|
|
|
STIINTA SI TEHNOLOGIA
Teme puse in dezbatere :
1. precizari conceptuale:
- "constituita numai catre 1940 odata cu lucrarile lui R. K. Merton (1949), sociologia stiintelor isi ofera ca scop a studia stiintele (inclusiv stiintele sociale si mai ales sociologia) atat cat ele constituie realitati sociale. Aceasta propozitie simpla o distinge net de specialitati vecine precum istoria si filosofia stiintelor. Dar ea poate avea sensuri diferite, corespunzand unor ambitii mai mult sau mai putin mari. Cateodata, activitatea oamenilor de stiinta ca si actori sociali, cooperand sau rivalizand dupa modalitati particulare in institutii specifice, este cea din centrul analizei. Alteori, raportul intre oamenii de stiinta si ansamblul societatii. Alteori, cunostintele stiintifice ele insele, in continutul lor si in structura lor sunt cele care se doreste sa fie supuse analizei sociologice. (.) Autori ca Durkheim, M. Weber, M. Scheler, K. Manheim (.) considera ca punctele de vedere ale actorilor sociali (mai ales in materie estetica, etica, politica sau religioasa) sunt «determinate» de pozitia lor in societate. Aceasta interogare constituie sociologia cunoasterii. Prin raporturile complexe cu ea, sociologia stiintelor se poate dezvolta cel mai comod" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie);
- "sociologia cunoasterii este preocupata de dezvoltarea si schimbarea criteriilor pentru cunoasterea autorizata" (D. Brinkerhoff, Sociology).
"La inceputul secolului XX filosoful austriac Wilhelm Jerusalem crea si adopta expresia «sociologie a cunoasterii», care ulterior va fi criticata de Florian Znaniecki;
2. problematica :
a. dezvoltarea stiintei moderne. Stiinta fundamentala si stiinta aplicata:
- "cercetarea stiintifica fundamentala cauta sa produca noi cunostinte, fara sa tina seama de vreo folosire practica ce poate fi recunoscuta imediat";
- "cercetarea stiintifica aplicata se concentreaza asuprea dezvoltarii de noi cunostinte pentru vreun scop identificabil sau asupra modului de folosire a cunostintelor existente" (N. Goodman, Introducere in sociologie);
b. perspectiva functionalista si conflictualista asupra stiintei :
► functionalista. Principiu: a considera stiinta ca un instrument util pentru intelegerea lumii fizice si sociale si, prin aceasta, a problemelor cu care se confrunta societatea;
► conflictualista. Principiu: evidentiaza modul in care repartizarea inegala a resurselor si a puterii in societate afecteaza stiinta;
c. normele care guverneaza stiinta: comunalismul, universalismul, absenta interesului personal, scepticismul organizat, neutralitatea emotionala. Devianta in stiinta;
d. conceptia lui Th. Kuhn despre progresul stiintei :
- despre cele doua tipuri de inovatie: stiinta normala si schimbarile paradigmei;
e. tehnologia si relatiile sale cu societatea: problemele progresului tehnologic, controlul tehnologiei; stiinta, tehnologia si politica sociala;
f. impactul tehnologiei asupra vietii sociale in viziunea lui Mario Bunge.
Problema: este cunoasterea stiintifica independenta de originile sale sociale sau, ala cum se intreaba Cazeneuve, "cunoasterea insasi, validitatea sunt cele care sunt puse in discutie atunci cand intra in perspectiva sociologica ? Altfel spus, o cunoastere este ea mai adevarata, mai absoluta, sau dimpotriva mai putin sigura atunci cand ea depinde de circumstante sociale ? In al doilea rand, este vorba despre cunoastere sub toate aspectele sale, prin toate domeniile despre care este vorba, sau pur si simplu despre ceea ce se numeste ideologie, adica partea cunoasterii care este, prin vocatie, direct implicata in viata sociala, sau cel putin in relatiile umane ? In al treilea rand, este vorba despre a studia conditiile sociale ale elaborarii cunostintelor, spre exemplu ale progresului lor si ale inventiilor facute de savanti ? Sau sociologia, pentru a se indrepta catre aceste fenomene mai direct sesizabile prin ea, trebuie sa se aplice mai ales difuzarii, utilizarii si vulgarizarii chiar a cunoasterii ?" (J. Cazeneuve, Dix grands notions de la sociologie).
