DIMENSIONAREA SI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE

1. Calculul armaturii longitudinale.

Bara 1 ( camp ).

Latimea activa a placii b_p, se stabileste pe baza conditiilor din STAS 10107 / 0 - 90 (vezi anexa A):

;

;          ( i )

pentru grinzi facand parte din plansee, rigidizate prin nervuri transversale situate la distante mai mici decat deschiderea acestora:

D_p jumatate din lumina libera a placii intre nervurile transversale: ; ( ii )

; ( iii )

.

In acest caz, dicteaza conditia ( ii ), care conduce la cea mai mica latime activa:

. (vezi figura 1)

Momentul de calcul este: .(vezi figura 5.13)

Acoperirea cu beton de calcul ( distanta de la centrul de greutate al armaturii A_a la marginea intinsa a sectiunii ) se considera: . Se cunosc:

R_c - rezistenta la compresiune a betonului: ; (beton Bc 25)

R_a - rezistenta la intindere a otelului: ; (otel PC 52)

h_p - grosimea placii: ;

h_o - inaltimea utila: .

Se determina momentul capabil M_p corespunzator situatiei in care inaltimea zonei comprimate x=h_p:

.

Deoarece T x<h_p

Rezolvarea se efectueaza ca pentru sectiuni dreptunghiulare simplu armate cu latimea b_p. Se determina:

;

Se alege:( 7 f 25 )

Modul de dispunere al barelor in sectiune este indicat in figura 2.

	Figura 2. Dispunerea armaturii pentru campul marginal al grinzii principale.

Valoarea efectiva a acoperirii de calcul, "a" , este mai mare decat cea avuta in vedere la dimensionarea armaturii, ca atare calculul efectuat este usor neacoperitor. Totusi, asemenea mici abateri intre ipotezele de calcul si realitate sunt admise in proiectare.

Daca se doreste un calcul absolut riguros, este necesara evaluarea momentului capabil corespunzator alcatuirii efective a grinzii.

Inaltimea zonei comprimate rezulta:

Momentul capabil corespunzator unei bare este aproximativ:

.

Bara 2 ( camp ).

Latimea activa a placii b_p rezulta parcurgand urmatoarele etape: ( vezi anexa A )

;

;           ( i )

grinda fiind rigidizata transversal prin grinzi secundare situate la distante mai mici decat deschiderea lor:

D_p jumatate din lumina libera a placii intre nervurile transversale: ; ( ii )

; ( iii )

.

Dicteaza deci in acest caz conditia ( i ), care conduce la cea mai mica latime activa:

.                 (vezi figura 3)

Momentul de calcul este: . (vezi figura 5.15)

Se determina momentul capabil M_p corespunzator situatiei in care inaltimea zonei comprimate x=h_p

.

Deoarece T x<h_p

	Figura 3. Sectiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de camp central.

Rezolvarea se efectueaza ca pentru sectiuni dreptunghiulare simplu armate cu latimea b_p. Se determina:

Se alege:( 6 f 25 )

Armatura efectiva se dispune in sectiune, ca in figura 4.

Inaltimea zonei comprimate rezulta:

Momentul capabil corespunzator unei singure bare este aproximativ:

1.3.Bara 1 (reazem stanga)

In zonele de reazem, solicitate la moment negativ (care intind fibra superioara a grinzii), sectiunea de calcul este de forma dreptunghiulara. Pentru determinarea armaturii necesare de la partea superioara a grinzii, A_a, este necesar cunoasterea armaturii comprimate de la partea inferioara a grinzii, A_a', care a fost determinata dintr-o etapa de calcul anterioara. Tinand seama de faptul ca o parte din armaturile de la partea inferioara a grinzii se ridica in dreptul reazemelor, pentru reducerea numarului de iteratii se poate admite in mod acoperitor sa nu se tina seama de aportul armaturii din zona comprimata.

Se cunosc:

momentul de calcul: ;(vezi fig. 5.13 si tabelul 5.1)

a distanta de la centrul de greutate al armaturii A_a la marginea comprimata a sectiunii:;   (vezi figura 3)

h_o - inaltimea utila: ;

A_a' - armatura din zona comprimata: ;(vezi figura 19)

T .

Se verifica daca armatura comprimata A_a ajunge la curgere Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .

Deoarece armatura intinsa rezulta:

	Figura 5. Sectiunea de calcul pentru reazemul stanga al barei 1.

Se alege:

Se dispune armatura alesa in sectiune, ca in figura urmatoare:

	Figura Dispunerea armaturii pentru reazemul din stanga al grinzii principale.

Momentul capabil al sectiunii este:

Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare:

1.4.Bara 1 (reazem dreapta)

Se cunosc:

momentul de calcul :   (vezi fig. 5.13 si tabelul 5.1)

si ;

;

; (o parte din armaturile de la partea inferioara a grinzii se ridica in zona reazemului, vezi figura 19);

.

Se verifica daca armatura comprimata A_a ajunge la curgere Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .

T si

	Figura 7. Sectiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1.

Succesiunea operatiilor este urmatoarea:

;

;

;

;

.

Se alege:( 8 f 25 )

Se dispune armatura alesa in sectiune, ca in figura 8:

		Figura 8. Dispunerea armaturii pentru reazemul din dreapta al barei 1.

Observatie: In sectiune s-au indicat si barele ridicate la fata reazemului pentru preluarea fortei taietoare (vezi figura 17). Contributia acestor bare la preluarea momentelor incovoietor in sectiunea de la fata reazemului este mica si se neglijeaza.

Se determina inaltimea zonei comprimate:

.

Momentul capabil al sectiunii:

.

Contributia fiecarei bare reprezinta un moment:

1.5.Bara 2 (reazem stanga).

Se cunosc:

momentul de calcul : .                     (vezi fig. 5.15 si tabelul 5.1)

si ;

;

; (vezi figura 19)

.

Se verifica daca armatura comprimata A_a ajunge la curgere Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .

T si

	Figura 9. Sectiunea de calcul pentru reazemul din stanga al barei 2.

Succesiunea operatiilor este urmatoarea:

;

;

;

;

;

Se alege:.( 8 f 25 )

Se dispune armatura alesa in sectiune:

	Figura 10. Dispunerea armaturii pentru reazemul din stanga al barei 2. Armaturile nehasurate nu preiau moment incovoietor.

Se determina inaltimea zonei comprimate:

Momentul capabil al sectiunii:

Se calculeaza momentul capabil pentru fiecare bara:

2. Prevederi constructive.

2.1. Conditii privind alcatuirea si dispunerea armaturilor inclinate.

In acest paragraf se prezinta o serie de prevederi destinate alcatuirii armarii grinzilor principale, puternic solicitate, in completarea prevederilor date la § 4.6, valabile pentru toate grinzile.

Pe linia cerintelor de reducere a consumului de manopera la montajul armaturilor, tendinta actuala este de a se desfiinta sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare inclinate, realizandu-se de cate ori este posibil armarea transversala numai cu etrieri. Armarea cu bare inclinate se explica in special la grinzile cu deschideri mari si incarcari importante, pe considerente de economicitate a solutiei. Intr-adevar, barele inclinate pot indeplini trei roluri: preluarea momentelor incovoietoare pozitive in campuri, a momentelor negative pe reazeme, precum si a fortelor taietoare. In cazul armarii cu bare individuale formand carcase legate cu sarma, barele inclinate, avand de regula unghiul de inclinare 45s, trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

Distanta de la fata reazemului pana la inceputul primei bare inclinate nu trebuie sa depaseasca 50 mm (vezi figura 11).

	Figura 11. Distante recomandate de la fata  reazemului pana la barele inclinate.

Distantele pana la urmatoarele sectiuni de inclinare se stabilesc pe baza verificarii la forta taietoare, respectand conditia ca o fisura inclinata sa intersecteze intotdeauna armaturile transversale necesare pentru preluarea fortei taietoare in sectiunea respectiva. Se recomanda ca, indiferent daca barele inclinate rezulta sau nu necesare din calculul la forta taietoare, distanta intre prima si a doua sectiune de inclinare incepand de la reazem sa nu fie mai mare decat inaltimea grinzii.

Incepand de la al treilea rand de bare inclinate (pornind de la reazem) se poate mari aceasta distanta pana la 1,5 h

Se recomanda ca aria armaturii inclinate sa fie cel putin 1/ 3 din aria totala a armaturii longitudinale si cel mult 2/ 3 din aceasta arie. Se vor mentine drepte pana la reazeme si se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la intindere cel putin 1/ 3 din armaturile din camp.

Nu se admite folosirea de armaturi inclinate sub forma de bare "flotante" (vezi figura 5.12)

			Figura 12. Bara  "flotanta".

In conditiile respectarii regulilor de dispunere a armaturilor ridicate, prezentate mai sus, se poate accepta ipoteza simplificatoare si acoperitoare ca fisurile critice (fisurile potentiale de rupere) intersecteaza numai cate un plan de asemenea armaturi. Aceasta ipoteza permite simplificari ale calculului la forta taietoare, in sectiunile inclinate .

Dispunerea armaturilor inclinate in sectiuni va urmari o montare usoara si nestanjenita a ansamblului armaturilor. Astfel in situatia in care armaturile se dispun pe mai multe randuri, pentru bare inclinate situate in acelasi plan vertical cu cel al grinzii, se vor adopta solutii ca in figura 13.a si se vor evita cele din figura 13.b, in care cele doua bare ar trebui adunate in plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe langa cealalta.

Din acelasi motiv, calaretii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe randul 1, deasupra barelor inclinate ca in figura 13.c.

	Figura 13. Reguli privind dispunerea armaturilor inclinate in sectiuni.

2.2. Intreruperea armaturilor longitudinale drepte si inclinate.

Barele inclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioara care nu mai sunt necesare la preluarea momentului incovoietor pozitiv din camp. Locul in care o bara sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determina prin calcul, tinand seama simultan de cerintele de rezistenta la incovoiere si la forta taietoare. Punctele de ridicare ale armaturilor inclinate si a celor care se opresc in zona intinsa, se determina in raport cu diagrama infasuratoare a momentelor incovoietoare.

O bara longitudinala care se intrerupe sau se inclina (se "ridica" sau se "coboara") trebuie sa ramana activa cu intreaga ei capacitate de rezistenta pana la o distanta egala cu h / 2 dincolo de sectiunea in care este integral necesara din calculul de moment incovoietor in sectiuni normale, pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii inclinate. [10] De aceea, pentru stabilirea sectiunii de unde se poate intrerupe sau inclina o bara este practic ca in locul diagramei infasuratoare a momentelor incovoietoare maxime sa se raporteze pozitiile armaturilor la o diagrama de momente, obtinuta prin corectarea ("dilatarea") diagramei infasuratoare a momentelor maxime, prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre sectiunea de moment maxim. In figura 15 se exemplifica modul de obtinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat in proiect.

In figura 14, a si b sunt definite conditiile care determina punctul de unde poate fi inclinata sau intrerupta o bara in raport cu diagrama de momente incovoietoare, iar in figura 14, c, pentru o bara inclinata, punctul de unde poate fi intrerupta in raport cu sectiunea in care este necesara din calculul la forta taietoare.

Figura 14. Conditii de ancorare ale armaturilor longitudinale si conditii privind sectiunile de inclinare ale acestor bare

S-au facut urmatoarele notatii:

I - sectiunea in care bara este integral necesara din calculul la incovoiere, in raport cu diagrama de momente "dilatata";

II - sectiunea in care, in raport cu aceeasi diagrama de momente dilatata, bara nu mai este necesara din calculul la incovoiere (momentul incovoietor este preluat integral de restul barelor din sectiune);

l_I,II - distanta intre sectiunile I si II, masurata in proiectie pe axul grinzii, pe lungimea careia se admite ca aportul barei care se intrerupe descreste liniar de la solicitarea maxima pana la zero;

l_a - lungimea de ancoraj (30 40 d); (vezi § 4.3)

l₁ - distanta de la sectiunea I pana la sectiunea de inclinare a barei;

l₂ - portiunea dreapta de la extremitatea unei bare inclinate, care trebuie sa fie egala cu cel putin in zonele comprimate, respectiv in zonele in care pot aparea si eforturi de intindere;

l - lungimea totala de la sectiunea I pana la extremitatea barei.

Observatie. Pentru armaturi inclinate necesare din calculul la forta taietoare este necesar sa se respecte conditia suplimentara indicata in figura 14.c.

            

	Figura 15. Diagrama "dilatata" si aportul fiecarei bare la momentul capabil.

Sectiunile de tipul I pentru fiecare bara care se intrerupe sau se inclina se determina in modul urmator (figura 15):

in sectiunea de moment maxim se determina momentul capabil, cu armatura efectiv prevazuta si se marcheaza printr-o linie orizontala pe deasupra diagramei de momente capabile.

se admite in mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil sa fie considerat ca proportional cu numarul lor, daca diametrele sunt egale, sau cu ariile sectiunilor lor daca diametrele sunt diferite;

sau, pentru m bare de diametre egale:

	Figura 1 Stabilirea pozitiilor punctelor de inclinare pentru barele inclinate

cu aceasta simplificare, momentele capabile in sectiunile cu mai putine bare se pot determina impartind ordonata M_cap din sectiunea de moment maxim in parti egale (daca barele sunt de acelasi diametru) sau proportional cu ariile sectiunilor barelor daca sunt de diametre diferite; contributia armaturilor la preluarea momentelor incovoietoare apare reprezentata prin linii orizontale de latime constanta.

ducand din punctele respective linii orizontale, la intersectiile acestora cu diagrama de momente dilatata se gasesc sectiunile de tipul I pentru fiecare bara sau grup de bare.

	Figura 17. Stabilirea pozitiilor punctelor de intrerupere a barelor drepte.

In aceasta schema, barele se reprezinta in ordinea in care sunt intrerupte, respectiv inclinate, pornind de la linia orizontala care reprezinta momentul capabil al sectiunii.

Sectiunea de tipul II pentru o bara coincide cu sectiunea I a barei inclinate in pozitia urmatoare.

In figura 16 se arata stabilirea pozitiilor punctelor de inclinare pentru barele inclinate. In deschiderea marginala grinda este armata in camp cu 7 bare de diametre egale, din care trei raman drepte pana in reazemul central (marca ), doua se inclina in prima sectiune dinspre reazem (marca ) si inca doua in a doua sectiune (marca

In figura 17 se arata modul de stabilire a pozitiilor punctelor de intrerupere a barelor drepte pentru armaturile de pe reazemul central al grinzii principale. Grinda este armata in reazem cu 10 bare (cate 8 de fiecare parte a stalpului participa la preluarea momentului negativ care intinde fibra superioara a grinzii). Doua din aceste bare (9) nu se intrerup fiind dispuse pe toata lungimea deschiderii centrale. Celelalte bare se intrerup in diferite sectiuni, urmarind utilizarea cat mai economica a calaretilor in functie de forma diagramei dilatate. Pentru barele intrerupte, lungimea cu care acestea s-au prelungit dincolo de sectiunea I, s-a considerat ca fiind egala cu ( § 4.3 ).

In figura 17 este marcata prin linii groase, reducerea capacitatii la incovoiere a grinzii corespunzatoare intreruperii, respectiv inclinarii fiecarei bare. Prin insumarea capacitatii de preluare in fiecare sectiune din deschiderea grinzii a momentelor incovoietoare de catre fiecare bara se obtine diagrama de momente capabile a grinzii. Conditia de siguranta este ca diagrama de momente capabile sa fie exterioara diagramei de momente infasuratoare. O solutie de armare economica inseamna ca distanta dintre cele doua diagrame sa fie cat mai mica.

In figura 18 se prezinta solutia completa in ceea ce priveste diagrama infasuratoare a momentelor maxime din incarcari de calcul, diagrama corectata ("dilatata") cu 0,5 h, barele drepte si inclinate precum si diagrama de momente capabile corespunzatoare acestor bare pentru grinda principala.

Figura 18. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principala.

3. Calculul armaturii transversale.

Dispozitia adoptata preliminar pentru barele longitudinale, pe baza dimensionarii la momentele incovoietoare si a respectarii prevederilor constructive, este aratata in figura de mai jos. Se constata ca pe zonele dintre nervuri, unde forta taietoare variaza relativ putin s-a adoptat o dispozitie uniforma a barelor inclinate.

2 f 25

2 f 25

Figura 19. Dispozitia armaturilor longitudinale pentru grinda principala.

            

Calculul la forta taietoare urmareste in acest caz numai dimensionarea etrierilor. Calculul se face pentru jumatate din grinda principala si anume in sectiunile semnificative pentru dimensionare. Sunt identificate urmatoarele tipuri de sectiuni:

Sectiunea de tipul (D) de la reazemul din stanga al grinzii (unde armarea este realizata numai cu etrieri);

Sectiunea de tipul (A) de langa stalpul central;

Sectiunea de tipul (B) careia ii corespunde o fisura inclinata care intersecteaza al doilea plan de armaturi inclinate;

Sectiunea de tipul (C) din zona centrala a grinzii unde forta taietoare este mult mai mica decat in zonele de reazem.

Fisurile inclinate se identifica prin sectiunile "piciorului fisurii" situate la partea inferioara a grinzii

3.1.Bara 1 (reazem stanga).

3.1.1.Sectiunea D (armare cu etrieri).

Se cunosc:

R_t - rezistenta la intindere a betonului:;                          (beton Bc 25)

R_a - rezistenta de calcul a etrierilor: ;              (otel OB 37)

R_a - rezistenta de calcul a armaturii inclinate: ;    (otel PC 52)

a acoperirea cu beton de calcul: ; (vezi armarea longitudinala)

h_o - inaltimea utila: .

Forta taietoare de calcul este in acest caz:

Ordinea operatiilor este urmatoarea [8]

;

Daca T nu este necesar calculul etrierilor.

Daca T se mareste sectiunea de beton sau clasa betonului astfel ca .

procentul de armare longitudinala:, unde:

A_a - suma ariilor sectiunilor barelor drepte din zona intinsa, intersectate de fisura inclinata din sectiunea de verificare;

(2 f 25) T

procentul de armare transversala necesara corespunzator etrierilor:

se verifica: .

Daca lungimea proiectiei fisurii critice este mai mare decat se ia .

p_e calculat anterior este corect .

Daca p_e < 0,1 % se ia p_e 0,1 %.

se alege etrier f 8 cu aria sectiunii unei ramuri: ;

se propune (numarul de brate verticale ale unui etrier);

distanta intre etrieri ;

Diametrele minime ale etrierilor si distantele maxime intre acestia se aleg pe baza regulilor detaliate in paragraful 4.2.

Astfel:

T

se stabileste:   Tf 8 / 100.

3.1.2.Sectiunea C.

Se cunosc:

                     (vezi armarea longitudinala)

Forta taietoare de calcul este in acest caz:

Se parcurg urmatoarele etape:

T armatura transversala se dispune constructiv

se stabileste   Tf 8 / 300

3.2.Bara 1 (reazem dreapta).

3.2.1.Sectiunea A (armare cu etrieri si bare inclinate).

Se cunosc:

                                 (vezi armarea longitudinala)

Valorile fortelor taietoare de calcul se gasesc in diagrama infasuratoare de forte taietoare din figura 5.14. Forta taietoare de calcul este :

In cazul grinzilor obisnuite din cladirile civile si industriale, prin respectarea regulilor constructive curente privind distantele intre punctele de coborare a armaturilor inclinate de la fata reazemelor (vezi figura 11), se poate admite ca fisura inclinata cea mai periculoasa intersecteaza un singur plan de armaturi inclinate (ipoteza acoperitoare), aceasta fisura fiind cea in lungul careia se obtine capacitatea minima betonului si etrierilor (Q_eb). Forta taietoare ce urmeaza sa fie preluata de beton si etrieri este:

,

in care A_ai reprezinta suma ariilor sectiunii barelor inclinate aflate intr-un plan inclinat cu unghiul a la axa grinzii.

In continuare, calculul etrierilor se face pe schema aratata anterior la sectiunile cu armare transversala formata exclusiv din etrieri.

Ordinea operatiilor este urmatoarea [8, 10]:

Se calculeaza:

Rezulta:

;   ;

, unde:

( 8 f 25 ) (barele de marca 4, 5, 6, 8)

.

860

2,30

570

	Figura 20. Suma ariilor barelor drepte si inclinate luate in considerare pentru calculul la forta taietoare din sectiunea A.

procentul de armare transversala necesara corespunzator etrierilor: .

se verifica:

p_e calculat anterior este corect.

se aleg etrieri f 8 cu aria sectiunii unei ramuri: ;

se propune (numarul de brate verticale ale unui etrier);

distanta intre etrieri ;

se stabileste:   Tf 8 / 200.

3.2.2.Sectiunea B (armare cu etrieri si bare inclinate).

Se cunosc:

;                    (vezi armarea longitudinala)

;

(vezi figura 5.14)

Se parcurg urmatoarele etape:

Se calculeaza: ;

Rezulta: ;

;

( 6 f 25 ) (barele de marca 5, 6, 8) ;

;

910

860

2,30

570

	Figura 21. Suma ariilor barelor drepte si inclinate luate in considerare pentru calculul la forta taietoare din sectiunea B.

p_e calculat anterior este corect .

se aleg etrieri f 8 cu aria sectiunii unei ramuri: ;

se propune (numarul de brate verticale ale unui etrier);

distanta intre etrieri ;

se stabileste:   Tf 8 / 200.

3.2.3.Sectiunea C (armare cu etrieri).

Se cunosc:      

;

.

.

Se parcurg urmatoarele etape:

;

( 7 f 25 ) T;

;

se verifica: ;

se ia T ;

se ia ;

se aleg etrieri f 8 cu si ;

distanta intre etrieri ;

se alege   Tf 8 / 300

3.3.Bara 2 (reazem stanga).

3.3.1.Sectiunea A (armare cu etrieri si bare inclinate).

Se cunosc:

; (vezi armarea longitudinala)

;

Ordinea operatiilor este urmatoarea:

;

;

;

( 8 f 25 ) (barele de marca 3, 4, 6, 8) ;

;

;

p_e calculat anterior este corect.

se aleg etrieri f 8 cu aria sectiunii unei ramuri: ;

se propune (numarul de brate verticale ale unui etrier);

distanta intre etrieri ;

se stabileste a_e efectiva   Tf 8 / 300

850

2,30

640

	Figura 22. Suma ariilor barelor drepte si inclinate luate in considerare pentru calculul la forta taietoare din sectiunea A.

3.3.2.Sectiunea B (armare cu etrieri si bare inclinate).

Se cunosc:

;

;

Ordinea operatiilor este urmatoarea:

;

;

;

( 6 f 25 )(barele de marca 3, 4, 8) ;

;

;

p_e calculat anterior este corect.

se aleg etrieri f 8 cu aria sectiunii unei ramuri: ;

se propune (numarul de brate verticale ale unui etrier);

distanta intre etrieri ;

se stabileste a_e efectiva   Tf 8 / 300

850

970

640

2,30

	Figura 23. Suma ariilor barelor drepte si inclinate luate in considerare pentru calculul la forta taietoare din sectiunea B.

3.3.3.Sectiunea C (armare numai cu etrieri).

Se cunosc:

;                                 (vezi armarea longitudinala)

.

Se parcurg urmatoarele etape:

;

( 6 f 25 ) T ;

;

se verifica: ;

se ia T ;

se ia ;

se aleg etrieri f 8 cu si ;

distanta intre etrieri ;

se stabileste   Tf 8 / 300

640

2,30

850

Figura 24. Suma ariilor barelor drepte luate in considerare pentru calculul la forta taietoare din sectiunea C.

4. Calculul etrierilor de suspendare.

Deoarece grinzile secundare nu transmit incarcarile aferente la stalpi sau pereti, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinta de despicare a inimii grinzii principale si de desprindere a partii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesara suspendarea incarcarii aduse de grinda secundara de zona superioara a grinzii principale. In prezentul proiect aceasta suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionati la intindere centrica pentru a prelua reactiunea maxima a grinzii secundare. Zona in care etrierii se considera activi se precizeaza in figura de mai jos.

	Figura 25. Lungimea , pe care se dispun etrierii suplimentari.

In figura 19 s-au identificat 4 zone distincte in care se prevad etrieri de suspendare. Reactiunea maxima se determina din diagrama infasuratoare de forta taietoare a grinzii principale, ca diferenta dintre valorile fortele taietoare de la stanga si dreapta unei nervuri.

4.1.Zona 1.

Se cunosc:

(reactiunea maxima);

(aria unei ramuri pentru etrieri f 8);

(numarul de brate verticale ale unui etrier).

(rezistenta de calcul a etrierilor).

Etrierii se dimensioneaza la intindere centrica: .

T .

Pe zona activa de suspendare se insumeaza etrierii suplimentari cu cei din calculul obisnuit la forta taietoare.

T

Se aleg etrieri f 10 cu aria unei ramuri: . Se reface calculul la forta taietoare din sectiunea de tip D, obtinandu-se etrieri f 10 / 150

Pentru etrierii suplimentari se obtine:

;

T ;

pe lungimea s se dispun etrierif 10 / 100

4.2.Zona 2.

Se cunoaste reactiunea maxima: .

T .

Pe zona activa de suspendare se insumeaza etrierii suplimentari cu cei din calculul obisnuit la forta taietoare.

T

T pe lungimea s se dispun etrierif 8 / 150

4.3.Zona 3.

Se cunoaste reactiunea maxima: .

T .

Pe zona activa de suspendare se insumeaza etrierii suplimentari cu cei din calculul obisnuit la forta taietoare.

T

T pe lungimea s se dispun etrierif 8 / 100

4.3.Zona 4.

Se cunoaste reactiunea maxima: .

T .

Pe zona activa de suspendare se insumeaza etrierii suplimentari cu cei din calculul obisnuit la forta taietoare.

T

T pe lungimea s se dispun etrierif 8 / 125

5. Plan cofraj si armare grinda principala.

Dispozitia armarii longitudinale a grinzii se prezinta in plansa 5, unde se dau si sectiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armaturii.

Barele de acelasi diametru si aceeasi forma se noteaza cu o cifra care, de obicei, se pune intr-un cerc si care poarta numele de "marca" a barei.

In planul de armare prezentat in plansa 6, marcile , constituie armatura longitudinala principala de rezistenta alcatuita din trei categorii de bare:

bare drepte (de marca sau ), care sunt totdeauna in numar de cel putin doua, si anume cele de la colturile inferioare ale sectiunii transversale a grinzii, deoarece indeplinesc si rolul de armaturi de montaj;

bare inclinate la 45 fata de axa elementului (de marca si ) care se ridica in sectiunile in care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului incovoietor pozitiv din campul grinzii;

calareti (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte si de alta a reazemelor intermediare, "incalecand reazemul"), la partea superioara a grinzii (de marca si ) care preiau momentul incovoietor negativ si care au de asemenea si rol de montaj.

Pe langa armaturile principale de rezistenta, in grinda se dispune si o armatura de montaj (marca ) cu rolul de legare a etrierilor in partea lor superioara, in vederea formarii unei carcase cu legaturi de sarma moale. Etrierii care impreuna cu barele inclinate formeaza armatura transversala, au forma de cadre deschise sau inchise si au atat rol de rezistenta cat si de montaj.

Totalitatea armaturilor din grinda formeaza o carcasa spatiala indeformabila ca urmare a solidarizarilor barelor intre ele la intersectii.

Respectarea regulilor privind distantele maxime intre armaturi, a condus la adoptarea unei armari cu bare dispuse pe doua randuri Prin modul de dispunere al armaturilor in sectiuni s-a urmarit sa se realizeze o montare simpla a armaturilor, respectandu-se indicatiile date la § 2.

Asa cum s-a aratat anterior fiecare marca este caracterizata de forma barei, lungimea fiecarui tronson si lungimea totala a barei care constituie lungimea de taiere a armaturii. Lungimile partiale se determina prin relatii geometrice simple, tinand seama de pozitia armaturii (randul pe care se dispune), distanta intre randurile de bare si acoperirea de beton a armaturilor. In cazul barelor longitudinale cotele se refera la distanta interioara (lumina) intre ramurile etrierului.

In figura de mai jos, se exemplifica modul de calcul al lungimii zonei inclinate a unei bare aflate pe randul doi pe reazem si pe randul un in camp.

	Figura 25. Modul de calcul a lungimii tronsonului inclinat al unei bare inclinate.

In planul de armare se vor indica si lungimile partiale si finale ale etrierilor. Cotele care apar in dreptul fiecarui tronson al etrierului dau lungimile partiale ale acestuia, reprezentand lumina intre ramurile etrierului (figura 26).

	Figura 2 Modul de cotare al etrierului