

(Dimensiunile minime  )

Din

 pe contur

 pe veranda

 scari

Calculul placilor

A.Materiale:

Beton C12/15,(Bc15,B200)

Rezistente de calcul pentru :

 - placi, grinzi : - compresiune

  - intindere 

 - stalpi : - compresiune 

- intindere 

Modul de elasticitate, la compresiune, longitudinal :

Modul de elasticitate, transversal, la compresiune :

Armaturi

PC52, pentru placi si armaturi longitudinale la stalpi si grinzi

OB37, etrieri,

Modul de elasticitate longitudinal :

Modul de elasticitate transversal :

B.Placa peste mansarda(+5,27)

Definirea incarcarilor:

a)Permanente :

 - placa : - sapa mortar, 3cm,

- termoizolatie, placi rigide din fibre de bazalt , PB160,15cm

- tencuiala, mortar ciment, 1cm

 Total straturi placa

- placa, b.a., C12/15, 11cm

  Total placa mansarda

- transmise din sarpanta : - concentrata, din popi, -  pop central

 -  pop marginal

  - uniform distribuita pe peretii laterali

b)Utile (Variabile) : - acoperis inaccesibil exceptand intretinerea si reparatiile normale (conform SR EN 1991 1-1-1 2004)

 

c)Zapada(Variabila): - sub pop central :

 - sub pop marginal :

 - pereti laterali :

d)Gruparea incarcarilor:

- Pentru verificarea structurilor de la starea limita ultima(SLU)

gr. fund.

gr. speciala

- Pentru verificarea structurilor de la starea limita de serviciu(SLS)

gr. caracteristica

gr. frecventa

gr. cvasipermanenta

gr. speciala

Calculul static se va face cu Axis 8VM

Etapele de calcul cu ajutorul programului Axis 8VM

- trasare axe placa mansarda (Geometrie)

- elemente : setez placa : grosime 11cm, material C12/15(Bc15),

Referinta automata

- indesirea retelei de puncte, marime element finit=0,5m (Retea)

- introducem reazeme - nodal (punctual) - stalp

Elemete / reazem - nod / Calcule - stalp inferior, 30x30, h=2,70m

- liniar (contur placa)=zidarie

 Definim matrial nou = zidarie C7,5 Carazmizi pline din argila arsa,  

Rez. caract. la  compresiune a zidariei :  CR6 tabel 4.2.a fig 4.1.b

Rez caract. la forfecare cu efort unitar de compresiune nul  tab. 4.3

Modul de elasticitate longitudinal :

Coeficientul Poisson  

Modul de elasticitate transversal :

Densitatea :

Reazem, liniar, material C7,5, inaltime = 1,93m, d=25cm, articulatie superioara+inferioara.

- introduc grinzi / Element linie = Material C12/15, sectiune: Gr 25x40, Exentricitate e=-12,5.

- grade de libertate = placa in xy

- incarcari : - permanente : - greutate proprie placa

 - straturi placa

 - sarpanta (din popi)

 - variabile 1: - utile - 3 variante

 - variabile 2 : - zapada

- combinatii de incarcari :

- analiza liniara

- rezultate

- armare placa : PC52 => breviar de calcul

C. Placa peste parter(+2,65)

Incarcari :

- Permanente : - gresie , 1,0cm

- sapa mortar 4cm

- tencuiala, 1cm

 Total straturi = 120 daN/mp

 Obs: Predimensionare grosime placa: dimensiune maxima = 4,6·5,2

conditia de izolare fonica

Perimetrul

 - placa b.a., 14cm

 Total

- Cvasipermanente = pereti despartitori - rigips

  Peretii rigips pot avea conform SREN 1-1-1 1991,

- Variabile = utile = planse -

 

                                  = balcoane -

 

Incarcari din sarpanta

1)Permanente: - tabla = 4,6daN/mp

- folie = 0,14daN/mp

- osteriala = 0,024·480=11,52daN/mp

total 16,2daN/mp

- capriori

total 20,50daN/mp

liniara pe margine 20,5·3,6=73,8daN/ml

 = 13,4

- conditia de rigiditate, min (4,6;5,2) = 4,6m

Din considerente de izolare fonica se adopt

Gruparea incarcarilor

Obs: incarcarile utile concentrate se folosesc in calculul automat

 -corespunzatoare starii limita ultima (SLU)

- placa curenta =>

- balcon =>

Se va face un calcul manual, in domeniul elastic utilizandu-se tabel pentru diferite conditii de rezemare.

Schema statica pentru momente maxime si sectiuni caracteristice din campuri si reazeme.

Momente maxime in campuri se vor lua:

 - rezemare panou tip 1(toate laturile articulate), placa, izolata

  : - placa = 150daN/mp

- balcon = ±187,5 daN/mp

- rezemare panouri tip 4, 5, 5', 6

 : - placa = 852daN/mp

  - balcon = 889,5daN/mp

Momentele maxime de reazem rezulta din:

: - placa = 1002daN/mp

- balcon = 1077daN/mp

Panou 1-2-B-D, rezemare tip 2,a

Placi armate dupa o directie: - in primul camp

  - in primul reazem

Obs: Daca sunt mai multe deschideri, in restul reazemelor si campuri

In reazem

Avand in vedere lungimea , relativ mica, se va prelungi armatura pe toata latimea balconului.

Panou 2,3,A,B, rezemare tip 3a.

Camp :

Reazem :

Panou 3, 4, A, A' rezemare tip 2

Camp :

Reazem :

Panou 3, 4, C, D

Camp :

Reazem :

Avand in vedere ca placile 12BD, 34AA', 34CD sunt de dimensiuni mici, nu facem media momentelor pe reazem.

Centralizator momente

Elemente comune tuturor panourilor:

Beton : C12/15

Armatura : PC52

Relatii de calcul :

Inaltimea relativa a zonei comprimate :

Aria de armatura necesara :

Predimensionarea placii

Predimensionarea in camp - din motive economice procentul de armare optim este 0,4÷0,5%

Momentul mediu:

Pentru

 - 2,9

 -2,62

Predimensionarea in sectiune de reazem :

Procentul optim este 0,8÷1,0%, ca pentru o armare pe o singura directie

 Momente : M=-1718,0daN·m, consider M=-1700daN·m

Pentru:

Pastrez grosimea placii de 14 cm.

Calculul ariei de armaturi necesare

Tabel

III Calculul eforturilor, in stalpi, grinzi si fundatii

Se va face cu ajutorul programului Axis 8VM

Materiale : - beton C12/15

- armaturi PC52, OB37

- zidarie C7,5 , caramida plina, presata.

Calculul incarcarilor:

a)Permanente:

- greutate proprie sarpanta: - concentrata: -   

 - pop central =

  -uniform distribuita, liniara(pereti margine)

  

- greutate placa peste mansarda, 11cm

- greutate straturi placa peste mansarda

- greutate proprie placa peste parter, 14cm

- greutate straturi placa peste parter

- pereti exteriori - 25 caramida ceramica plina

 - caramida plina

 - PEX

 - tencuiala

 

b)Cvasipermanente = ziduri despartitoare, la mansarda zidarie din gips - carton, 11cm, conform SREM 1-1-1 1991,

c)Variabile 1 : - zapada, transmisa de invelitoare

- concentrate -

- liniare

 Variabila 2 - utila

- placa peste mansarda

- placa peste parter : - balcon

- planseu interior

Etapele calcului automat :

trasez axe

definesc elementele de suprafata(saibe), stalpi

reazeme liniare, punctuale

incarcari

combinatii de incarcari - pentru analiza modala

3 comb. (3 citite )

analiza modala : ipoteza C1, N1 moduri 5

Obs:Folosesc placi tip invelitoare

Grupari de incarcari conf. CRO - 2005

- Verificari la SLS (Starea Limita de Serviciu)

grupare fundamentala

gruparea speciala

- Verificari la stare limita ultima(ULS)

 - gruparea frecventa  (utila sau zapada)

 - gruparea caracteristica

 - gruparea cvasipermanenta (utila si zapada)

 Dupa analiza modala, introduc seismul in grupari si ipoteza de incarcare(salvare 4)

Introduc seismul :

introduc in grupare seismul - ies

sus (buton dreapta) buton seism

 Factor de comportare seismic, pag 5.3 P100 - 2006

Clasa de activitate H, tabel 5.1 : cadre, sistem dual, pereti cuplati

= factor de introducere influenta unor factori carora li se datoreaza supra rezistenta structurii(in special redundanta)

= conf. 5.22.2(5b) pag 5.4 pentru structuri cu pereti cuplati / sistem dual

Reducem 30%

C=1,85, ν=0,5 factor de reducere anexa E

Introduc ecentricitatea pentru torsiunea accidentala conf. 4.5.3.3.3(pag. 4.18)P100

 

=dimensiunea plansei perpendiculara pe actiunea seismica

 pag. 4.12

Introduc nivelele 0,00/2,685/5,37

Avem 8 ipoteze seismice 8M±1→8M±4

Lansez analiza statica + modala + stabilitate

Deplasarea relativa de nivel - placa +2,685

Armarea grinzii

1. Grinda G1 (25x50)intre axele D(2 - 3), peste parter - 1 bucata

 

 

2.Grinda G2(25x40), 3(A - C), peste parter

Reazem superior:

Camp inferior :

 

Etrieri Φ8/10/15

Calculul scǎrii

Scǎrile indeplinesc urmǎtoarele functiuni:

fac legǎtura intre nivele diferite ale clǎdirii;

furnizeazǎ aspectul estetic al clǎdirii;

asigurǎ evacuarea rapidǎ a oamenilor in cazul unei calamitǎti.

Scǎrile sunt amplasate intr - un spatiu special amenajat al clǎdirii care poartǎ denumirea de "casa scǎrii".

Pe casa scǎrii se recomandǎ evitarea formǎrii de curenti de aer, deoarece duce la propagarea mai usoarǎ a incendiilor.

Scǎrile se dimensioneazǎ functional pentru evacuarea persoanelor din incinta clǎdirii fǎrǎ a se conta pe functionarea ascensoarelor.

Se recomandǎ utilizarea iluminatului natural pe casa scǎrii, iar suprafata ferestrelor sǎ reprezinte minim un sfert din suprafata orizontalǎ a scǎrilor pentru fiecare nivel in parte.

Alcǎtuirea constructivǎ a scǎrii:

Scara cuprinde in alcǎtuirea ei:

trepte: sunt dispuse cu aceeasi diferentǎ de nivel intre ele;

contratrepte: constituie suprafata verticalǎ care leagǎ douǎ trepte consecutive, formand inǎltimea treptei;

grinda de vang: cand intrǎ in structura de rezistentǎ constituie elementul pe care se sprijinǎ placa rampei;

podestul: reprezintǎ elementul de trecere orizontal intre douǎ rampe, dupǎ pozitia lui deosebindu - se: un podest de plecare, un podest intermediar si un podest de sosire;

balustrada - este elementul de sigurantǎ montat la partea liberǎ a rampei avand la extremitatea superioarǎ un element component ce poartǎ denumirea de "manǎ curentǎ";

rampa: reprezintǎ prtiunea in pantǎ a scǎrii alcǎtuitǎ dintr - un numǎr minim de  trei trepte si maxim 16 trepte.

Dimensionarea functionalǎ a treptelor se face pornind de la inǎltimea unui nivel si numǎrul de trepte:

o                    inǎltimea etajului: H = 2.85 (m);

o                    numǎrul de trepte: n_t = 18;

Inǎltimea unei trepte este:

 h_t = 16 (cm)

Plecand de la formula lui Blondel:

2·h_t + l = 62 . 64

se determinǎ lǎtimea treptei:

l = (62 . 64) - 2·h_t = (62 . 64) - 2·16  l = 30 . 32 (cm);

Se alege pentru lǎtimea treptei l = 30 (cm);

Se recomandǎ ca raportul optim intre inǎltimea si lungimea treptei sǎ fie:

Pentru usurinta circulatiei, treptele se prevǎd cu un profil care iese in consolǎ 2 . 5 cm, purtand numele de  nas sau ciubuc.

Schema staticǎ a scǎrii este de grindǎ dublu incastratǎ, inclinatǎ cu unghiul α = 30s.

Lungimea grinzii inclinate este:

l =  l = 2.42 (m);

Incǎrcǎri care revin asupra rampei:

q = 823 + 210  q = 1033 (daN/m²);

 (daNm/m) = 43 660 (daNcm/m);

 (daNm/m) = 21 830 (daNcm/m);

Dimensionarea armǎturii se face cu momentul cu valoare mai mare, adicǎ momentul din reazem:

h_o = 15 - 2 - 2 = 11 (cm);

Aria de armǎturǎ necesarǎ este:

 (cm²/m);

Se alege pentru rampa scǎrii urmǎtoarea arie de armǎturǎ:

5 Φ 8 cu A_{a ef} = 2.51 cm²/m.

PROCESUL COMPLEX DE PREPARARE, TRANSPORT SI PUNERE IN OPERA A BETONULUI

Stabilirea compozitiei betonului

Compozitia preliminara:

Mǎrimea maximǎ a agregatelor se stabileste cu relatiile:

D_max (mm);

d = 250 (mm) - mǎrimea laturii stalpisorului inglobat in zidǎrie;

D_max (mm);

g = 120 (mm) - grosimea planseului;

Cu datele de mai sus, compozitia de preparare a betonului este urmǎtoarea:

C 12/15 - T3 - Pa 35 - 0/31

Evaluarea cantitatii de apa:

In functie de clasa betonului si lucrabilitate se alege cantitatea de apa:

A = 185 (l/m³);

Evaluarea raportului apa - ciment (A/C):

Raportul A/C se evalueaza functie de clasa, lucrabilitatea si gradul de omogenitate al betonului:

;

Evaluarea cantitatii de ciment:

 (kg/m³b);

Evaluarea cantitatii de agregate:

1000 dm³ = , in care:

a - reprezinta volumul de aer oclus;

a = 10·ε_s = 10·1.5 a = 15 dm³/m³b;

ε_s = 1.5 %;

G_ag =  (kg/m³b);

ρ_ag = 2.7 (kg/dm³);

ρ_c = 3.1  (kg/dm³);

Evaluarea greutǎtii agregatelor pe sorturi:

A_gi =

G_0-3 =  G_0-3 = 553 (kg/m³ beton);

G_3-7 =  G_3-7 = 305 (kg/m³ beton);

G_7-16 =  G_7-16 = 439 (kg/m³ beton);

G_16-31 =  G_16-31 = 611 (kg/m³ beton);

A_g = 553 + 305 + 439 + 611  A_g = 1908 (kg/m³ beton);

Densitatea aparentǎ a betonului proaspǎt este:

ρ_b = A + C + G_ag = 185 + 289 + 1908  ρ_b = 2382 (kg/m³);

Definitivarea compozitiei - compozitia etalon:

Utilizand compozitia preliminarǎ se preparǎ un amestec de probǎ (30 dm³) pe care se mǎsoarǎ tasarea, gradul de compactare si densitatea aparentǎ.

Obtinandu - se o tasare de 4 cm fatǎ de 7 cm (valoarea medie corespunzǎtoare lucrabilitǎtii T3), se adaugǎ cate 2 litride apǎ pentru fiecare centrimetru de tasare in minus.

A = 185 + (7 - 4)·2  A = 191 (l/m³ beton);

C =  (kg/m³ beton);

G_ag = G_ag = 1884 (kg/m³ beton);

ρ_ag = 191 + 298 + 1884  ρ_ag = 2373 (kg/m³ beton);

G_ag = 1884 G_ag = 1891 (kg/m³ beton);

G_0-3 = G_0-3 = 548 (kg/m³ beton);

G_3-7 = G_3-7 = 302 (kg/m³ beton);

G_7-16 = G_7-16 = 435 (kg/m³ beton);

G_16-31 = G_16-31 = 606 (kg/m³ beton);

A_g = 548 + 302 + 435 + 606  A_g = 1891 (kg/m³ beton);

Compozitia de lucru

Se corecteazǎ cantitatea de agregate functie de umiditatea lor:

ΔG_0-3 =  ΔG_0-3 = 11 (l);

 ΔG_3-7 =  ΔG_3-7 = 5 (l);

ΔG_7-16 =  ΔG_7-16 = 4 (l);

ΔG_16-31 =  ΔG_16-31 = 12 (l);

= 11 + 5 + 4 + 12 = 32 (l);

Apa de amestec:

A^' = A - ΔG_ag = 191 - 32  A^' = 159 (l/m³ beton);

Agregate umede:

A^'_g = A_g + = 1891 + 32  A^'_g = 1923 (kg/m³ beton);

G^'_0-3 = G_0-3 + ΔG_0-3 = 548 + 11  G^'_0-3 = 559 (kg/m³ beton);

G^'_3-7 = G_3-7 + ΔG_3-7 = 302 + 5  G^'_3-7 = 307 (kg/m³ beton);

G^'_7-16 = G_7-16 + ΔG_7-16 = 435 + 4  G^'_7-16 = 439 (kg/m³ beton);

G^'_16-31 = G_16-31 + ΔG_16-31 = 606 + 12  G^'_16-31 = 618 (kg/m³ beton);

A_g = 559 + 307 + 439 + 618  A_g = 1923 (kg/m³ beton);

Compozitia de lucru pentru un amestec in betoniera de capacitate q = 500 (l):

g = G in care:

g - reprezintǎ cantitatea componentelor pentru un amestec;

G - reprezintǎ cantitatea componentelor pentru 1 m³ de beton;

q - reprezintǎ capacitatea betonierei;

r - reprezintǎ un coeficient care tine seama de scǎderea volumului datoritǎ amestecǎrii componentilor uscati cu apa;

r = 0.7

A^b = A^' A^b = 56 (l);

C^b = C C^b = 104 (kg);

N_0-3 = G^'_0-3=N_0-3 = 196 (kg);

N_3-7 = G^'_3-7=N_3-7 = 107 (kg);

P_7-16 = G^'_7-16=P_7-16 = 154 (kg);

P_16-31 = G^'_16-31=P_16-31 = 216 (kg).

Proiectarea cofrajelor pentru placa de planseu

Proiectarea cofrajelor se va face in varianta cofraj demontabil de inventar.

Etapele necesare  pentru dimensionarea cofrajelor sunt urmǎtoarele:

1.       Evaluarea si gruparea incǎrcǎrilor:

a.                   incǎrcarea din greutatea proprie a cofrajului:

p_a = 25 (daN/m²);

b.                   incǎrcarea distribuitǎ permanentǎ din beton si armǎturǎ:

p_b = H_b·(γ_b+a) = H_b·(2400 + 150)  p_b = H_b·2550 (daN/m²);

in care:

H_b - inǎltimea elementului din beton armat, in metri;

γ_b = 2400 (daN/m³) - greutatea specificǎ aparentǎ a betonului proaspǎt pus in operǎ si compactat;

a = 100 . 150 (daN/m³) - greutatea proprie a armǎturii.

c.                    incǎrcarea tehnologicǎ uniform distribuitǎ, cǎi de circulatie, aglomerǎri de oameni:

d.                   P_d = 130 (daN);

e.                   p_e = 120 (daN/m²);

Gruparea incǎrcǎrilor este urmǎtoarea:

pentru calculul de rezistentǎ: p_v = p_a + p_b + p_c + p_e;

pentru calculul de rigiditate: p_v^' = p_a + p_b.

2.       Note de calcul pentru proiectarea panourilor de cofraj

a.                   Calculul din conditia de rezistentǎ a placajului:

Schema staticǎ este de grindǎ simplu rezematǎ:

Q = p_max·1m = 777.5 (daN/m) = 7.78 (daN/cm);

Conditia de rezistentǎ: M_max  M_adm;

σ_ai = 130 (daN/cm²);

W_placaj =  (cm³);

 (cm);

l^' =  (cm)

b.                   Calculul din conditia de rigiditate:

Conditia de rigiditate este:

 (daN/m) = 4.08 (daN/cm);

 (cm)

E = 70 000 (daN/cm²);

 (cm⁴);

 (cm);

c.                    Pozitionarea elementelor de sustinere primarǎ

Pozitionarea elementelor de sustinere primarǎ se face respectand urmǎtoarele conditii:

1.       conditia constructivǎ la capetele panoului: nu se considerǎ;

2.       conditia de rezistentǎ a coastelor:

 (daN/cm²)

(cm³)

q = p_{v max}·l_af = 677.5·0.18 q = 1.22 (daN/cm)

l_af = l^' + c = 14 + 4 = 18 (cm);

(cm);

3.       conditia de rigiditate a coastelor:

E = 120 000 (daN/cm²);

I =  (cm⁴);

 (daN/cm);

 (cm);

4.       conditia de rezistentǎ a grinzilor extensibile:

Pentru grinzi extensibile cu lungimi cuprinse intre 3 . 5 (m) M_cap = 800 (daNm).

5.       conditia de rigiditate a grinzii extensibile: nu se considerǎ.

6.       conditia de capacitate portantǎ a popilor extensibili:

 (daN)

d_gmax = 0.65 (m);

N_cap = f(H_pop) = f(2.55 m )  N_cap = 2 650 (daN);

H_pop  = H_e - g - G_i - 0.10 = 2.85 - 0.10 - 0.10 - 0.10 = 2.55 (m).

BREVIAR DE CALCULE

Proiect :

EXTINDERE LOCUINTA PARTER+MANSARDA

CUPRINS :

SOLUTIA PROPUSA :

1.Calculul sarpantei

 1.1 Materiale si incarcari

 1.2 Rezultate din dimensionare

2.Calculul suprastructurii

 2.1 Materiale

 2.2 Incarcari

 2.3 Gruparea incarcarilor

 2.4 Rezultate din dimensionare

3.Calculul infrastructurii

 3.1 Materiale

 3.2 Date geotehnice

 3.3 Fundatii izolate, bloc, cuzinet

 3.4 Fundatii continue sub ziduri

4.Verificarea preliminara a elementelor anvelopei

Principalele regelementari tehnice avute in vedere sunt :

[1] Cod de proiectare pentru structuri din zidarie - indicativ CR6/2006

[2] Cod de proiectare seismica P100/2006

[3] STAS 10107/0 - 90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat

[4] CR0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii

[5] SR EN 1991-1-1 2004 Actiuni asupra constructiilor