PERETI DIN ZIDARIE

Pereti: generalitati, clasificari, materiale pentru zidarii si tencuieli (tipuri, proprietati, prepararea mortarelor), executarea peretilor din zidarie de caramida si alte materiale, tencuieli umede si uscate (generalitati, clasificari, tehnologii de executie), protectia mediului

1.          Pereti. Generalitati, clasificari

Prin denumirea de pereti se defineste acel element de constructie vertical, care are rolul de a separa spatiul construit de mediul exterior, sau de a delimita spatiile dupa diferite criterii functionale si de confort. In mod curent, cand separa constructia de mediul exterior poarta denumirea de inchideri perimetrale, iar atunci cand delimiteaza spatii interioare dupa criterii functionale poarta denumirea de pereti de compartimentare.

Pentru a raspunde rolului de asigurare a confortului necesar tipului de constructie realizat, peretii trebuie sa raspunda mai multor parametrii: rezistenta la transfer termic, la umiditate, la foc, la agresivitatea mediului, conformare antiseismica, rezistenta la transmiterea zgomotelor.

1.1. Clasificarea peretilor

Dupa rolul pe care il au in constructie:

pereti de rezistenta (portanti) ;

neportanti (despartitori, autoportanti);

izolatori (antifoc, fonoizolanti)

Dupa pozitia lor in cadrul constructiei:

inchideri perimetrale;

compartimentari;

Dupa pozitia pe care o ocupa in constructie:

- pereti de fundatie (pereti de subsol) ;

- timpane (daca cladirea are forma alungita in plan) ;

- calcan (daca un perete exterior se afla la limita terenului unui beneficiar si nu are goluri de usi si ferestre) ;

atic (cand zidul este asezat peste nivelul ultimului planseu, pe conturul cladirii, si are rol de a masca unele elemente ale acoperisului sau terasei)

Dupa materialele din care se executa: pamant batut in cofraje, chirpici, caramizi arse, nearse, blocuri ceramice, inlocuitori de produse ceramice (blocuri din diatomit, tufuri vulcanice, beton celular autoclavizat etc.), piatra naturala, beton simplu, armat, prefabricat, inchideri din azbociment, metalice (tabla cutata,ondulata), panouri prefabricate, fisii din beton autoclavizat, pereti din ipsos (placi, blocuri, panouri), pereti din sticla, pereti din mase plastice (placi PAS, P. V. C. expandat).

Dupa modul de executie: pereti ziditi si prefabricati.

Dupa modul de finisare:

- pereti bruti;

- pereti semifinisati;

pereti finisati

Dupa gradul de rezistenta termica:

pereti pentru incaperi neincalzite;

- pereti pentru incaperi incalzite

1.2.       Materiale pentru lucrari de zidarie

1. Piatra pentru zidarie, se alege functie de :

- destinatia constructiei, gradul ei de durabilitate:

- conditii climatice:

- pozitia si rolul elementului de zidarie in constructie.

Piatra trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tehnice:

- forma blocurilor sa permita asezarea lor in opera astfel ca sa lucreze in conditii cat mai avantajoase;

- dimensiunile blocurilor fabricate sa fie modulate pe baza sistemului modular decimetric (10 cm. ) sau octometric (12, 5cm) ;

- rezistenta la actiuni repetate de inghet-dezghet cat mai mare;

- rezistenta la foc si agenti chimici agresivi

2. Piatra artificiala arsa

Aceasta se fabrica din argila cu adaosuri de nisip, malaxata, presata si apoi arsa la temperaturi ridicate. Se prezinta sub forma de: caramida plina, caramida cu goluri orizontale si verticale.

Caramida trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tehnice:

sa fie bine arsa, sa nu prezinte fisuri;

sa aiba structura omogena, sa nu fie poroasa, sa nu contina granule de var mai mari de 2-3 mm;

sa aiba forme regulate, muchii vii, sa se ciopleasca usor, iar sectionarea sa se produca dupa suprafete regulate;

sa corespunda conditiilor de calitate, marca, clasa, indicate de prescriptiile tehnice;

la punerea in lucru, caramizile trebuie in prealabil udate cu apa, cand se foloseste mortar de ciment.

Caramida termoizolatoare din diatomit se fabrica pe cale umeda din diatomit amestecat cu substante combustibile, ars pina la temperatura de 300 grade C. Se foloseste la zidarii izolatoare termic.

Caramida pentru placaje, se utilizeaza pentru acoperirea peretilor la fatada, inlocuind tencuielile, si se fabrica in diferite culori.

Piatra artificiala nearsa. Blocuri mici din beton cu agregate usoare, (zgura expandata,granulit, diatomit, deseuri ceramice), blocuri mici si placi pentru zidarie din beton celular autoclavizat (GBC), BCA

Caracteristicile pricipalelor pietre artificiale nearse sunt:

Tabelul 1

4. Piatra naturala, utilizata in lucrari de zidarie se gaseste sub forma de roci: magmatice (granit, bazalt, porfirul, piatra, ponce), sedimentare (calcar, gresie, ghipsul, argila, nisip, pietris), metamorfice (marmura, cuartitul, ardezia).

5. Mortare de zidarie. Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de lliant, nisip, apa, in care sepot introduce adausuri active, substante cu caracter de plastifiant, substante care accelereaza sau intarzie priza, coloranti.

Dupa natura liantului de baza si a adausurilor, mortarele pot fi:

Mortare pe baza de var- var simplu, var-cimet, var-ipsos.

Mortare pe bazade cimet: cimet simplu, cimet-var, cimet-argila.

Mortare pe baza de ipsos: ipsos simplu, ipsos-var. (tab.1.2 )

Dozajele uzuale ale mortarelor folosite:

Tabelul 1.2

1. Materiale utilizate pentru prepararea mortarelor

Nisipul, liantii, aditivii

Nisipul, utilizat la moarte este cel care se gaseste in albia riurilor, in cariere uscate . Au marimea cuprinsa intre 0-7 mm, trebuie sa fie aspru la pipait, sa fie curat .

Liantii: hidraulici (cimenturile, varul pasta, varul praf, ipsosul de constructii).

Aditivii: retargolul, aditiv intarzietor pentru mortare, cu actiune asupra hidratarii cimentului, prelungind timpul de priza si intarziind in prima faza procesul de intarire.

Apastop P, aplicat in mai multe straturi constituie o hidroizolatie rigida.

5.2. Materiale pentru lucrari de tencuieli

Agregatele: naturale (nisipul natural din rau, cariera), artificiale (fibre, nisipuri de zgura granulara, deseuri ceramice concasate, cenusa de termocentrala), agregate speciale (piatra de mozaic, sticla pisata, terasit).

Liantii: cimenturi, var pasta, praf, ipsos de constructii, argila, cenusa de termocentrala.

Apa: potabila ca si in cazul mortarelor, obtinuta de la reteaua publica.

Adausuri pentru reglarea timpului de priza (intarzietori, acceleratori de priza), adaosuri plastifiante, care maresc lucrabilitatea mortarelor, reduc consumul de apa, micsoreaza contractiile (calcar fin macinat, nisip de cuart, argila), DISAN, lignosulfatul de calciu, colorantii, adezivii

6 Preparearea mortarelor

Stabilirea compozitiei mortarelor se face in functie de marca mortarului, felul lucrarii, lucrabilitatea mortarului, umiditatea mediului, conditiile specifice regiunii si constructiei.

Un dozaj de mortar se inseamna simbolic asa cum se arata in tabelul 1.2

Sub forma 1:n, mortare obisnuite, simple si 1:m:n, mortare mixte, unde: 1- partea din liantul de baza, m-partea de adaos, n-partea de nisip.

Pentru toate mortarele, marca, este data de rezistenta la compresiune la 28 de zile de intarire in conditii standard, a unor cuburi cu latura 7,07 cm, cu exceptia mortarelor de var pentru care se ia in considerare rezistenta la compresiune dupa 90 de zile.

Prepararea mortarelor, se realizeaza manual sau mecanizat.

Prepararea manuala, se efectueaza atunci cand sunt necesare cantitati mici

de mortar. Se foloseste varnita de mortar, confectionata din scanduri de lemn.

Prepararea mecanizata se realizeaza atat pe santier, in malaxoare speciale, cat si in instalatii centralizate ( fig. 1.a. si .1.b).

In ambele cazuri mortarul se prepara in malaxoare speciale pe principiul amestecarii fortate. La prepararea mortarelor trebuie sa fie asigurate urmatoarele conditii:

Dozarea exacta a partilor componente a mortarelor.

Amestecarea ingrijita a mortarului

Verificarea consistentei mortarului

Ordinea de introducere a materialelor in malaxoare este urmatoarea: apa, nisip, liant eventual plastifiantul, amestecandu-se continuu

MORSIN - este un mortar sintetic, agrementat, care contine praf de marmura cu granulatie de pana la 1 - 2 mm, pe baza de polimer acrilic, utilizat la finisajele interioare si exterioare, ale cladirilor de locuit si industriale. Morsinul se livreaza in galeti cu capac si prezinta urmatoarele caracteristici:

rezistent la crapaturi

rezistent la foc, inghet, ultraviolete

uniformizare excelenta

pastrarea culorii (este disponibil in 60 de nuante)

sunt lavabile (constructiile spalandu-se cu pompe de presiune)

Pe betoanele proaspete se aplica dupa 48-60 de ore, de la decofrare, durata

de uscare completa 24 de ore.

7 Executarea peretilor din zidarie de caramida si alte materiale

Zidaria este o masa de materiale, constituita din caramizi sau blocuri de piatra naturala sau artificiala, nelegate sau legate intre ele cu mortar sau piese metalice, asezate strans dupa anumite reguli, astfel ca sa formeze legaturi si sa poata constitui elemente de constructie.

7.1. Clasificarea zidariilor:

Dupa modul de alcatuire:

zidarii simple, alcatuite din caramizi, blocuri, asezate in randuri orizontale

zidarii armate, in masa carora este inglobata armatura de otel care trebuie sa   reziste impreuna cu zidaria la diferite solicitari

zidarii complexe, alcatuite din zidarii de caramida intarite cu elemente de beton armat (stalpisori, centuri), executate concomitent, astfel incat cele doua elemente sa conlucreze sub actiunea eforturilor ce apar din incarcari orizontale si verticale.

zidarii mixte, alcatuite din zidarii de caramida si beton simplu

Dupa modul de asezare al caramizilor rezulta grosimea zidului:

1/4, pe muchie (7, 5cm), adica cu latura lunga orizontala si latimea asezata pe verticala.

1/2, pe lat (12, 5cm), adica cu latura lunga si latimea caramizi orizontale, lungimea fiind paralela cu latimea zidului.

1caramida (25cm), in lung, adica latura lunga si latimea caramizii tot orizontala, lungimea fiind paralela cu lungimea zidului. Grosimea se alege in functie de rolul pe care il are peretele in constructie. Astfel, zidurile cu grosimea de 1/4 si 1/2, sunt despartitoare, iar zidurile de1, 1 si 1/2, 2 caramizi sunt ziduri portante.

Dupa materialele din care se executa:

pereti din zidarie de caramida plina

pereti din zidarie de caramida si blocuri ceramice cu goluri

zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat

zidarie din blocuri de beton cu agregate usoare

pereti despartitori din materiale usoare

7.2. Pereti din zidarie de caramida plina:

Caramida arsa confectionata pe cale mecanica, are dimensiunile standardizate de 240 x 115 x 63 mm, greutatea ei medie este de 3, 0-3, 3 kg, iar modularea grosimii zidariilor realizate este multiplu de 12, 5 cm.

Caramida asezata cu fata lunga in lungul zidului se numeste caramida asezata pe lung, iar randul format astfel se numeste rand in lung. Blocurile sau caramizile care alcatuiesc zidaria sunt legate intre ele cu mortar asezat in rosturi orizontale si verticale. Sirurile de caramizi impreuna cu rosturile orizontale adiacente formeaza asizele.

Legatura rosturilor se realizeaza prin alternanta randurilor in lung si in curmezis si prin deplasarea rosturilor verticale cu 1/4 sau 1/2 caramida in adancime. Aceasta deplasare face ca la capatul peretelui sa nu se formeze un plan vertical, ci sa rezulte strepi, care se completeaza cu bucati de caramizi, obtinute prin cioplire cu ciocanul de zidarie.

La zidaria de caramida rosturile au grosimea de 12 mm cele orizontale si 10mm, cele verticale, in afara de cazuri speciale prevazute in proiect, ele putand fi marite pana la 15 mm, respectiv 20 mm la zidurile nemodulate.

Dupa pozitie se deosebesc urmatoarele tipuri de rosturi

rostul orizontal sau patul, care separa unul de altul randurile de zidarie

rostul vertical longitudinal care merge de-a lungul peretelui si desparte zidaria in siruri

rostul vertical transversal, care intersecteaza peretele pe directia transversala si separa pe aceasta directie caramizile din fiecare rand.

Reteaua de rosturi astfel dispuse formeaza legatura sau teserea zidariei. (fig.2)

Fig. 2. Elementele de baza ale zidariei de caramida

7. Legaturi la zidarii

Legatura in latime - se aplica la zidurile de 1 caramida, si se obtin prin asezarea de caramizi, in curmezis deasupra rosturilor verticale (fig.2.a)

Legatura in bloc - se obtine prin asezarea de caramizi in lung deasupra rosturilor verticale ale caramizilor in curmezis, din randurile precedente (fig.2.b)

Legatura in cruce - este asemanatoare cu legatura in bloc, se deosebeste prin aceea ca la fata zidariei rosturile verticale ale randurilor de caramizi in lung nu se mai mentin din 2 in 2 randuri pe aceeasi verticala, ci sunt decalate (fig.2.c)

incat sa fie satisfacute conditiile de rezistenta si stabilitate a elementelor structurale

La colturile, ramificatiile, intersectiile de ziduri trebuie respectate regulile de tesere ( fig.2.d,e,f ), rosturile verticale se tes astfel ca suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe inaltime, atat in camp cat si la intersectii, atii, colturi sa se faca minim 1/4 in lungul zidului, si 1/2 pe grosimea acestuia

Reguli tehnologice la executia zidariei: (fig.C3)

zidirea se incepe de la colturi sau de la goluri;

intreruperile in timpul zidirii se lasa in forma de trepte a caror inaltime se recomanda sa nu depaseasca 1m, se interzice intreruperea cu strepi;

pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin 1m distanta de la locul intersectiei peretilor;

intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sunt interzise;

la intreruperea lucrului nu se asterne mortar pe ultimul rand de caramida zidita, deoarece la reluarea lucrului, prin uscarea acestui mortar, nu se asigura legatura cu mortarul nou. In cazul unei durate mai mari a intreruperii, peste ultimul rand de caramida se aseaza un strat de carton bitumat pentru protectie;

peretii de rigidizare se executa concomitent cu peretii portanti;

primul si ultimul rand se executa din caramizi asezate in curmezis;

santurile, sliturile si golurile necesare dispunerii instalatiilor interioare se pot executa numai daca nu afecteaza rezistenta zidurilor.

consistenta mortarului determinata cu conul etalon va fi 8-13 cm

dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie vor fi obligatoriu cele prevazute in proiect.

pentru fixarea tamplariei se zidesc de o parte si alta a golului cate 3 ghermele la fiecare gol de usa si cate 2 ghermele la fiecare gol de fereastra, ghermelele din lemn se impregneaza cu bitum fierbinte.

Faze de lucru la realizarea zidariei:

Trasarea elementelor de zidarie - pe fundatii, pe plansee, pe zidurile inferioare, conform planurilor de executie, folosind sfori, dreptare, coltare;

Intinderea si nivelarea mortarului cu canciocul sau lopata cancioc;

Asezarea caramizilor pe zid de catre un muncitor auxiliar, pentru ca zidarul sa nu fie nevoit sa execute operatii de deservire;

Taierea (cioplirea)caramizilor in fractiuni de 3/4 si 1/2 cu ajutorul ciocanului de zidar, sau unealta electrica portabila cu disc abraziv;

Zidirea caramizilor - care se incepe executand cateva randuri la cele doua capete ale zidului si obtinand astfel reperele de colt. Pentru zidirea portiunii de zid dintre repere se intinde o sfoara la fiecare rand de caramizi, iar acestea se aseaza, cu muchia lor superioara la nivelul sforii

Verificarea orizontalitatii si verticalitatii zidariei - care se efectueaza la fiecare rand, cu dreptarul si nivela, pentru a controla daca randul este orizontal, si cu firul cu plumb lasat liber pe inaltimea zidului, pentru a verifica verticalitatea;

Curatirea fetelor zidului de mortarul iesit din rosturi si scurs;

Zidarie din caramida cu goluri:Are greutatea mult mai redusa decat zidaria obisnuita, capacitate sporita de izolare termica si acustica, rapiditate in executie

Se executa in mod asemanator cu aceea a caramizilor pline cu deosebirea esentiala ca, blocurile avand dimensiuni mari, nu sunt necesare mai multe siruri de blocuri in grosimea zidurilor.

Cand se zideste in lung, pe blocurile insiruite in prealabil in picioare pe zid, se aplica mortar cu canciocul, apoi zidarul apuca blocul cu doua maini, il intoarce cu 90 grade si il aseaza pe patul de mortar pregatit. Cand se zideste in curmezis, pe blocurile insiruite in prealabil pe lat se aplica mortar pe fata laterala. Dupa zidirea fiecarui rand de blocuri se verifica orizontalitatea si verticalitatea. Alcatuirea zidariei in camp si teserea la pereti de 1 caramida, grosime din blocuri cu goluri verticale (GV) si orizontale (GO) este aratata in fig.4

Zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat:

Din blocurile mici si placile BCA, e pot realiza zidarii cu grosimea de 7, 5;12, 5;15, 20 si 20cm, pentru pereti portanti si neportanti. Zidaria executa cu legatura obligatorie la fiecare rand. Teserea rosturilor verticale ale unui rand se obtine prin decalarea lor cu 1/2 pana la 1/4 de bloc in raport cu rosturile verticale ale randurilor alaturate(fig.4 a).Toate rosturile orizontale si verticale se executa la 10mm, umiditatea blocurilor trebuie sa fie sub 20%. In scopul realizarii teserii, se utilizeaza blocuri si placi intregi, precum si fractiuni de blocuri si placi intregi obtinute prin taierea cu ferestraul sau cu ghilotina.

La peretii exteriori se interzice inlocuirea fractiunilor de blocuri sau placi cu caramizi. Colturile, ramificatiile si intersectiile peretilor din blocurile mici se realizeaza prin tesere (fig.4.a). Peretii despartitori din placi de BCA se realizeaza nearmati sau armati cu bare de armatura de diametrul 4-5 mm, dispuse in rosturile orizontale din 2 in 2 randuri. La parter, peretii executati din blocuri de BCA, trebuie sa aiba un soclu de beton sau zidarie de piatra, caramida, cu inaltimea cel putin 30cm, deasupra trotuarului sau terenului, peste care se pune hidroizolatia care se protejeaza la exterior cu o tencuiala rezistenta la umiditate. Conductele instalatiilor interioare se monteaza aparent, fiind interzisa realizarea santurilor in zidarie.

Radiatoarele, chiuvetele si lavoarele se monteaza pe suporturi verticale sau pe console, fixate in zidarie in goluri executate cu burghiul, nu prin spargere cu dalta (4.b)

Fig. C 4.c - Detalii de alcatuire a peretilor portanti

a - imbinari intre fasii la intersectii; b - imbinari intre fasii cu rost aparent; c - imbinari intre fasii cu rost acoperit; d - rezemarea peretelui exterior pe soclu; 1 - fisie; 2 - armatura de legatura (Ø 8 mm); 3 - profil realizat prin taierea pe santier; 4 - adeziv; 5 - mortar M 100; 6 - banda din impislitura din fibre de sticla sau fibre de relon; 7 - soclu; 8 - mortar de poza; 9 - hidroizolotie; 10 - chit permanent plastic;

Peretii din fasii de beton celular autoclavizat

Se utilizeaza la peretii exteriori pentru hale industriale, pereti portanti, neportanti, dispusi la exterior si pereti despartitori ficsi sau montabili la cladiri de locuit, captusirea diafragmelor din beton armat monolit, pentru asigurarea protectiei termice.

Peretii pentru cladiri civile, portanti exteriori si interiori realizati din fasii formeaza in plan o retea modulara impusa de necesitatile functionale si din punct de vedere static de necesitatile de cantravantuire. Peretii se realizeaza  din fasii dispuse vertical, rezemate pe soclu sau pe centura de la primul nivel. Intre canturile longitudinale ale fasiilor vecine se formeaza un rost de circa 2mm grosime, iar in axa peretelui se creeaza goluri verticale cilindrice. Fasiile se monolitizeaza intre ele prin umplerea golurilor cilindrice cu mortar M 100, si prin lipire cu mortar adeziv (fig. 4.c. ). Rosturile verticale dintre fasii se armeaza cu cate o bara de otel, beton, cu diametrul 8 mm, care se ancoreaza in centuri. Rosturile verticale dintre fasii pot fi aparente sau acoperite prin lipire cu o banda din impaslitura din fibre de sticla cu latimea de 8 cm. La parter, fasiile se monteaza pe un strat de mortar de poza M 50, aplicat peste izolatia hidrofuga a soclului. In vederea montarii fasiile se verifica bucata cu bucata, naedmitindu-se la montaj cele cu degradari (colturi, muchii rupte, fisuri).Inainte de montare, canturile fasiilor se curata de praf, resturi de beton si alte impuritati, astfel ca prin alaturarea fasiilor sa rezulte rosturi cat mai mici. Montarea peretilor incepe cu fasiile de la colturi si intersectii, terminandu-se cu cele din dreptul usilor si ferestrelor. Pe suprafata de rezemare se asterne, in ritm cu operatiile de montare, insa devansat pentru 1 sau 2 fasii, un strat de mortar de poza in care se inglobeaza pene de lemn sau calaje de otel, beton, pentru a preint

ampina expulzarea mortarului sub greutatea fasiilor si pentru aducerea lor in pozitie verticala.

Fig. 5. - Captusirea diafragmelor din beton monolit cu fasii de b.c.a. montate in cofraj: 1 - fasie; 2 - mortar de poza; 3 - diafragma; 4 - agrafa de legatura (f 8 mm); 5 - mortar M 100, in rosturile verticale nearmate

Peretii pentru captusirea diafragmelor de beton armat monolit, se realizeaza din fasii de BCA, care se monteaza inainte sau dupa turnarea diafragmelor. Inainte de turnarea diafragmelor se ancoreaza de plasele de armare ale acestora prin spargerea locala a betonului celular (fig. 5). Fasiile se monteaza pe un strat de mortar realizandu-se rosturi orizontale de 2 cm grosime.

Pereti despartitori din materiale usoare, peretii despartitori de tip KNAUF, constau dintru-un material de constructie incombustibil si anume gipsul care contine 20% apa de cristalizare si din aceasta cauza este capabil in caz de incendiu sa preia o mare cantitate de caldura. Peretii despartitori KNAUF, poseda proprietati de izolare termica si fonica deosebite deoarece in structura lor este inclus un material izolator. Suprafata peretelui nu mai necesita alta prelucrare ulterioara, dupa montare putand fi direct tapetata sau zugravita.

Datorita marii capacitati de absorbtie, peretii regleaza climatul interior.

Structurile metalice formate din profile de tabla sunt placate, pe ambele fete

cu cate un strat sau doua de gips carton . Ca material izolant pentru umplerea spatiului dintre placi se foloseste vata minerala. In spatiul liber dintre placi se pot plasa toate traseele instalatiilor electrice sau de apa. Imbinarile dintre placile de gips carton se spalcuiesc imediat, se grunduiesc si se vopsesc. Sistemele Rigips sunt foarte convenabile la peretii de compartimentare.

Pereti despartitori din produse superioare din lemn, pot fi, ficsi, demontabili, mobili, realizati din placi din aschii aglomerate (PAL), sau din placi din fibre de lemn (PFL), poroase sau dure. La alcatuirea si montarea peretilor din produse superioare pe baza de lemn se respecta urmatoarele reguli:

dimensiunile panourilor se stabilesc coreland suprafata peretelui despartitor, cu dimensiunile de fabricatie ale placilor din lemn

panourile pentru pereti despartitori se executa pe un schelet rigid din lemn de rasinoase pe care se aplica placile.

panourile se imbina prin lipire cu chit de aracet sau de clei de oase.

fixarea panourilor de pereti, de tavan si de planseu se face cu rigle din lemn prinse cu cuie sau suruburi, prin intermediul unor pervazuri de lemn, in diblurile inglobate in elementele de rezistenta (fig. C6)

Fig. 6. - Pereti despartitori din lemn ameliorat

1 - PFL dur; 2 - PFL poros; 3 - PAL; 4 - strat de aer; 5 - vata minerala

Tencuieli umede si uscate

Generalitati. Clasificari. Tehnologii de executie

Tencuiala - este un strat de finisaj aplicat pe suprafata bruta a unor elemente de constructie, avand in general rol de protectie, izolare termica, fonica, rol decorativ, igienic.

Clasificarea tencuielilor

Dupa natura suprafetelor pe care se aplica:

tencuieli pe suprafete de caramida

tencuieli pe suprafete de beton, zidarii de piatra

Dupa modul de finisare:

tencuieli brute, constituite dintr-un singur strat executat din mortar de var gras, cu sau fara ciment

tencuieli obisnuite driscuite

tencuieli sclivisite, executate din doua straturi de mortar de ciment

tencuieli gletuite, din glet de var cu adaos de ipsos sau glet de ipsos

tencuieli decorative, cu fata prelucrata decorativ

Dupa materialul din care se prepara mortarul:

tencuieli cu mortar de var gras

tencuieli cu mortar de var ciment

tencuieli cu mortar de ciment

tencuieli cu mortar de var ipsos

tencuieli cu materiale speciale (terasit, dolomit)

Dupa destinatiile speciale:

tencuieli impermeabile, se obtin prin sclivisirea fetei vazute cu mortar de ciment sau prin introducerea in mortarul de ciment a unor substante care fac impermeabila tencuiala

tencuieli antiacide, acustice

Straturile tencuielilor obisnuite

Stratul de amorsaj (spritul), in grosime de 3 mm, aplicat pe suprafata suport pregatita si umezita in prealabil cu rolul de a asigura aderenta la perete.

Grundul, este stratul de baza al tencuielii care se aplica pe spritul proaspat intarit, in 1-2 reprize avand grosimea de 10-20 mm, in functie de natura si microgeometria suprafetei suport.

Stratul vizibil (tinciul), se executa cu mortar preparat fin si are ca scop sa dea forma si aspectul definitiv al tencuielii

Tehnologia de executie a tencuielilor obisnuite

Tencuielile simple obisnuite sunt acele tencuieli la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana, orizontala iar fata vazuta driscuita.(fig. 7)

Procesul tehnologic de realizare a tencuielilor obisnuite

PREGATIREA SUPRAFETELOR, sa fie rigide, curate, rugoase, rosturile zidariei de caramida se curata pe o adancime de 1 cm, pentru a asigura o buna legatura. Inainte de aplicarea mortarului, suprafetele trebuie sa fie stropite cu apa, pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala

TRASAREA SUPRAFETELOR, de tencuit cuprinde doua operatii

1) PUNCTAREA. Consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori din mortar, astfel incat fata lor sa corespunda cu fata nivelata a viitorului strat de grund. Pentru executarea acestor martori (puncte de reper), la pereti, la o distanta de 20 cm, de la tavan si 20 cm, de la peretele vecin, se bate in rostul zidariei un cui cu floare cuiului in afara 1. . 1, 5 cm. Pe floarea cuiului se tine lipita sfoara firului cu plumb, lasand sa atinga aproape de pardoseala, la 20 cm de pardoseala se bate alt cui pana ce capatul cuiului atinge sfoara, marcand astfel un alt punct de reper.

Se repeta operatia si la marginea cealalta a zidului, in acelasi mod se obtin si repere intermediare in lungul sforii, la intervale de 1-2 m. In jurul tuturor acestor cuie se aplica turte de mortar care corespund nivelului fetei grundului, executate din acelasi material cu grundul.

2) EXECUTAREA STALPISORILOR (FASII), intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar cu latimea 8-12 cm, nivelate cu un dreptar, prin miscarea succesiva a acestuia in sus si jos, rezemat pe martori.

La trasarea tavanului se fixeaza in centrul camerei un mortar de ipsos de 1-1,5 cm grosime si de la acesta se face trasarea si punctarea de martori cu dreptarul si bolobocul, dupa care se trag fasii de mortar ca la pereti

Daca grundul se aplica in mai multe straturi, la mortarele pe baza de ciment sau ipsos, fiecare strat trebuie asternut dupa intarirea celui aplicat anterior, iar in cazul mortarelor de var, numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca. Intervalele de timp intre straturile de tencuiala aplicate separat variaza de la o ora la 48 ore, in functie de natura mortarului

APLICAREA SPRITULUI

Este primul strat al tencuielii, si are rol de a asigura o cat mai buna legatura intre stratul suport, si straturile urmatoare de mortar.

Mortarul folosit pentru sprit trebuie sa fie fluid de acelasi tip cu mortarul de grund. La suprafetele de beton si zidaria din piatra pentru sprit se foloseste laptele de ciment, uneori cu un mic adaos de nisip.

Stratul de sprit nu se niveleaza, trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului. Pe suprafetele cu rabit nu se aplica sprit, ci un strat suport pentru grund denumit smir, executat din mortar de var-ipsos sau var-ciment, cum este si mortarul grundului.

APLICAREA GRUNDULUI

Este cel mai gros strat al tencuielii si serveste pentru acoperirea neregularitatilor suprafetei de tencuit. Mortarele folosite pentru grund vor fi mai consistente decat cele pentru sprit, respectiv 7-8 cm, in cazul aplicarii manuale si 9-12 cm, in cazul aplicarii mecanizate.

Mortarul se intinde intre stalpisorii executati anterior, incepand de jos in sus, se niveleaza cu dreptarul prin miscari orizontale de dute - vino. Suprafata grundului astfel obtinuta nu se niveleaza, trebuie sa ramana aspra pentru a asigura aderenta cu stratul vizibil.

La executarea grundului pe peretii exteriori, pe timp calduros trebuie luate masuri de protectie impotriva razelor solare si vantului, prevazand paravane pe schelele exterioare. Aplicarea grundului se face manual sau mecanizat.

APLICAREA STRATULUI VIZIBIL (tinciul), este ultimul strat al tencuielii simple umede, si are drept scop, sa dea forma si aspectul definitiv.

Grosimea acestui strat este 2-4 mm. Mortarul pentru stratul vizibil este denumit, tinci si se prepara cu nisip fin cu granule pana la 1mm diametru si are consistenta 12-14 cm. Inainte de aplicare se recomanda trecerea mortarului printr-o sita cu diametrul ochiului de 1,5 mm.

Tinciul se aplica dupa uscarea grundului, incepandu-se intotdeauna cu tavanul si continuandu-se cu peretii. Un grund complet uscat (vechi) se uda bine cu apa. Tinciul se aplica pe suprafete mici, cu canciocul sau mistria, si se intinde imediat cu drisca dreptar, intr-un strat uniform, subtire cu suprafata cat mai regulata.

Dupa zvantarea usoara a tinciului se procedeaza la netezirea cu drisca, operatia facandu-se stropind stratul aplicat cu apa, cu ajutorul bidinelei, tinuta in mana stanga, si frecand cu drisca tinuta in mana dreapta, prin miscari circulare. Suprafata netezita se verifica cu dreptarul, eventualele neregularitati se completeaza si se netezesc.

O atentie deosebita trebuie data netezirii colturilor si muchilor intrande si iesinde, pentru a obtine linii perfecte, folosindu-se dreptare speciale de colt. Pentru a preintampina uscarea prea rapida si aparitia fisurilor, stratul vizibil se protejeaza de soare si vant cu prelate si saci.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ALTOR TIPURI DE TENCUIELI

Tencuieli sclivisite - se folosesc pentru tencuirea incaperilor cu umiditate mare (bai, spalatorii, statii de pompe, camine). Se folosesc mortare de ciment pentru grund, iar stratul vizibil se prelucreaza cu pasta de ciment netezita cu drisca de otel. La peretii silozurilor de beton armat stratul vizibil, se aplica direct pe betonul proaspat realizat prin glisare, fara a se mai aplica strat de grund.

Suprafetele sclivisite se protejeaza de actiunea vantului si soarelui, si se mentin in stare umeda cel putin 7 zile, prin stropire cu apa, altfel fisureaza din cauza contractiilor datorate dozajului mare de ciment.

Tencuieli gletuite, gletul se aplica in incaperi in care este necesar un strat suport pentru realizarea unor finisaje de calitate superioara (tapete, zugraveli speciale). Se poate folosi glet de var, var-ipsos, glet de ipsos, ipsos-var (format din mortar de grund pe baza de ciment-var). Pasta de glet se aplica foarte repede, inainte de intarire pe suprafete de max.1mp. Grosimea stratului de glet, de 1-3 mm, se obtine prin 2-3 aplicari si nivelari succesive.

Tencuieli decorative, sunt acele tencuieli care dau constructiei un finisaj si un aspect arhitectural deosebit. Aspectul arhitectural al tencuielii decorative se obtine prin: compozitia mortarului, modul de aplicare, modul de prelucrare a fetei vizibile

Fata vizibila poate fi prelucrata cu diferite unelte cand mortarul se gaseste in stare plastica, la inceput de intarire sau intarit. Fata vazuta trebuie sa rezulte uniforma pe toata suprafata ca aspect, desen culoare.

Dupa modul de alcatuire tencuielile decorative pot fi: tencuieli decorative simple, stropite, de terasit si dolomit, de piatra artificiala (fig.8).

TENCUIELI USCATE

Tencuieli RIGIPS - sub forma de pulbere in vederea prepararii sau in forma de pasta gata de utilizare, panouri simple, cu vata minerala, polistiren, care constituie tencuiala uscata, panourile avand inaltimea incaperii si groase de 12, 5 cm. Tencuiala uscata nu se recomanda la uscarea peretilor umezi si nici la imbunatatirea izolatiei termice sau fonice.

Sisteme de tencuieli interioare si exterioare KNAUF, utilizate la pereti din caramida, beton, blocuri aglomerate lemnoase, b. c. a.

Materialul se gaseste ambalat in saci, sub forma de mortar uscat, pe baza de ipsos, aplicabil mecanizat cu masina de tencuit. Grosimea tencuielii 10-12mm. Materialul folosit pentru tencuielile exterioare este gata preparat, in fabrica pe baza de ciment si nisip, pentru aplicare manuala si mecanica. Se poate aplica pe suprafete din caramida, beton cu suprafete netede.

Tencuielile uscate pe profil metalic KNAUF, sunt compuse dintr-un schelet metalic si o placare simpla, fixata prin suruburi din placi KNAUF. In spatiul gol dintre pereti si tencuiala uscata, pe profil metalic se poate introduce material fono-termoizolator, sau instalatii (electrice, sanitare). Liantii utilizati la tencuielile uscate KNAUF sunt, ghips, var, ciment.

POLUAREA MEDIULUI

Omul a transformat natura salbatica si a utilizat-o in scopul crearii unor conditii de viata mai bune pentru el. Interventia omului in biosfera si exploatarea resurselor naturale i-a permis acestuia sa creeze o civilizatie bazata pe industrie, prin care isi satisface nevoile social-economice si culturale. Industria produce, insa si reziduri, deseuri care sunt aruncate uneori la intamplare pe sol sau in apele curgatoare. Dupa natura factorilor poluanti se cunosc mai multe tipuri de poluare:

- Poluarea cu pulberi (poluarea fizica) - pulberi de carbune, pulberi de ciment

Pulberile de ciment, rezultate din activitatea in fabricile de ciment sunt purtate de curenti de aer la distante de cativa km, o parte insemnata depunandu-se la fel ca praful de carbune. Intreg peisajul devine inchis la culoare, murdar si respingator. Aceasta provoaca o schimbare grava in psihicul oamenilor care traiesc in permanenta sub amenintarea murdariei de care nu pot scapa. Oamenii devin iritabili, mereu indispusi si se imbolnavesc mai usor.

Pulberile asezate pe frunzele plantelor, ingreuneaza schimbul de gaze cu mediul inconjurator si ca urmare frunzele ingalbenesc si cad, iar plantele se usuca. Pentru evitarea poluarii cu pulberi de ciment, carbune, azbest, se folosesc filtre care retin o mare parte din aceste substante, inca de locul de producere, cosurile fabricilor. In acelasi scop se militeaza pentru introducerea unor tehnologii nepoluante, si se perfectioneaza tehnologiile existente

- Poluarea sonica

Lupta impotriva zgomotelor, incepe de la masa de proiectare a constructiilor. Astfel pentru reducerea zgomotelor produse (circulatia rutiera, lucrari de constructii, avioane, trenuri, zgomote ale vecinilor), se realizeaza cladiri cu pereti fonoizolanti.

Protectia mediului presupune urmatoarele:

Crearea unei industrii nepoluante

Epurarea apelor folosite in industrie

Captarea gazelor si particulelor nocive emise de cosurile fabricilor

Folosirea rationala a ingrasamintelor chimice