Betoane - beton monolit pentru structura de cladiri

BETOANE

(02) 1000 - BETON MONOLIT PENTRU STRUCTURA DE CLADIRI

(02) 1100 - GENERALITATI

(02) 1110 - Descriere si limite de aplicabilitate

(02) 1111 In aceasta parte sunt cuprinse specificatii pentru betonul ciment Portland si agregat greu din surse naturale, beton produs pentru folosirea in elemente de rezistenta la constructii obisnuite, inclusiv stratul de baza pentru pardoseli.

(02) 1112 Nu se va folosi la:

- structuri pentru pastrarea apei sau altor lichi­de;

- beton turnat sub apa;

- beton expus la actiunea apei de mare sau folosit in alte conditii agresive;

- prefabricate sau beton precomprimat;

- pardoseli rezistente la uzura (circulabile) din beton si placile de beton ale drumurilor.

(02) 1120 - Concepte de baza

(02) 1121 In conditiile acestui contract se vor folosi urma­toarele clase de beton, definite prin referire la R_c - rezistenta caracteristica si urmatoarele tipuri definite prin continutul de ciment si dimensiunea maxima a pietrisului, asa cum se arata in tabelul de mai jos: *

- Bc 3,5 (B50)

- Bc 5 (B75)

- Bc 7,5 (B100)

- Bc 10 (B150)

- Bc 15 (B200)

- Bc 20 (B250)

* se vor adauga sau elimina marcile, dupa necesitati­le proiectului.

(02) 1130 - Standarde si normative de referinta.

C140/1986 - Normativ pentru executia lucrarilor din beton si beton armat, cu completarile si modificarile respecitve.

STAS 10107/0 - 1990 - Calculul si alcatuirea ele­mentelor din beton, beton armat si beton precomprimat.

P100/1992 - Normativ pentru proiectarea antiseis­mica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale.

C189-1988 - Instructiuni tehnice pentru utilizarea cenusilor de termocentrala la prepara­rea betoanelor.

C 16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente si precizarile ulterioare.

P 73/1978 - Instructiuni tehnice pentru proiecta­rea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide si imbunatatirile ulterioare.

C130/1978 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoa­nelor.

C122/1989 - Instructiuni tehnice pentru proiecta­rea si executarea lucrarilor de constructii din beton aparent cu parament natural.

- Indrumator pentru aplicarea prevederi­lor STAS 6657/3-1971 - Elemente prefa­bricate din beton, beton armat si beton precomprimat - Procedee si dis­pozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

C155/1989 - Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare.

- Normativ pentru verificarea calitatii, receptia lucrarilor de constructii si instalatii.

C170/1987 - Instructiuni tehnice privind protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat               supraterane situate in medii agresive naturale si industria­le, inclusiv modificarile si imbunatatirile ulterioare.

STAS 3622/1-86 - Betoane de ciment. Clasificare.

STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei.

STAS 1759 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.

STAS 1275 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor meca­nice.

STAS 2414 - 91 - Incercari pe betoane. Determina­rea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit.

STAS 3519 - 76 - Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitattii la apa.

STAS 3518 - 89 - Incercari de laborator ale betoa­nelor. Determinarea rezistentei la inghet - dezghet.

STAS 5440 - 70 - Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii - agregate.

STAS 5511 - 89 - Incercari pe betoane. Determina­rea aderentei dintre beton si armatura. Metoda prin smulgere.

STAS 2833 - 80 - Incercari pe betoane. Determina­rea contractiei axiale a betonu­lui intarit.

STAS 5885 - 82 - Incercari pe betoane. Determina­rea modulului de elasticitate sta­tic la compresiune al betonului.

STAS 6652/1-82 - Incercari nedistructive ale beto­nului. Clasificare si indicatii generale.

STAS 9602 - 90 - Beton de referinta. Prescriptii pentru confectionari si incer­cari.

STAS 1799 - 88 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoa­nelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precompri­mat.

(02) 1140 - Documentatii (ce se cer contractorului)

(02) 1141 Dozaje (retete) stabilite prin incercari (design mixes). Retetele se vor stabili conform prevederilor C 140/86, anexele V.2.

Cu cel putin 60 zile inainte de a incepe betonarea, Contractorul va inainta dozajele (retetele) de control pentru fiecare clasa de beton, aratand ca doza­jul si componentii betonului vor da un beton care va statisface cerintele specificate.

(02) 1142 Betonare pe timp foarte cald sau pe timp friguros. Contractorul va prezenta metodele propuse spre a satisface cerintele pentru prepararea si livrarea in anotimpul foarte cald sau pe timp friguros. In acest scop se vor consulta normativele C 16/1984, C140/86, anexa V.3.4.

(02) 1143 Adaosuri.

Daca Contractorul intentioneaza sa foloseasca intar­zietor de priza sau plastifiant sau alte aditive, va trebui sa depuna cu mult timp inainte datele fabri­cantului spre a fi aprobate de Inginer.

In acest scop se va consulta normativul C 140/86 anexele V.2, V.3.1, V.3.2, V.3.3, V.3.4.

(02) 1144 Certificate.

Contractorul va trimite la timpul cuvenit Ingineru­lui:

a) Buletine de laborator pentru fiecare dozaj, in­cercat, precum si certificatele de la fabricanti si furnizori, atestand ca cimentul si ceilalti componenti sunt conform specificatiilor;

b) Noile buletine de laborator, de fiecare data cand este necesar sa se schimbe sursa, genul sau caracteristicile componentilor in timpul acestui contract.

c) Certificat(e) confirmand ca fiecare adaos chi­mic pus in opera este identic cu mostra omologa­ta si este compatibil cu ceilalti componenti din reteta stabilita.

(02) 1145 Buletine de incercari.

Contractorul va furniza totate buletinele de incercari.

(02) 1150 Probe si testare materiale pentru lucrarile de beton

(02) 1151 Date generale.

Imediat ce este posibil, dupa semnarea contractului, Contractorul va furniza spre aprobarea Inginerului mostrele cerute prin specificatii sau solicitate de Inginer, impreuna cu o lista a surselor pe care le propune Contractorul pentru obtinerea materialelor ce necesita aprobare, certificare si testare. Con­tractorul va executa testarea conform cu instructiu­nile primite de la Inginer si dupa cum se specifica mai jos. Contractorul va asigura un laborator pe santier, unde se vor face majoritatea testelor, in afara cazului in care se prevede diferit. Inaintea testarii, Inginerului i se va da o notificare cores­punzatoare care sa-i permita asistarea la teste. Toate costurile aferente testelor se vor suporta de Contractor. Acestea sunt definite de STAS 1799-88, C 56/1985 si C 140/1986, anexa X.1.

(02) 1152 Inginerul poate cere ca anumite materiale sau teste­le de control a calitatii sa se testeze / sa aiba loc / intr-un laborator independent (neutru). Costuri­le aferente primei testari pe orice material sau pentru lucrarile terminate se vor suporta de 'Prima Parte' din Contract, iar costurile aferente retestarilor ulterioare, necesare datorita faptului ca primul test a esuat (nu a avut rezultate conform specificatiilor) se vor plati de catre Contractor.

(02) 1153 Toate costurile necesare testarii si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent daca sunt cerute prin specificatii sau de catre Inginer, se vor suporta de Contractor, adica se vor include in preturile unitare pentru lucrarile de beton.

(02) 1154 Agregate.

Prelevarea mostrelor si testarea agregatelor se va executa conform prevederilor capitolelor respective din STAS 1667/76 si C 140/86, anexele IV.3 si IV.4.

Probele de minimum 50 kg se vor prezenta Inginerului, periodic, dupa solicitari, pentru inspectare, analiza si testare si daca sunt aprobate de Inginer, tot agregatul fin si grosier de diferite tipuri de beton folosit in proiect trebuie sa fie de o calitate si granulatie cel putin egala cu cea a probei aprobate (omologate).

In decursul executarii lucrarii se vor face frecven­te verificari de rutina prin laboratorul de pe san­tier si rezultatele acestor teste se vor furniza in timp util Inginerului.

Lucrarile vor continua atata timp cat rezultatele arata respectarea conditiilor impuse.

(02) 1155 Apa

Apa pentru amestec se va testa conform STAS 790/84, in momentul aprobarii statiei de betoane care alimen­teaza beton pentru lucrari, sau in cazul in care se intentioneaza schimbarea sursei.

(02) 1156 Adaosuri

Adaosurile vor respecta prevederile STAS 8573-78, 8625-90, normativ C140/86, anexele V.2, V.3.1, V.3.2, V.3.3 si V.3.4.

(02) 1157 Ciment

Contractorul va furniza in dublu exemplar un certi­ficat de testare (certificat de conformare), impreuna cu fiecare lot de ciment livrat pentru lucrari, pen­tru a dovedi respectarea specificatiilor. Certifica­tele vor fi insotite de o copie a certificatului cu rezultatele testelor. Lotul respectiv va fi identi­ficat clar prin certificat. Certificatul, semnat de un reprezentant autorizat al Fabricantului, va mentiona ca proba a fost testata de catre Producator sau de catre un laborator aprobat si ca respecta in orice privinta prevederile specificatiilor pentru tipul respectiv de ciment.

Acest certificat nu il va scuti pe Contractor de raspunderea sa de a asigura numai ciment care res­pecta prevederile mentionate in scopul introducerii in lucrari.

La livrarea pe santier se vor face testele de control obisnuite pentru calitatea materia­lului, pe probe prelevate conform SR EN 196-3:1995, SR EN196-3:1995, STAS 5296-77, SR EN 196-1:1995, in cadrul laboratorului de pe santier, C 140/86, anexa X1.

(02) 1200 - MATERIALE

(02) 1210 - Materiale pentru beton de rezistenta

(02) 1211 Agregate pentru beton din surse naturale (agregat greu). Date generale.

Agregatul greu consta in principal din material granular necoroziv rezultat fie din dezintegrarea naturala a stancilor, fie din procesul de macinare mecanica a pietrei dure si pietrisului.

Agregatul greu trebuie sa fie conform cu prevederile STAS 4606-80, STAS 1667-76, C140/86, anexele IV.3, IV.4.

Agregatele din surse marine se pot folosi functie de respectarea normativului C140/86, anexa VII.3.

Standardele de referinta pentru agregate sunt:

STAS - 1667 - 76 - Agregate naturale grele pen­tru betoane si mortare cu lianti minerali.

STAS - 4606 - 80 - Agregate naturale grele pen­tru betoane si mortare cu lianti minerali.

Metode de incercare

STAS - 662 - 89 - Ancorari de drumuri. Agrega­te naturale de balastiera.

(02) 1212 Agregate pentru beton din surse naturale (agregat greu). Calitate agregat.

Agregatul trebuie sa fie dur, rezistent si curat, fara a contine materii nocive intr-o astfel de forma sau in cantitate suficienta pentru a avea o influenta negativa asupra resistentei dupa orice perioada de intarire a betonului sau asupra rezistentei in timp a betonului, inclusiv rezistenta la coroziune a armaturii (dupa caz). Asemenea materiale nocive se enumereaza mai jos:

- argila, mai ales sub forma unei membrane adezive;

- mica, marne, sau alte materiale laminate (care se exfoliaza);

- particole solzoase sau alungite;

- carbune si alte impuritati organice;

- pirite de fier si saruri solubile, ca de exemplu sulfati de calciu, magneziu si sodiu.

Daca nu se pun la dispozitia Inginerului probe sa­tisfacatoare privind performanta generala a acestor agregate, cantitatile maxime de argila, namol sau praf fin sau impuritati organice nocive sunt determinate conform prevederilor.

Particulele vor fi curate si fara nici un strat aderent cum ar fi de exemplu o pelicula de argila.

Sulfatii exprimati prin cantitatea totala de SO3, din fiecare agregat fin si grosier nu vor depasi 0,5 % din greutate.

(02) 1213 Pietris (nu trece prin sita de 0-7 mm) pentru beton folosit in elemente de rezistenta.

Pietrisul va fi produs prin macinare secundara sau tertiara a produsului din macinarea primara sau secundara a pietrei de calcar aprobate care e reti­nuta de sita care are ochiurile de cel putin 2 ori mai mari decat dimensiunea nominala a agregatului final care trebuie produs.

Cantitatea substantelor nocive nu va depasi limitele precizate in C140/86 - anexa IV - 3.3.

Dupa imersiune in apa timp de 24 ore, proba care a fost in prealabil uscata nu va trebui sa-si mareasca greutatea cu peste 10 %, iar daca se va folosi la structuri impermeabile, cu peste 5 %.

Granulometria pietrisului cand se determina prin testare conform STAS 1667-76 se va mentine in limi­tele date in tabelul IV.3.1 si IV.3.2 din C140/86.

Agregatele cu o singura dimensiune se vor combina in proportie necesara pentru a asigura granulatia gene­rala a pietrisului in limitele prevazute in C140/86.

Cantitatile sau proportia din agregatul de o singura marime care urmeaza a se combina pentru a forma pietrisul poate varia din timp in timp, dupa necesi­tati, functie de natura si sursa agregatului - nisip si

pietris - pentru a produce un beton de densitate maxima si lucrabilitate maxima, folosindu-se un ra­port minim de apa/ciment.

Dimensiunea maxima: 40 mm pentru orice beton, cu exceptia celui pentru pereti si placi sub 20 cm grosime si pentru betonul turnat prin pompare, care vor avea agregate de 20 mm.

(02) 1214 Pietris pentru egalizare si beton masiv.

Pietrisul pentru straturi de egalizare de baza si beton masiv turnat sub blocurile de fundatie se poate obtine si prin sfaramarea la dimensiunea ceru­ta a blocurilor de zidarie casate.

(02) 1215 Agregat marunt - nisip (trece prin sita de 0-3 mm) (conform STAS 1667-76 si C140/86 - anexa IV.3 si anexa V.2.10).

Agregatul intalnit va consta din nisip de cariera naturala sau material fin de sfaramare secundara si tertiara a produselor provenite de la concasarea primara si secundara a rocii aprobate, retinuta de o sita cu deschideri cel putin de 2 ori mai mari decat dimensiunea nominala a agregatului sau un amestec din asemenea nisip de cariere naturale din material fin sau de concasare.

Sfaramaturile fine si nisipul natural va trebui spalat (daca e nevoie) cu apa, conform prevederilor din (02) 1230.

Granulometria nisipului, cand se determina prin tes­tare, conform STAS 1667-76 se va incadra in limitele uneia din zonele de granulatie data in Tabelele IV.3.6 si V. 2.10.

(02) 1216 Balast (agregat total)

Definitie: material compus din amestec natural de nisip si pietris folosit ca atare. Granulatia agregatului total, cand se determina prin testare conform STAS 1667-76, se va incadra in limitele date in tabel IV.37 din C140/86 tabela IV.3.7. si V.2.11.

Agregatul total va fi conform, in toate privintele, cu exceptia granulometriei, cu conditiile pentru nisip si piatra si, in scopul testarii, cu exceptia testului de granulometrie, materialul se va separa in material sub 5 mm (3/16') si material de 5 mm (3/16') si peste. Aceste materiale se vor considera nisip si respectiv pietris.

(02) 1220 Ciment pentru structuri

(02) 1221 Calitatea cimentului

Cimentul va fi ciment cu priza normala, de orice fabricatie, conform STAS 1500-78,                   , 8011-/84, 7058-91 si C140/86, anexa IV.1, rezistent la agre­sivitate sau alte cimenturi vor fi folosite numai unde si cand va indica Inginerul sau proiectul, in conformitate cu C140/86 anexa IV.1, tabelul IV.1.4.

In momentul punerii in opera, cimentul va avea curge­rea libera si nu va avea bucati compacte.

Starea de conservare se determina conform STAS 1077/67.

(02) 1222 Tolerante

Loturile de ciment care nu corespund integral cu prevederile standardelor mentionate la (02) 1130 pot fi folosite la egalizari sau in placile turnate la nivelul terenului din cadrul perimetrului cladirii, cu conditia sa se asigure dovada ca betonul intarit atinge rezistentta prescrisa la 56 zile.

(02) 1230 - Apa pentru lucrari de betoane

(02) 1231 Apa de amestec

Apa care se va folosi pentru amestecul cu ciment va fi dintr-o sursa aprobata si va fi curata, fara materii daunatoare.

Aceasta apa nu se va folosi daca nu a fost aprobata si testata corespunzator. Testarea se va face conform STAS 790/84, se vor verifica: limpezimea; miro­sul; reactia la turnesol; continutul in deseuri indus­triale; continutul in saruri.

(02) 1232 Apa de stropire

Apa folosita pentru stropire poate fi din orice sursa, cu conditia ca concentratia de sulfati, determinata conform STAS 3069-87, sa nu depaseasca 2000 mg / dm³.

(02) 1240 Adaosuri

Cand Contractorul doreste sa foloseasca un adaos, se vor respecta prevederile C140/86 - anexele I.4, I.5, I.2.

Adaosurile pot fi:

- reductori de apa - (LSC)

- antrenori de apa - (DISAN)

- intarzietori de priza - (REPLAST)

- acceleratori de priza - (CLORURA DE CALCIU)

- protectie la inghet - (ANTIGERO)

(02) 1300 - BETOANE

(02) 1310 Beton proaspat

Incercarile pe beton proaspat se fac conform STAS 1759-88

(02) 1311 Inainte si in decursul operatiilor de betonare, se vor efectua teste pentru a verifica lucrabilitatea si temperatura betonului proaspat, pentru clasa 20 si pentru clasa superioara.

Probele (mostrele) se vor preleva la locul de des­carcare din vehicolul de transport. Periodicitatea de prelevrare a probelor si verificarea unui tip anume de beton: 2 verificari/schimb de 8 ore si cel putin din 25 m³ dintr-un tip anume de beton.

In perioadele calde sau reci: 2 verificari suplimen­tare la orele critice.

(02) 1312 Lucrabilitatea betonului proaspat

Lucrabilitatea se va stabili prin testul de tasare a conului la amestecul de beton conform STAS 3622-86 si C140/86, tabela I.2.2. de la L0 la L5.

Lucrabilitatea necesara pentru fiecare dozaj se va stabili prin grija Contractorului in momentul prepa­rarii dozajelor de proba, pentru a se asigura toate cerintele din punct de vedere al rezistentei mentio­nate.

Tolerante admise:

Tasarea con.: +/- 25 mm sau +/- 1/3 din valoarea ceruta, care din ele este mai mare.

(02) 1313 Temperatura betonului proaspat

Temperatura betonului nu va depasi +32⁰ C in momen­tul turnarii betonului in structuri obisnuite, altele decat cele masive, adica acelea ale caror dimensiuni sunt astfel incat in timpul hidratarii cimentului este generata caldura excesiva. In cazul acesta, temperatura nu va depassi +16^o C. In perioadele calde si reci se vor face verificari dese ale temperaturii betonului la livrarea si dupa turnarea in cofraje. Rezultatele se vor inregistra. Temperatura aerului, viteza vantului si umiditatea relativa se vor inregistra de asemenea. Toate aceste date se vor identifica la lucrarile in curs de executie pentru ca conditiile invecinate unei parti din structura sa poata fi determinate, daca e cazul, ulterior.

(02) 1314 Masuri in cazul nerespectarii prevederilor aferente betonului proaspat.

Pierderea lucrabilitatii. Nu este permisa adaugarea de apa la beton in momentul ajungerii la santier, in afara cazului in care apa este necesara pentru co­rectarea dozajului, pentru a se atinge tasarea conu­lui ceruta, in limitele raportului maxim specificat de apa/ciment si in afara cazului in care nu a fost dozat corespunzator in betoniera si in afara cazului in care acest lucru este intamplator.

(02) 1320 Beton intarit

(02) 1321 Contractorul va pregati sectiuni de proba pentru stalpi, grinzi, placi, pereti etc., pentru a testa sistemul sau de cofrare si metodele de betonare, in scopul demonstrarii eficientei metodei de compactare pe care intentioneaza sa o aplice si va arata fieca­re tip de finisare pe care-l propune ca standard pentru lucrare.

(02) 1322 In decursul executarii operatiilor de betonare se vor efectua teste de compresiune conform BS 1881, partea 4-1970, pentru beton clasa 20 sau clase superioare.

(02) 1323 Se vor face 2 seturi de cuburi de probaa in fiecare zi in care se foloseste un tip anume de beton sau cel putin din fiecare 25 m³ produsi din tipul res­pectiv. Nota: producerea simultana a doua sau mai multe tipuri de beton de catre aceeasi statie nu se accep­ta.

Probele se vor preleva la locul de descarcare din vehicolul de transport. Fiecare cub va fi format dintr-un singur esantion luat dintr-un auto-mixer ales la intamplare.

Din cele 2 serii de mai sus, una se va lasa la lu­crare langa betonul din care a fost prelevata si se va trata similar si in aceleasi conditii, iar cea­lalta se va transporta dupa 72 ore la laboratorul de testare si se va supune la testarea obisnuita de laborator.

(02) 1324 In general, cuburile se vor testa dupa 28 zile cu toleranta de +/- 8 ore. Se accepta si testarea cubu­rilor la 7 zile. In acest caz, rezultatele se consi­dera satisfacatoare daca totalizeaza 70% din rezis­tenta necesara la 28 zile.

Pentru comparatii mai exacte, se vor folosi pres­criptiile C140/86, tabela V.2.14.

(02) 1325 Probele de beton proaspat pentru cuburile de proba se vor obtine prin metoda corespunzatoare specifica­ta in STAS 1759-88 si C140/86 anexa V.4. si anexa X.1.

- Densitatea aparenta, STAS 1759-88

- Durabilitatea, STAS 1759-88

- Continutul de agregate cu D max < 3,15 mm,

- Continutul de aer oclus, C140/86, anexa V.4.-p.5

- Inceputul de priza, C140/86, anexa V.4.-p.6

(02) 1326 Pentru confectionarea cuburilor de proba, Contracto­rul va furniza 12 forme metalice corespunzatoare, conform STAS 2320-88 si STAS 1275-88 si C140/86 anexa 5.

Contractorul va furniza 2 recipiente de apa cores­punzatoare de dimensiunea ceruta, care vor contine apa curata improspatata de cel putin 2 ori pe luna si mentinuta la temperatura +20 (+/- 2)^o C.

(02) 1327 Dimensiunea si numarul cuburilor de proba intr-o serie

O serie va fi constituita din 3 cuburi de proba/schimb din sarje diferite in interval de maximum 3 ore. Din fiecare proba se vor confectiona minimum doua cuburi.

(02) 1328 Acceptarea probelor de rezistenta pe cuburi

Respectarea conditiei rezistentei la compresiune se considera indeplinita daca:

1. Rezistenta medie determinata la orice serie de cuburi conform C140-86, anexele X.5, X.6 pentru varsta de 28 zile (tab. X.5.2) pe baza mediei obtinute pe schimb, este cel putin egala cu 1,2 Bc.

2. Fiecare cub are o rezistenta mai mare decat 85% din R₂₈ 20^o C.

(02) 1329 Masuri in cazul in care prevederile de la (02) 1328 nu sunt indeplinite

Se vor respecta prevederile C140-86 anexa X.1 col.6.

Daca numai un rezultat pe cub nu respecta a doua con­ditie de mai sus, atunci rezultatul se va considera valabil numai pentru sarja respectiva de beton din care s-a prelevat cubul respectiv, cu conditia ca rezistenta medie a seriei sa se incadreze in prima conditie.

Daca mai mult de 1 cub dintr-o serie nu indeplineste a 2-a conditie, sau daca o serie nu indeplineste prima conditie, atunci tot betonul din toate sar­jele reprezentate de cuburile respective se conside­ra ca nu indeplinesc conditiile de rezistenta.

Se vor lua masuri privind betonul reprezentat de cuburile de proba de mai sus, conform indicatiilor Inginerului de acord cu Inginerul de Rezistenta al Proiectului. Aceste masuri pot varia de la acceptare (in cazuri mai putin grave) la testare nedistruc­tiva a betonului intarit din structura sau teste sub sarcina a structurii sau partii din acesta sau res­pingerea si indepartarea elementului de beton in cauza.

(2) 1400 TOLERANTE PENTRU BETON MONOLIT. ELEMENTE DE REZIS­TENTA

a) Lungime, adica deschiderea libera a grinzilor, placilor, peretilor

pana la 3 m  +/- 16 mm

3-6 m +/- 20 mm

peste 6 m            +/- 25 mm

b) Adancimea placilor sau peretilor

pana la 10 cm     +/- 3 mm

peste 10 cm +/- 5 mm

c) Sectiunea transversala a stalpului si grinzilor (ambele directii)

pana la 50 cm     +/- 5 mm

peste 50 cm  +/- 8 mm

d) Lungime sau latime soclu +/- 20 mm

inaltime soclu pana la 2 m          +/- 20 mm

idem, peste 2 m              +/- 30 mm

e) Orizontalitate sau sageata (deviatie admisibila de la traseul cerut)

pana la 3 m 10 mm

3-9 m  12 mm

9-18 m 16 mm

peste 18 m          20 mm

f) Deviatie admisibila in plan vertical

1 m muchie dreapta 3 mm

stalpi, pereti, socluri (global) 16 mm

grinzi (global) 5 mm

g) Deviatie admisa in plan orizontal

1 m muchie dreapta 5 mm

stalpi, pereti, socluri (global) 20 mm

grinzi (global)     10 mm

partea superioara pereti beton

(global)                              10 mm

h) Deviatie admisa fata de axele orizontale de la pozitia specifica

socluri 10 mm

stalpi, grinzi, pereti         10 mm

i) Deviatie admisa a fetei superioare fata de va­loarea specificata

socluri 10 mm

grinzi, placi pana la 6 m

deschidere  10 mm

idem, peste 6 m deschidere      16 mm

(02) 1500 LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR PENTRU BETOANE

(02) 1510 Date generale

(02) 1511 Materialele folosite la lucrare vor fi noi, de cali­tatea si tipul specificat aici si similar cu probele aprobate. Livrarea se va face cu suficient timp inainte pentru a da posibilitatea la nevoie de a se preleva si testa noi probe.

(02) 1512 Nu se va folosi nici un material inainte de a fi aprobat si materialele care nu au fost aprobate se vor indeparta imediat de la lucrari pe cheltuiala Contractorului.

(02) 1520 Agregate

(02) 1521 Agregatele se vor livra si stoca separat dupa surse­le si sorturile respective. Manipularea se va face astfel incat sa nu apara segregarea, pierderea par­tilor fine sau amestecarea cu pamant sau materii straine. Daca apare segregarea sau se amesteca dife­rite sorturi de agregate, acestea se vor trece din nou prin sita inainte de folosire. Agregatele prove­nite din diferite surse sau de diferite marimi nu se vor folosi unul in locul altora, acestea se vor amesteca numai in scopul obtinerii unor granulome­trii diferite.

(02) 1522 Se va livra la locul de stocare intr-un singur camion numai o singura marime de agregat. Agregatele se vor depozita in gramezi de o singura marime pe suprafete separate acoperite de un strat compact (platforma) tare, pentru a se preveni amestecarea cu pamant sau alte substante straine.

Daca aceste stive sunt apropiate una de alta, se vor separa prin dulapi. Gramezile de pietris se vor dispune in straturi orizontale, de maximum 1 m fie­care ca grosime, pentru a se preveni segregarea.

(02) 1523 Agregatele spalate trebuie stocate cel putin 24 ore inainte de dozare pentru evacuarea apei.

(02) 1530 Livrarea, manipularea si depozitarea cimentului

(02) 1531 Cimentul se va livra in cantitati suficiente pentru a se asigura ca nu vor interveni intreruperi in lucrari inainte de terminarea betonarii conform programului stabilit. In anotimpul ploios cimentul se va depozita imediat la primirea lui pe santier.

(02) 1532 Transportul cimentului livrat in saci se face numai in vagoane sau camioane acoperite. Cimentul livrat in saci se va depozita intr-un so­pron etans cu pardoseala uscata sau platforma uscata care e ridicata la minimum 30 cm de cota terenului. Sacii se vor stivui unul langa altul pentru a reduce circularea aerului, dar nu se vor stivui pe peretele exterior. Modul de stivuire va permite accesul usor pentru inspectare, separare si identificarea fie­carui transport in ordinea datelor lor de fabricatie. Fiecare stoc se va eticheta menttionandu-se greutatea, numele fabricantului, data de fabricare, marca si tipul.

(02) 1533 Daca ulterior cimentul se va manipula in vrac pentru transportul la statia de betoane, se vor asigura cutii corespunzatoare confectionate, sau silozuri in care se va depozita cimentul ferit de umezeala.

(02) 1534 Amestecarea diferitelor sorturi de ciment sau tipuri in cutii sau silozuri nu este permisa.

(02) 1535 Transportul cimentului in vrac se va face numai in recipienti cu transport pneumatic.

(02) 1536 Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, cu transport pneumatic.

(02) 1600 - CONDITII DE EXECUTIE

(02) 1610 Dozarea

(02) 1611 Date generale

Pentru fiecare tip in parte, Contractorul va raspunde de selectarea proportiilor de agregate, ciment, a lucrabilitatii agregatului, a raportului (apa/ciment) pentru a se atinge rezistenta necesara, precum si de orice alte proprietati necesare asigurarii rezistentei, a as­pectului compact si a unei suprafete finite cores­punzatoare a betonului. Inainte de inceperea lucrarilor pe santier, Contrac­torul va prezenta detalii pentru retete la fiecare tip de beton care se va folosi la lucrari, pentru a fi aprobate de Inginer. Mostrele tuturor materiale­lor care se vor folosi in diverse retete se vor prezenta de asemenea spre aprobare.

(02) 1612 Beton turnat cu pompa

Se va permite turnarea betonului cu pompa, cu condi­tia respectarii conditiilor din aceasta specificatie. De asemenea se vor respecta prevederile norma­tivului C140/86 anexa VII-1.

Se va acorda atentia cuvenita ajustarii corespunza­toare a marimii granulometriei nisipului spre a evita separarea laptelui de ciment si segregarea in timpul operatiilor de pompare.

Includerea de adaosuri plastifiante pentru reducerea cantitatii de apa sau a altor materiale in scopul imbunatatirii caracteristicilor de curgere a betonu­lui vor fi permise numai daca se va demonstra ca acestea nu afecteaza negativ betonul in stare plastica sau in lucrare terminata.

(02) 1613 Stabilirea retetelor preliminare de control (RPC)

Dozajul preliminar se alcatuieste astfel incat sa se asigure betonului caracteristicile necesare scopului de punere in opera:

- lucrabilitatea

- rezistenta necesara betonului intarit

- omogenitatea

- impermeablitatea

- conditiile de exploatare.

Astfel, parametrii de care trebuie sa se tina sea­ma sunt prezentati in C140/86 anexa V.2.

Aceste retete P.C. se vor prepara in conditiile de lucru indicate de Inginer, folosind probe reprezen­tative din materialele propuse spre a fi folosite sau care se folosesc deja la lucrari.

Pentru fiecare reteta propusa se va face o compozi­tie mai bogata cu 20 kg ciment/m³ si o compozitie mai saraca cu 20 kg ciment/m³.

Se vor face 3 amestecuri din fiecare compozitie de mai sus si se vor face 4 cuburi din fiecare amestec, 12 in total pentru reteta.

Sase cuburi se incearca la 7 zile, restul la 28 zile dupa turnare.

Retetele se vor judeca in functie de factorul de lucrabilitate si compactare respectiv daca media rezultatelor pe cuburi din fiecare lot de 6 depases­te condittiile de rezistenta prevazute mai sus.

In cazul in care Contractorul modifica sursa sau tipul unui element component din beton sau se intalnesc greutati in turnarea betonului dintr-o rete­ta aprobata, in perioadele calde, vor fi necesare retete de verificare suplimentare si cuburi de proba pentru a se dovedi ca sunt respectate conditiile generale din specificatii. Este necesar ca Inginerul sa aprobe schimburile respective.

(02) 1620 Dozarea componentelor betonului

(02) 1621 Dozarea agregatului

i - De obicei masurarea se va face la greutate si Contractorul va asigura cel putin o instalatie de dozare si cantarire aprobata de Inginer.

ii - Mijloacele de cantarire ale agregatului vor avea o precizie de +/- 3 %. Diversele ingrediente se vor adauga separat, succesiv, in acelasi bunker de cantarire pana la atingerea cifrei exacte pe ca­dran, stabilite de comun acord cu Inginerul, pen­tru diferitele retete, cimentul adaugandu-se ulti­mul.

iii - Contractorul va asigura compartimente separate sau bunkere separate pentru fiecare dimensiune sau categorie de agregat (vezi (02) 1520).

iv - Masurarea la volum poate fi permisa de Inginer pentru lucrari de marime ce nu depasesc 2 m³ fiecare si unde betonul se va prepara cu betoniera mobila adusa langa lucrare.

v - Cutiile de dozare a proportiilor corecte trebuie folosite cu aprobarea Inginerului; acestea se vor umple fara a se compacta agregatul la o adancime uniforma, prestabilita, la dimensiunile cutiei, acordandu-se tolerante pentru infoierea agrega­tului fin datorita umezelii (daca este cazul).

(02) 1622 Dozare ciment

De obicei se va face la greutate si Contractorul va asigura cel putin un dozator separat cu cantar propriu unde se poate cantari fiecare lot cu o precizie de +/- 2%.

Cimentul se mai poate masura cu sacul, cu conditia ca marimea fiecarei retete sa fie astfel incat la fiecare sa intre un numar intreg de saci.

Cand Inginerul a aprobat dozarea volumetrica, cimen­tul se poate masura cu conditii de masurare verifi­cate si aprobate de Inginer.

(02) 1623 Dozare apa

Statia de beton se va prevedea cu un rezervor de apa si un dispozitiv de masurare a cantitatii de apa care trebuie adaugata la reteta cu o precizie de +/- 2%. Cantitatea necesara de apa se va descarca direct in toba sau malaxor.

Robinetele etc., se vor verifica regulat pentru a se evita scurgeri in toba/malaxor. Robinetele de umple­re si descarcare ale dozatorului de apa vor fi ast­fel interblocate incat robinetul de descarcare nu se poate deschide inainte ca dispozitivul de umplere sa fi fost complet inchis.

Cand s-a aprobat 'dozarea volumetrica' sau cand s-a aprobat reteta de catre Inginer pentru prepararea betonului pe santier cu malaxoare (betoniera) mobi­le, betoniere rutiere sau manual, apa se va doza numai cu recipiente gradate aprobate.

(02) 1624 Dozarea adaosurilor chimice

Statia pentru prepararea betonului se va echipa cu utilaje de preparare, depozitare si dozare a adaosurilor in cazul in care adaosurile sunt aprobate de Inginer.

In asemenea cazuri, Contractorul va pune la dispozitie cel putin un dispozitiv de masurare al adaosuri­lor, care poate asigura reglarea imediata pentru varietatea cantitatii adaosurilor care se dozeaza, cu o precizie de +/- 0,1 % la litru.

Reglarea echipamentelor se va verifica la intervale­le solicitate de Inginer si se vor prezenta spre inspectarea Inginerului inregistrari ale acestor verificari de reglare.

(02) 1630 Amestecare mecanica

(02) 1631 Echipamente

Contractorul va folosi in general betoniere mecanice; cu exceptia sarjelor de maximum 1/4 m^3, care se pot ames­teca manual conform prevederilor de mai jos. Statia pentru prepararea betonului va cuprinde o betoniera cu sarje discontinui cu toba sau malaxor, indeplinind cerintele unei exploatari sigure. Paletele se vor inlocui cand orice parte sau sectiune din ele s-a uzat cu 2,5 cm peste sau sub valoarea

dimensiunilor originale din proiectul fabricii producatoare. Un exemplar din proiectul fabricatului cu dimensiunile si dispunerea paletelor se va tine la dispozitia Inginerului.

Materialele constituente uscate, dupa masurare, se vor descarca direct in toba/malaxorul betonierei sau intr-o palnie de incarcare prinsa de betoniera. Se va avea grija pentru impiedicarea contaminarii mate­rialelor cu materii nocive de orice natura. In cazul unei asemenea contaminari materialele sau betonul amestecat se vor indeparta de pe santier.

In anotimpul umed, masa nisipului si pietrisului se va modifica daca este nevoie a lua in considerare apa libera din acestea si apa din reteta se va redu­ce cu cantitatea de apa libera din agregat.

Echipamentul de malaxare se va pastra curat fara beton depus pe pereti si murdarii.

(02) 1632 Amestecare mecanica

a) Generalitati

i - cimentul si agregatele se vor malaxa temeinic in proportiile aprobate, intr-o betoniera mecanica cu sarje discontinui, in afara cazului in care se aproba diferit in conditiile de la (02)1621 (iv)

ii - cantitatea betonului amestecat in orice sarja nu va depasi 80 % sau nu va fi sub 75 % din capacitatea nominala a betonierei.

iii - se va adauga apa in timpul amestecarii, sufi­cienta numai pentru a pregati betonul la lucra­bilitatea ceruta. Teste de tasare a conului se vor face cand lucrarile de betonare sunt in curs de desfasurare, pentru a se asigura ca se mentine consistenta ceruta.

iv - corectarea betonului care s-a intarit partial (adica amestecarea lui cu sau fara ciment in plus, agregat sau apa) nu este permisa. Similar malaxarea excesiva care necesita adaos de apa pentru pastrarea consistentei necesare nu se permite.

v - orice amestec care segregheaza in timpul descar­carii se va respinge si materialul se va inde­parta de pe santier.

vi - la incetarea lucrarilor, inclusiv opririle care depasesc 60 minute in anotimpul rece si 30 minute in anotimpul cald, malaxoarele si toate celelalte echipamente de manipulare se vor spala bine cu apa curata.

b) Amestecare prin betoniere cu toba

Agregatul uscat si cimentul se vor amesteca 'uscat' cel putin 4 rotiri a tobei, dupa care se va adauga treptat cantitatea necesara de apa in timp ce toba este in miscare si betonul este amestecat pana capata culoare uniforma si con­sistenta uniforma, cel putin 2 minute in anotim­pul rece.

c) Amestecarea cu betoniera cu malaxor (amestec fortat)

Agregatele uscate si cimentul se vor amesteca 'uscat' cel putin 4 rotiri ale paletelor dupa care se va adauga treptat cantitatea necesara de apa cu paletele in miscare si apoi betonul este amestecat pana capata culoare si consistenta uniforma, cel putin un minut in anotimpul rece.

(02) 1640 Protejarea echipamentelor de caldura sau frig

Rezervoarele sau auto-cisternele pentru transportul apei, containerele expuse la soare si conductele de apa pentru beton se vor izola, iar stratul izolator se va vopsi alb sau argintiu.

Constructiile de depozitare ale cimentului, peretii superiori si verticali ai bunkerelor de descarcare ai betonierelor, tamburele autobetonierelor, con­ductele de transport ale betonului se vor vopsi alb sau argintiu.

Bunkerele de cantarire, betonierele, partea superi­oara a bunkerelor de descarcare ale malaxoarelor se vor adaposti.

Contractorul va lua masuri corespunzatoare pentru ca pietrisul sa nu se incalzeasca excesiv, prin mentinerea la umbra a zonei de alimentare sau stro­pire.

Toba betonierelor si paletele malaxoarelor se vor verifica frecvent in sezon cald ca sa nu acumuleze ciment si mortar care ar reduce randamentul. Aceste acumulari se vor indeparta. De asemenea, in perioada rece se va verifica si proteja in permanenta impotriva inghetului.

(02) 1650 Amestecarea manuala

Betonul preparat manual, cand se permite acest lu­cru, se va executa in loturi de maximum 1/4 m³ si se va amesteca pe o platforma etansa, orizontala si curata. Agregatul va fi masurat in recipiente grada­te. Agregatul grosier se va imprastia mai intai si cel fin dupa aceea. Grosimea totala a stratului nu va depasi 30 cm.

Cimentul uscat se va imprastia pe agregatul fin si intreaga masa se va invarti de minimum 2 ori. Apa curata se va adauga apoi si intreaga masa se va invarti minimum de 3 ori, fara a socoti mijloacele de transport sau cofraje.

(02) 1660 Turnare, compactare si finisaj

(02) 1661 Transportul betonului de la betoniera

Betonul se va transporta de la betoniera la locul de punere in opera cat mai repede posibil, folosind mijloacele si metodele care sa impiedice segregarea materialelor, uscarea necorespunzatoare sau cresterea temperaturii, inghetarea, pierderea sau contamina­rea ingredientelor si va asigura calitatea si con­sistenta corespunzatoare a betonului.

Galetile, autobetonierele sau echipamentul de pompa­re nu vor contine beton de dozaj diferit sau care contine ciment de o alta calitate.

Daca nu s-a obtinut aprobarea pentru pompare, atunci se vor respecta intocmai instructiunile fabricantu­lui.

Contractorul va prevedea situatii alternative adec­vate pentru transportul si turnarea betonului in cazul unei defectiuni a pompei, pana ce betonarea va ajunge la un rost de lucru amplasat rezonabil.

(02) 1662 Manipularea betonului la punerea in opera

Betonul se va descarca cat mai aproape posibil de pozitia finala in cofraj pentru a evita manipularea ulterioara sau curgerea. Contractorul poate folosi orice anotimp din an:

- bene metalice, 180 l continut maximum la turnarea de plansee subtiri, suprabetonari.

- idem, orice capacitate cand se toarna alte elemen­te;

- echipament de pompare si echipament pneumatic de transport de un tip corespunzator cu capacitate si putere corespunzatoare;

- jgheaburi inclinate metalice sau cu captusire metalica (nu aluminiu) cu panta maximum 1 verticala si 2 orizontala si minimum 1 verticala la 3 orizonta­le. Cand sunt necesare pante abrupte sau jgheaburi de peste 6 m lungime, betonul se va descarca intr-un bunker sau bena de tip 1 aprobat inainte de a fi distribuit;

- Contractorul poate folosi si benzi transportoare dar nu in anotimp cald sau rece. Acestea vor fi orizontale sau cu o panta care nu va duce nici la segregare nici la pierderi de material si nici nu vor permite ca betonul sa se lipeasca de banda de retur si va fi astfel dispusa la desfasurare incat sa se impiedice segregarea.

Alte dispozitive care se pot folosi in timpul anului:

- carucioare impinse manual si/sau roaba care sa nu curga sau sa fie prevazute cu capac in timpul anotimpurilor cald si rece;

- lopeti.

Toate echipamentele vor fi pastrate curate si fara pojghite de beton intarit, prin udare si spalarea cu apa in abundenta dupa fiecare turnare sau dupa pauze in lucru care depasesc 1 ora.

Se vor prevedea podine de circulatie peste armaturi, astfel ca acestea sa nu fie deformate, deplasate au avariate.

(02) 1663 Turnarea betonului. Generalitati

Nu se va turna nici un beton pana ce Contractorul nu obtine aprobarea sa o faca de la Inginer sau repre­zentantul sau.

Contractorul va face cunoscuta Inginerului cu cel putin 2 zile inainte intentia sa de a turna beton in unul sau mai multe elemente si va asigura toate facilitatile spre a permite Inginerului sau repre­zentantului sau sa examineze armarea si cofrajul respectiv.

Cofrajele in care se vor turna beton se vor pregati in consecinta, conform (02) 2000, si se vor uda bine imediat inainte de turnare.

Armatura se va verifica pentru a fi conforma cu prevederile (02) 3000 (mai ales in ceea ce priveste distantierii si distanta dintre bare).

Cu exceptia cazurilor in care se aproba diferit, betonul se va turna in cofraje cu pompa, bena sau lopata.

Se interzice folosirea vibratoarelor pentru impinge­rea masei de beton proaspat.

La stalpi, pereti si elemente verticale similare, betonul se va turna inainte de fixarea armaturii in planseul respectiv. Rostul de constructie se va afla sub partea inferioara a grinzii celei mai coborate.

Elementele verticale se pot turna in 2 etape: in acest caz in imediata apropiere a planului rostului se vor fixa 2 etrieri suplimentari (1 buc. sub si 1 buc. peste).

Betonul se va turna in straturi orizontale de maximum 50 cm grosime.

La plansee, betonul se va turna in straturi continue pana la executarea intregului planseu sau a unei parti de marime aprobata (cum se arata pe planse).

Daca oprirea in alta parte a turnarii betonului pare dinainte inevitabila, in prealabil se va pregati rostul de lucru la locul unde se va opri turnarea. Amplasarea acestui rost va fi aprobata de Inginer inainte de inceperea turnarii.

Betonul se va turna continuu pentru ca nici o canti­tate sa nu se toarne pe un beton care s-a intarit suficient de mult pentru a forma 'cusaturi' sau planuri slabe in cadrul sectiunii respective.

Betonul se va furniza intr-un asemenea ritm incat intervalul de timp dintre straturile succesive sa nu depaseasca 20 minute.

Fiecare strat se va lega de cel anterior prin vibrare.

Straturile de beton nu se vor termina cu pante in forma de pene, ci vor avea capete verticale si fete superioare netede.

Apa care se acumuleaza pe suprafata unei suprafete de beton proaspat turnata trebuie indepartata.

(02) 1664 Turnarea betonului de la inaltimea normala

Betonul poate cadea liber in cofrajele de pereti sau stalpi de la inaltime mai mica de 2,00 metri.

(02) 1665 Turnarea betonului de la inaltime mare

In sensul acestui paragraf se va considera mare orice inaltime care depaseste 2,00 metri si de la care betonul cade liber in cofrajul pentru pereti, stalpi sau alte elemente.

Se va permite caderea libera pe toata inaltimea numai a amestecurilor de beton coezive care nu segrega, cu conditia ca armatura sa nu fie deplasata, cofrajul avariat sau miscat.

Altfel se vor folosi jghiaburi rigide sau flexibile in trunchiuri de con conform (02) 1662.

Contractorul va executa un perete etalon spre a demonstra eficienta metodei sale propuse. Peretele ales ca specimen va avea cel putin 150 cm lungime.

(02) 1666 Turnarea betonului pe vreme proasta

Se va intrerupe turnarea cand cantitatea de ploaie este suficienta spre a spala suprafata betonului proaspat.

Betonul va avea o temperatura de turnare care nu creeaza dificultati din cauza reducerii tasarii, prizei rapide sau rosturi 'reci'.

Temperatura betonului pus in opera nu va depasi 32^o C, fac exceptie elementele mai groase de 1,00 m, la care nu va depasi 30^o C.

Daca nu se iau masuri adecvate de Contractor, apro­bate de Inginer, nu se va turna beton cand tempera­tura la umbra a aerului este de 44^o C sau mai mare si bate vantul din desert.

In astfel de imprejurari, betonul se va pune in opera tarziu dupa amiaza sau noaptea.

Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va consulta C140/86, anexa X.1, si anexa X.5.

Daca temperatura armaturii este peste 50^o C va fi stropita cu apa putin inainte de betonare.

Detalii si metodele de turnare si manipulare a beto­nului in anotimpul foarte cald vor fi corespunzator cu standardul ACI 305-77 capitolele 4.1, 4.2 si 4.3.

Cand grosimea betonului depaseste 150 cm, Contracto­rul va prezenta spre aprobare Inginerului propuneri care sa asigure ca in timpul turnarii:

- viteza de crestere a temperaturii in beton nu va depasi 150^o C/ora in primele 3ore;

- dupa care viteza de ridicare si coborare a tempe­raturii in beton nu va depasi 35^o C/ora;

- temperatura maxima a betonului nu va depasi 70^o C;

- diferenta maxima dintre temperatura miezului si a suprafetei nu trece de 20^o C.

Propunerile vor avea in vedere:

- reteta betonului;

- temperatura de turnare;

- metode de tratare/protejare in perioada de intari­re ('curing');

Atunci cand Inginerul va cere, Contractorul va efec­tua masuratori in betonul elementelor de grosimea aratata mai sus.

Metoda se va stabili de comun acord cu Inginerul.

(02) 1670 Compactare beton

Betonul se va compacta bine imediat dupa turnare.

Compactarea se va face prin vibrare mecanica, in functie de urmatoarele prevederi:

a. vibrarea va fi interioara in afara cazurilor in care se obtine o autorizatie speciala pentru folo­sirea altor metode, de la Inginer, fie in scris, fie cum se prevede in aceste specificatii;

b. vibratoarele vor fi de tip si model standard;

c. Contractorul va asigura un numar suficient de vibratoare pentru compactarea corespunzatoare a fiecarui lot;

d. vibratoarele se vor manevra astfel incat sa asi­gure vibrarea corespunzatoare in jurul armaturii si a elementelor inglobate, precum si la colturile si unghiurile cofrajului fara a mai veni in contact direct cu cofrajul si armatura;

e.     vibrarea se va face la punctul de turnare si in zona cu beton proaspat turnat. Vibratoarele se vor introduce si scoate incet din beton. Vibrarea va dura suficient de mult si va fi de intensitate suficienta

pentru a compacta bine betonul, dar nu se va continua prea mult incat sa apara segregarea si nici ca sa se formeze in zone mici mortar.

f. vibratoarele se vor aplica la puncte uniform distantate intre ele la maximum de 2 ori raza de care vibrarea este simtita in mod efectiv.

g. vibrarea se va suplimenta cu folosirea indesarii manuale cu tije (vergele) pentru a se asigura suprafete netede si beton dens, la colturi si in acele locuri unde este imposibila folo­sirea vibratoarelor.

h. prevederile prezentei clauze se vor aplica si elementelor prefabricate dar, cu aproparea Ingineru­lui, se pot folosi metodele de vibrare ale producatorului sau vibrare exterioara.

(02) 1680 Finisare suprafata beton

(02) 1681 Aspectul suprafetelor formate de cofraje si tipare. Vezi (02) 2220.

(02) 1682 Suprafetele orizontale sau usor inclinate.

Suprafetele cu panta de sub 25% fata de orizontala se vor finisa dupa cum urmeaza:

i - Fata superioara a placii care urmeaza a se acoperi cu un strat de pardoseala, hidrofug sau cu un strat de izolatie hidrofuga pentru apa sub presiune se vor bate cu maiul pentru a se realiza cotele si pantele aratate in plansele aferente contractului sau in alte domenii.

ii - Fata superioara a unui plan care nu se va acoperi ulterior cu alte materiale va fi nivelata, finisata neted cu drisca sau mistria atata timp cat nu s-a facut priza la cotele si pantele din planse sau in alta parte.

Driscuirea si prelucrarea cu mistria se va face pentru a preveni aparitia de mortar in exces sau mustirea de lapte de ciment la suprafata betonului. Amprentarea suprafetei se va executa prin folosirea unor dispozitive speciale la adancimile si cu modelele descrise.

(02) 1683 Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa cum raman dupa decofrare, cu exceptia suprafetelor segregate care trebuie remediate. Fetele de beton care urmeaza a se tencui se vor face aspre prin mijloace aprobate pentru a favoriza aderenta.

Fetele de beton care se vor finisa diferit fata de ce s-a specificat se vor pregati conform indicatiilor intr-un mod convenit si aprobat.

(02) 1684 Conditii de calitate pentru finisarea suprafetei betonului

Lucrarile de finisare ale betonului nu vor fi inferioare celor prezentate de sectiunile etalon din punct de vedere calitativ si care au fost aprobate de Inginer.

(02) 1685 Masurile care trebuie luate in cazul nerespectarii etalonului de calitate

Suprafetele segregate se vor repara imediat dupa scoaterea cofrajului:

- gaurile superficiale lasate de apa/aer se vor umple;

- in cazul in care nu se dau alte instructiuni, fata betonului aparent turnat pe cofraj se va freca imediat dupa scoaterea cofrajului pentru indepartarea neregularitatilor si bavurilor de orice fel. Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa cum raman dupa scoaterea cofrajului, cu exceptia cazurilor cand apar segregari, care se vor repara.

In cazul in care:

a. apar deplasari ale armaturii la turnarea betonului;

b. cofrajele nu au sustinut betonul in mod corespunzator;

c. suprafata are un finisaj care nu este conform cu cel al sectiunilor acceptate de proba;

Inginerul, de comun acord cu Inginerul de rezistenta al proiectului, vor hotari ce metoda corespunzatoare se va folosi pentru repararea betonului de catre Contractor.

(02) 1700 ROSTURI

(02) 1710 Rosturi de constructie (r.c.)

(02) 1711 Aceste rosturi se vor executa in locurile aratate in planse sau conform aprobarii Inginerului. Cele neindicate in planse se vor executa si amplasa astfel incat sa nu se prejudicieze rezistenta structurii sau aspectul suprafetei, cand aceasta va ramane aparenta.

(02) 1712 Amplasarea exacta a rosturilor de constructie care nu sunt indicate pe plansa va fi decisa la santier luand in considerare echipamentul si forta de munca aduse de Contractor pentru fabricarea, punerea in opera si compactarea betonului, precum si modul de tratament dupa turna­rea ('curing'), conditiile climaterice predominante in perioada betonarii, natura si dimensiunile cofrajului si conditiile de lucru de la santier.

(02) 1713 Contractorul va prezenta Inginerului spre aprobare propunerile sale inainte de a incepe lucrul.

Daca nu se va cere altfel in mod special,

- rosturile de constructie se vor aplasa aproximativ la mijlocul deschi­derii, in grinzile si in placile etajelor;

- pe perimetrul tuturor rosturilor, in plan vertical sau orizontal, se vor executa muchii tesite.

(02) 1714 Contractorul va lua toate masurile necesare (fixarea unor sipculite de lemn etc.) pentru a asigura o tesitura dreapta exacta la muchiile exterioare ale rosturilor.

(02) 1715 Cand este necesara executarea rosturilor verticale in grinzi, limitele verticale pot consta fie din tabla expandata sau din plasa de sarma subtire rigi­dizata prin tije metalice prinse de amatura si lasa­ta in beton acoperite cu cel putin 25 mm beton.

(02) 1716 Inainte de turnarea betonului proaspat pe/sau langa beton intarit, cofrajele se vor etansa pe perimetrul de contact.

(02) 1720 Rost accidental

In cazul in care in timpul betonarii statia de betoane se opreste si nu mai furnizeaza beton din diverse motive, se poate turna beton preparat manual (02) 1650, care trebuie furnizat in maximum o ora pana ce se ajunge la un rost de constructie cores­punzator amplasat.

Daca intre turnarea unor straturi succesive trece mai mult de o ora, atunci operatiile se vor intreru­pe si betonul se va lasa sa se intareasca cel putin 24 ore.

Apoi se va zgaria, curati, imbiba cu apa si daca Inginerul dispune, se va turna mai intai un strat de lapte de ciment sau mortar gras inainte de turnarea urmatorului strat de beton.

(02) 1730 Rosturi de dilatatie in structuri (r d s)

(02) 1731 Material de umplere a rosturilor

Spatiul dintre fetele structurilor alaturate se vor umple cu foi prefasonate facute dintr-un material rezistent la umezeala si rezistent la acttiunea cal­durii, umiditatii sau a ciupercilor (parazitilor).

Aceste foi nu vor exsuda substante care pateaza.

(02) 1732 Material de etanseizare al rosturilor

La locurile aratate in planse: chit de etanseizare din 2 componenti bisulfidici aplicabil pe supra­fete verticale sau in panta, fara a curge sub actiu­nea indelungata a soarelui.

(02) 1733 Acoperirea rosturilor de dilatatie supuse traficului

Banda de cauciuc sintetic fixata in profile de alu­miniu.

(02) 1734 Acoperirea rosturilor de dilatatie verticala: banda din cauciuc sintetic.

(02) 1735 Acoperirea partii de plafon a rostului de dilatatie: idem.

(02) 1800 PROTEJAREA SI TRATAMENTUL BETONULUI MONOLIT

(02) 1810 Cerinte

(02) 1811 Generalitati

Betonul preparat si pus de curand in opera va fi protejat prin mijloace aprobate de actiunea directa a soarelui, a vanturilor uscate, a ploii si de con­tactul cu substantte care l-ar afecta negativ.

In plus, betonul proaspat va fi tratat in scopul de a impiedica viteza exagerata de evaporare a apei de pe toata suprafata in perioada necesara hidratarii cimentului si intaririi corespunzatoare a betonului.

(02) 1812 Anotimp foarte cald sau rece

Daca temperatura la umbra a aerului este de +32^o C si in urcare, sau +5^o C si in coborare, Contractorul va implementa metode de protejare si tratament sub temperatura ridicata, sau scazuta, asa cum se aproba de Inginer.

(02) 1813 Tratament in perioada de intarire

Perioada minima de timp pentru protejarea si trata­mentul betonului cu ciment Portland normal ce se intareste in anotimp foarte cald cu vanturi uscate va numara cel putin sapte zile.

In conditii normale, protectia si tratamentul vor fi mentinute cel putin patru zile, in timpul carora temperatura medie a betonului va depasi +10^o C.

(02) 1814 Metode de tratament

Contractorul va folosi una din metodele descrise mai jos, numai dupa ce betonul a devenit vartos.

i - Inundare

Suprafata va fi ttinuta sub apa pe toata perioada de tratament.

ii - Aplicare continua a apei

Se realizeaza prin stropire cu o duza care ato­mizeaza apa (incat se formeaza ceata si nu stropi), pana ce betonul se intareste.

iii - Acoperire

Intreaga zona tratata se acopera cu panza de sac (iuta) asezata direct pe beton si mentinuta in mod continuu.

iv - Acoperirea cu foi impermeabile

Intreaga zona de tratat se mentine constant umeda prin stropire ca la (ii) de mai sus, cel putin 18 ore, dupa care se acopera imediat cu foi impermeabile adecvate acestui scop, fara rupturi sau goluri.

Se va mentine umed betonul in toata perioada de intarire.

(02) 1820 Tratamentul stalpilor si peretilor din beton monolit

Cofrajul de lemn va fi tinut umed prin stropire cu apa pana ce betonul capata suficienta rezistenta spre a permite desfacerea cofrajelor fara a dauna betonului.

Se va asigura aplicarea continua a apei conform (02) 1814 in tot timpul operatiei de desfacere a cofraju­lui.

Golurile lasate de conurile tirantilor de cofraj se vor umple si se vor face remedieri cat mai curind posibil dupa decofrare astfel ca remedierile si mortarul de umplere a golurilor sa se intareasca odata cu betonul inconjurator.

Dupa aceea, intregul perete va fi tratat cu ceata de apa, sau prin acoperire conform (02) 1814.

(02) 1830 Tratamentul planseelor de beton monolit

Imediat dupa terminarea finisarii betonului proas­pat, fata superioara va fi protejata de soare si vant uscat cu 'paturi' portabile de panza sau foi de polietilena inchisa la culoare intinsa pe rame usoare pana ce betonul este suficient de tare ca sa suporte circulatia pietonala si greutatea 'paturi­lor' puse

direct pe el fara a lasa amprente, respec­tiv dupa cca 4 ore. Dupa aceea se poate aplica unul din procedeele aratate la (02) 1814.

(02) 1840 Protectia betonului

(02) 1841 Betonul turnat sub nivelul terenului se va proteja de surparile de teren din timpul si dupa turnare.

(02) 1842 Betonul turnat in teren care contine substante dau­natoare se va prepara dintr-un sort corespunzator de ciment si nu va fi pus in contact cu terenul si cu apa scursa din acesta, in timpul turnarii si trei zile dupa terminarea lucrarii.

(02) 1843 Contractorul va stabili prin cel putin o proba de laborator concentratia sulfatilor din teren prin procentul de SO₃, care trebuie sa fie sub 0,2%.

(02) 1844 Betonul care nu a ajuns la maturitate se va proteja contra deteriorarilor produse de incarcare excesiva, vibrare, socuri, erodare de apa curata sau murdara si alti factori care ar prejudicia rezistenta si durata in timp a betonului intarit.

(02) 1845 Acolo unde va indica Inginerul sau acolo unde se arata in planse, elementele de beton care se acopera ulterior cu umplutura vor fi protejate contra agresivitatii sarurilor din materialul de umplutura si de terenul inconjurator printr-o membrana imper­meabila ce consta dintr-un amorsaj si un strat de mortar bituminos aprobat aplicat in stricta confor­mitate cu recomandarile fabricantului.

(02) 1900 MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR DE BETON MONOLIT IN STRUCTURA CLADIRILOR

(02) 1910 Masurarea

(02) 1911 Betonul simplu care nu depaseste 10 cm in adancime va fi masurat la m² pe suprafata aratata pe planse.

(02) 1912 Betonul simplu care depaseste 10 cm va fi masurat la m³.

(02) 1913 Sapele peste dalele planseelor pe etaj nu vor mai fi masurate, fiind incluse in spatiul lucrarilor de pardoseli.

(02) 1914 Betonul armat de rezistenta monolit va fi masurat la m³ daca nu se specifica altfel in lista de cantitati.

(02) 1915 Lungimea stalpilor va fi masurata de la partea superioara a cuzinetului fara scaderea grinzilor.

(02) 1916 Lungimea grinzilor va fi masurata intre fetele interioare ale stalpului (respectiv lumina).

(02) 1917 Inaltimea grinzilor 'T' se va masura de la fatta de sus a placii.

(02) 1918 Placa se va masura in ambele sensuri de la fata grinzilor (lumina).

(02) 1919 Elementele mixte vor fi despartite in parti monolite si prefabricate, fiecare parte fiind masurata separat.

(02) 1920 Nu se va face nici o scadere pentru gaurile care nu depasesc 400 cm², pentru sliturile si nisele de tevi, pentru piese inglobate, pentru bare de armare care nu depasesc 32 mm in diametru.

(02) 1930 Decontare

Pretul pentru betonul simplu va cuprinde:

- furnizare, depozitare, dozare si amestecul elemen­telor componente ale betonului;

- manipularea, amplasarea, compactarea, finisarea suprafetei si protejarea betonului proaspat;

- protejarea betonului intarit pe perioada contrac­tului;

- mostre de incercari curente a tuturor materialelor pentru beton, a betonului proaspat si a cuburilor de incercare.

(02) 1931 Daca se prevad bare de otel pentru a impiedica fisu­rarea suprafetelor aparente, ele vor fi masurate si platite intr-un articol separat ca extra cost pentru beton simplu.

(02) 1932 Stratul de egalizare pentru betonul simplu turnat direct pe pamant va fi masurat si platit separat ca extra cost pentru beton simplu.

(02) 1933 Preturile pentru elementele din beton armat monolit vor cuprinde:

- furnizare si amplasarea cofrajelor si schelei, cu toate accesoriile necesare pentru executia elemen­telor la formele si dimensiunile aratate pe planse sau indicate de Inginer dar acolo unde se cere un cofraj neted pentru fete expuse de beton (beton cu fata neteda - 'fair face concrete"), aceasta se va plati separat ca 'extra cost pentru beton cu fata neteda'.

- furnizare, curatare, taiere, formare, amplasare, imbinare, sudare, legare cu sarma, sustinere si fixare armaturi de otel, pentru a termina lucrarea conform planselor sau dupa directivele Inginerului.

Observatie:

Piesele de ottel inglobate pentru fixarea ele­mentelor prefabricate din orice material vor fi masurate si folosite conform unui articol separat ca lucrari de otel care nu sunt de rezistenta:

- furnizare, depozitare, dozare si amestec al componentelor betoanelor;

- manipularea, amplasarea, compactarea, finisarea de suprafata si protejarea betonului proaspat.