SOCIOLOGIA FAMILIEI

SOCIOLOGIA FAMILIEI

Termenul 'familie' provine de la latinescul 'famulus' (servitor) , ceea ce potrivit Dictionarului etimologic al limbii latine, desemneaza ansamblul sclavilor si servitorilor ce traiau sub acelasi acoperis , iar mai apoi casa in intregime :stapanul pe de o parte, sotia , copii si servitoii de pe alta parte.

In sens larg: grup social ai carui membri sint legati prin raporturi de virsta, casatorie sau adoptiune si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii (Murdock, 1949).

In sens restrins: grup social format dintr-un cuplu casatorit si copiii acestuia.

Familia este o tema binecunoscuta a artei din toate timpurile.Ea defineste o societate intr-un anumit stadiu de civi-lizatie,dar marcheaza profund destinul fiecarui individ. Literatura urmareste cu precadere traseul parcurs de om de la familia in care se naste pana la familia pe care si-o intemeiaza,fixandu-si astfel statutul social.Familia reprezinta o reunire a varstelor dar si un potetial conflict intre generatii.Societatea traditionala impune individului,ca o cale de integrare in comunitate,dar si de implinire individuala,intemeierea unei familii.Modelul acesteia este adoptat sau respins in functie de propria experienta de formare dar si de spiritul epocii.Ca institutie familia confera stabilitate unei societati de aceea este protejata prin legi scrise si nescrise.Statul isi asuma responsabilitatea reglarii relatiilor dintre indivizi in interiorul familiei mai ales in momente cruciale.Biserica institutie a statului consfinteste momentele importante pentru evolutia unei familii prin botez si cununie,doua dintre cele sapte Sfinte Taine.
Familia-aceasta forma istorica de comunitate umana are un nucleu social elementar intemeiat prin casatorie si apoi prin raporturi stranse de ordin biologic,economic,si nu in ultimul rand spiritual.Pentru o reusita totala in cladirea unei familii este nevoie de inteligenta si de o stradanie continua de a ne modela pe noi insine printr-un adevarat act de vointa,de educatie si de forta morala.Cu aceste cuvinte,atat barbatul cat si femeia,trebuie sa devina in ultima instanta,creatorii propriului chip,calauzitor spre armonie,frumusete fizica si spirituala,sinceritate si mai ales incredere.Casnicia cea care creaza familia are la inceput un dram de necunoscut datorat deprinderilor bune si rele pe care le au tinerii.Cu putin efort ei pot modifica unele deprinderi negative,ori le pot inlatura sau inlocui atunci cand exista hotarare,iubire adevarata si dorinta apriga curata de a crea familia.Numai astfel atat el cat si ea devin placuti,utili si respectati.Familia la primii ei pasi inseamna de ambele parti respect pentru adevar pentru ca numai asa se poate trai si muri linistit si frumos.

Fiecare societate are un anumit sistem familial, adica un sistem de reglementare a relatiilor dintre barbatii si femeile de virsta matura si dintre acestia si copii. Sistemele familiale pot fi foarte diferite de la o societate la alta, dar ele exista peste tot. Sistemele familiale se diferentiaza intre ele dupa gradul de cuprindere a grupului familial, forma de transmitere a mostenirii, modul de stabilire a rezidentei noilor cupluri, modul de exercitare a autoritatii in cadrul familiei. In raport cu gradul de cuprindere, familia se poate limita la sot, sotie si copiii lor minori (familie nucleara) sau poate cuprinde un numar mare de rude de singe (familie extinsa). In prezent, in majoritatea societatilor din lume, forma cea mai raspindita de familia este cea nucleara. Fiecare individ face parte din doua familii nucleare: familia parintilor sai sau familia de origine, in care el detine rolul de copil, si familia pe care si-o constituie prin propria casatorie sau familia de procreatie, in care el are rolul de sot sau sotie.

Familia este nu numai o unitate socio-afectiva ci si un grup in care au loc tensiuni si conflicte. Principalele surse de tensiuni si conflicte sint: gelozia si indeosebi gelozia irationala (aceasta poate conduce la pierderea totala a increderii in partener si la distrugerea comunicarii maritale); diferentele in modelele de utilizare a banilor (banii pot sa reprezinte si o sursa a puterii, dragostei, statusului social si un mijloc de dominare familiala); diferente cu privire la modul cresterii copiilor; disatisfactia sexuala; diferentele de conceptie privind diviziunea rolurilor; diferentele de conceptie privind rolul raporturilor de rudenie. Alte surse principale de tensiuni si conflicte sint violenta si alcoolismul. Violenta familiala se manifesta ca un abuz fizic la care este supus un membru al familiei de catre un alt membru. Cele mai frecvente forme de violenta sint cea manifestata de un sot impotriva celuilalt si cea manifestata de un parinte impotriva copiilor.

Ca si in celelalte domenii ale cercetarii sociologice, si in s.f. se confrunta trei perspective sociologice majore:

a. Perspectiva functionalista care pune accent pe proprietatile structurale si pe functiile sistemelor familiale. La fel ca celelalte institutii sociale, f. trebuie sa realizeze anumite functii. In ciuda marii diversitati de tipuri de familii, functiile acesteia pot fi reduse la urmatoarele tipuri:

1) reproducere (producerea unui numar suficient de copii pentru a asigura imortalitatea unei comunitati sau a unei societati);

2)socializarea copiilor (transmiterea modelelor culturale dominante in societate catre copii);

3)ingrijire, protectie si sprijin emotional (ingrijirea si protectia copiilor, batrinilor si persoanelor bolnave, dragoste, securitate, sentiment de bunastare);

4)conferirea unui status (prin intermediul relatiilor de rudenie si a altor relatii de grup); 

5)reglementarea comportamentului sexual.

b. Perspectiva conflictualista concepe f. ca un sistem de reglementari conflictuale permanente. K. Marx si F. Engels prezinta f. ca o unitate sociala ce reproduce la scara redusa conflictele interclasiale. Sigmund Freud si Georg Simmel au tratat f. tot dintr-o perspectiva conflictualista. Randall Collins (1975) considera ca in raporturile de f., sotul se comporta ca un proprietar, ca un gangster, in timp ce femeia este o victima permanenta. Casatoria este un mijloc de apropiere sexuala. Jetse Sprey (1979) considera conflictul ca o parte a tuturor sistemelor si interactiunilor, inclusiv sistemele familiale si interactiunile maritale. In conceptia sa, membrii f. se confrunta cu doua solicitari conflictuale: sotii concureaza intre ei pentru autonomie, autoritate si privilegii si, in acelasi timp, coopereaza pentru a putea supravietui.

c. Perspectiva interactionista afirma ca f. este o entitate dinamica in care oamenii isi modeleaza continuu relatiile si construiesc o existenta de grup (Peter L Berger, Hansfried Kellner, Sheldon Stryker. Anne Statham). Din punctul de vedere al interactionismului simbolic, casatoria implica modelarea de noi de finitii incit doua persoane cu biografii distincte si separate sa poata coexista si sa construiasca a sub-lume a cuplului. Sotii isi restructureaza definitiile despre ei insisi, despre viata lor cotidiana, despre experienta lor trecuta si despre viitor. Raporturile cu rudele, prietenii si colegii sint redefinite in consens cu asteptarile partenerului. Apar noi conceptii asupra realitatii, astfel ca fiecare isi modeleaza actiunile in raport cu celalalt. Ca rezultat, cuplul construieste o biografie comuna, cu o memorie coordonata in comun. Nasterea copiilor impune o noua remodelare a relatiilor dintre parteneri.  I.Mih.

Rolurile conjugale reprezinta o componenta importanta a vietii de familie, asigura unitate si coeziune familiei suntmarcate de relatiile natural-biologice ale cuplului, de complexitatea si profunzimea celor spiritual-psihologice, morale, juridice si economice.
A. Bérge spunea: "Familia constituie un soi de personalitate colectiva a carei armonie generala influenteaza armonia fiecareia dintre parti." Un rol important intr-o familie este realizarea descendentei. Acest rol contribuie la implinirea rosturilor fundamentale ale familiei, antreneaza obligatii si responsabilitati noi, modalitati diverse de raportare la ei insisi, unul la celalalt si la proprii lor copii.
R. Vincent realizeaza o clasificare a modelelor de conduita conjugala si a efectelor acestora pentru descendenti:
1. Parinti excesiv de preocupati doar de dragostea lor
2. Parinti indiferenti preocupati de ei insisi
3. Parinti infantili
4. Parinti conflictuali.
Rolurile conjugale sunt extreme de complexe. Viata de familie este marcata de relatiile spiritual-psihologice si morale care sunt intemeiate pe sentimente de dragoste. Acestea se pot impartii in:
- Dragoste conjugala
- Dragoste maternal si paterna
- Dragoste filiala (a descendentilor fata de ascendenti)
- Dragoste fraternala.
Relatiile conjugale depind foarte mult si de moralitatea cuplului, de religie, traditii, obiceiuri, tabu-uri, interdictii.
In societatile traditionale, familia reprezenta o unitate de productie in cadrul careia sarcinile si responsabilitatile erau foarte bine precizate in functie de sex, varsta, rangul nasterii.
Din perspective rolurilor conjugale, se disting doua tipuri de familii:
1. Familii in care rolurile conjugale sunt asumate corespunzator cerintelor si exigentelor normalitatii functionale a cuplului
2. Familii in care rolurile conjugale sunt realizate partial si nesatisfacator ducand la indiferenta si tensiuni in familie.
Reusita maritala depinde in mare masura de capacitatea partenerilor de a-si asuma rolurile conjugale. In familia conjugala se resimt si actioneaza influente ale modelelor de rol din familile de origine ale celor doi soti.
Autoritate joaca un rol important si ea in familie.
Se disting mai multe forme de autoritate:
- Autoritatea ascendentilor asupra descendentilor
- Forme secundare de autoritate - se intalnesc in societatile moderne in care are loc un accentuat proces de emancipare economica si sociala a tinerilor.
Tipul autoritar este dominat in regula de barbat. In societatea moderna se practica tipul egalitar intr-o familie, in care autoritatea este impartita intre cei doi parteneri. Aceasta familie mai este numita si "familia de parteneri".
Intr-un studio realizat de Elizabeth Bott sunt depistate cateva tipuri de familii dupa modul in care sunt asumate rolurile si autoritarea partenerilor:
- Familii in care ambii soti indeplinesc separat si independent o serie de roluri familiale
- Familii in care ambii soti indeplinesc cat mai multe din treburile casnice impreuna.

O tendinta generala in majoritatea cuplurilor familiale din tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare consta si in schimbarea diviziunii rolurilor in cadrul familiei , desi schimbarile sint considerate astazi ca fiind mai putin dramatice decit se credea in anii 70. Rolurile maritale sint un set de atitudini si comportamente care se asteapta de la sot (sotie) in cadrul relatiilor maritale. Ele sint determinate cultural si prezinta diferente mari de la o societate la alta. Principalele roluri sint: ingrijirea gospodariei, aprovizionarea, partenariatul sexual, ingrijirea si socializarea copiilor, organizarea timpului liber, mentinerea relatiilor de rudenie, functionarea ca prieten terapeut si acordarea de sprijin. Rolurile sint definite si reajustate in permanenta prin comunicarea dintre parteneri.

Cele mai multe casatorii au loc in luna octombrie (13,6 %), ceea ce indica atasamentul pentru modelul traditional de casatorie, care la noi in tara are loc toamna.
In proportie de 43,6 % femeile tinere se casatoresc la varste tinere, la nivelul anului 1996 intre 20-24 de ani. Varsta medie la prima casatorie a femeilor era in 1996 de 22,8 ani . In mediul rural tinerele se casatoresc in proportie de peste 36 % la varste sub 20 de ani, in timp ce in urban, tinerele se casatoresc mai putin la aceasta varsta(doar 17 %).
Divortialitatea este in scadere, dupa pragul relativ inalt de 1,74 la mie din 1994 (determinat si de noua procedura de divort, mult mai simpla). Pe primul semestru al anului curent rata divortialitatii este de 1,56 la mie, fata de 1,77 pe primul semestru al anului 1996. (Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Buletin Statistic lunar, An VIII, nr.7 / iulie '97, p. 34).
Femeile tinere par sa raspunda astfel la problema maritala si familiala in fata contextului socioeconomic actual: casatorie legal constituita, copii putini - pe seama unor mijloace contraceptive rudimentare (avort in primul rand), cum vom arata mai jos.

Femeia este intradevar cea care trebuie sa dea dovada de o mare arta in pastrarea unei atmosfere proaspete si tinere in casnicie.Daca fiecare din cuplu va veni in ajutorul celuilalt in momentele mai dificile,acestea vor fi depasite cu o mai mare usurinta totul devenind in final la normal.De altfel se spune si este un adevar ca numai aceea este dragoste adevarata in care iubesti partenerul cu defectele lui cu tot.Nimeni nu este perfect iar pentru armonie si pace nici un efort nu este prea mare.Singura si unica noblete intr-o familie proaspat intemeiata,este virtutea de a fi om.
Familia ca implinire a fiintei este reprezentata cel mai bine de George Calinescu in "Cartea nuntii".Opera este primul roman al autorului in care acesta realizeaza o adevarata monografie a familiei ca institutie si totodata un poem al iubirii matrimoniale in care autorul se dovedeste a fi un creator de tipuri umane

Ocuparea femeilor in activitati extrafamiliale poate conduce la supraincarcarea lor cu munca: pe finga activitatea profesionala ele trebuie sa realizeze o buna parte din activitatile ce le exercitau in mod traditional. Dobindirea independentei economice poate conduce la confllote de roluri in cadrul familiei. O situatie extrema o prezinta familile in care urmarirea unor cariere profesionale de catre soti poate sa conduca la separarea sotilor (in conditiile in care sotii nu pot gasi in aceeasi localitate locuri de munca care sa corespunda asteptarilor lor). Se constituie astfel familia migranta: sotii locuiesc in localitati diferite si se viziteaza periodic. Aceasta forma de familie este mai raspindita in S.U.A. (peste 700 000 familii in 1989) si in unele tari din Europa Occidentala. Consecintele ocuparii femeilor in activitati extrafamiliale nu sint unilineare. Ele depind atit de factori interni (raporturile dintre soti, diviziunea rolurilor in cadrul familiei, gradul de satisfactie al femeii in activitatile extrafamiliale), cit si de factori externi familiei (gradul de extindere a serviciilor sociale pentru familie, calitatea acestor servicii).

Familia asa cum este inteleasa in mod obisnuit, nu cuprinde intreaga populatie a unei societati. Incepind cu anii 1970 au inceput sa se extinda modele alternative de viata. Dintre acestea, mai raspindite sint celibatul, coabitarea consensuala, casatoriile fara copii si menajele monoparentale. Cu o extindere relativ scazuta sint cuplurile de homosexuali si asociatiile familiale de tip comunitar. Celibatul este un stil de viata intiinit de-a lungul istoriilor tuturor societatilor. In societatile traditionale el era insa un mod de viata marginal, cu oj frecventa relativ scazuta. Celibatul a inceput sa se extinda rapid dupa 1970; in unele societati (Europa de Vest, S.U.A.), ponderea sa s-a dublat in decurs de 20 de ani. El este, tot mai frecvent, rezultatul unei optiuni individuale decit rezultatul unor constringeri extraindividuale. Celibatul nu este un fenomen omogen; el include atit persoane care nu intretin relatii sexuale permanente, cit si persoane care au relatii sexuale regulate cu alte persoane celibatare. In al doilea caz, este mai curind vorba despre cupluri in care partenerii locuiesc in menaje separate. Toleranta sociala fata de acest stil de viata a crescut in toate societatile, in unele tari constituindu-se adevarate subculturi ale

In a doua jumatate a secolului al XX-lea, numarul famililor fara copii a inceput sa creasca rapid. In unele cazuri, este vorba de aminarea fertilitatii sau de infertilitate, in altele este vorba de o decizie definitiva de a nu avea copii. Argumentele invocate de cupluri pentru a nu avea copii sint aproximativ aceleasi in toate societatile: nepriceperea de a fi parinti, dorinta de a practica un stil de viata care ofera mai multa libertate, spontaneitate, intimitate si timp liber comparativ cu stilul de viata al f. cu copii. Motivatia principala consta in dorinta de a urma o anumita cariera profesionala, prezenta copiilor fiind apreciata drept un obstacol in realizarea acestui obiectiv. Ponderea cea mai ridicata a familiilor fara copii este intilnita la cuplurile urbane in care sotia urmeaza o cariera profesionala.

BIBLIOGRAFIE :

Teorii sociologice ale educatiei - Stanciulescu E., Iasi,1996

Emil Durkheim - Educatie si sociologie , Bucuresti , 1932