Institutii pentru protectia drepturilor copilului

Institutii pentru protectia drepturilor copilului

Dupa criteriul functional aceste institutii pot fi descrise ca:

v    Institutii de coordonare, acreditare, monitorizare si control

• Autoritatea nationala pentru protectia derpturilor copilului ANPCD
• Consiliul Judetean,
• Comisia pentru protectia copilului,
• Directiile generale de asistenta sociala  
• Autoritatile locale (Consiliul Local, Primarul) si, in cadrul programelor finantate de ele, institutiile internationale.

v      Furnizori de servicii -

Directiile generale de Asistenta Sociala

Organizatiile neguvernamentale autorizatei

Primariile

Prima observatie care se poate face pe aceasta schema este aceea ca DPC-urile indeplinesc o dubla functiune: au atributii si in furnizarea de servicii, dar si atributii de monitorizare si control. Acest lucru poate genera conflicte de interes atunci cand doua tipuri de organizatii care furnizeaza servicii (de stat respectiv ONG) intra in competitie.

A doua observatie cu caracter general este ca exista mult prea multe tipuri de institutii cu atributii in coordonarea si monitorizarea serviciilor oferite. Acest lucru genereaza suprapuneri de atributii ale diferitelor institutii si poate duce la scaderea eficientei controlului efectuat.

a. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului

Organism guvernamental central aflat acum in subordinea Ministerului Muncii Solidaritatii si Familiei

Activitati:

a) elaborareaza si aplica strategia si programele de reforma in domeniul protectiei drepturilor copilului,

b) asigura elaborarea cadrului normativ necesar in vederea realizarii obiectivelor si programelor;

c) gestioneaza bunurile, pe care le are in administrare

d) reprezinta,statul roman, pe plan intern si extern;

e) de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea aplicarii reglementarilor din domeniul propriu, controlul respectarii aplicarii acestora, precum si al activitatilor institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea sa

Finanteaza programe de interes national in domeniul protectiei drepturilor copilului,adica acele programe care contribuie la :

realizarea obiectivelor de reformare a sistemului de servicii si institutii destinate ingrijirii, protectiei si promovarii drepturilor tuturor copiilor;

asigurarea functionarii adecvate a sistemului in vederea imbunatatirii indicatorilor de performanta a respectivelor servicii si institutii.

Programele specifice ce pot fi finanatate sau cofinantate de catre Autoritate sunt :

programe specifice de implementare a strategiei nationale in domeniul reformei sistemului de servicii si institutii destinate ingrijirii, protectiei si promovarii drepturilor copilului, inclusiv programe pentru prevenirea abandonului si reintegrarea copilului in familie;

programe de urgenta pentru depasirea unor situatii de criza, in vederea asigurarii protectiei si ingrijirii copiilor, determinate fie de calamitati naturale, fie de imposibilitatea unor autoritati locale de a asigura din bugetul propriu sumele necesare in vederea protectiei si ingrijirii copiilor, precum si, dupa caz, pentru interventii cu caracter umanitar;
- orice alte programe corespunzatoare domeniului de activitate al Autoritatii.

b.Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului,

Directia generala este institutia publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, prin comasarea serviciului public de asistenta sociala si a serviciului public specializat pentru protectia copilului

(fosta Directie de Protectie a Copilului) de la nivelul judetului, respectiv al sectorului municipiului Bucuresti.

Functiile Directiei Generale:

a) de strategie, prin care asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si a programelor de actiune antisaracie,

b) de coordonare a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copilului la nivelul judetului, respectiv al sectorului municipiului Bucuresti;

c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispozitie;

d) de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala, precum si cu reprezentantii societatii civile care desfasoara activitati in domeniu;

e) de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si colective;

f) de reprezentare a consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, pe plan intern si extern, in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.

Directia generala indeplineste urmatoarele -ATRIBUTII-principale

in domeniul protectiei copilului:

-in activitatea de protectie a familie si copilului

a. intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si familiei acestuia si propune stabilirea unei masuri de protectie speciala; reevalueaza, cel putin o data la 3 luni si ori de cate ori este cazul, imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala si propune, dupa caz, mentinerea, modificarea sau incetarea acestora;

b monitorizeaza masurile de protectie speciala a copilului;

c identifica si evalueaza familiile sau persoanele eligibile pentru a primii copii in plasament familial, persoanele care pot deveni asistenti maternali profesionisti,monitorizeaza activitatea acestora

d coordoneaza activitatea de prevenire a separarii copilului de parintii sai, acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie, in vederea reintegrarii in mediul sau familial;

e identifica familiile sau persoanele cu domiciliul in Romania care doresc sa adopte copii; evalueaza conditiile materiale si garantiile morale pe care acestea le prezinta si elibereaza atestatul de familie sau de persoana apta sa adopte copii;efectueaza demersurile vizand deschiderea procedurii adoptiei interne pentru copiii aflati in evidenta sa;

f monitorizeaza evolutia copiilor adoptati, precum si a relatiilor dintre acestia si parintii lor adoptivi; sprijina parintii adoptivi ai copilului in indeplinirea obligatiei de a-l informa pe acesta ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate ale copilului o permit;

-in activitatea de coordonare a institutiilor ce protejeza copii:

a. coordoneaza si sprijina activitatea autoritatilor administratiei publice locale din judet in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului;

b acorda asistenta tehnica necesara pentru crearea si formarea structurilor comunitare consultative ca forma de sprijin in activitatea de asistenta sociala si protectia copilului;

c colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului sau cu agenti economici prin incheierea de conventii de colaborare cu acestia;

d.dezvolta parteneriate si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii civile in vederea acordarii si diversificarii serviciilor sociale si a serviciilor pentru protectia copilului, in functie de nevoile comunitatii locale;

e. propune consiliului judetean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, infiintarea, finantarea, respectiv cofinantarea institutiilor publice de asistenta sociala, precum si a serviciilor pentru protectia copilului;

Structura organizatorica operativa:

- compartimentul pentru ingrijire de tip familial

- compartimentul pentru ingrijire de tip rezidential

- compartimentul de interventie in situatii de abuz, neglijare, trafic si migratie;

- compartimentul de interventie in regim de urgenta in domeniul protectiei copilului; in cadrul acestuia se organizeaza si functioneaza 'telefonul copilului';

-compartimentul de evaluare a copilului care savarseste fapte penale si nu raspunde penal;

compartimentul de evaluare complexa a copilului cu dizabilitati;

- compartimentul de evaluare si monitorizare in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului;

- compartimentul strategii, programe, proiecte in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului;

- secretariatul comisiei pentru protectia copilului;

Servicii specializate pentru protectia copilului :

v    Serviciile de tip rezidential au rolul de a asigura protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii, a masurii plasamentului:

centrele de plasament,clasice si de tip familial

centrele de primire a copilului in regim de urgenta

centrele maternale.

Serviciile de tip rezidential pot avea caracter specializat, in functie de nevoile si de caracteristicile copiilor protejati. Pot fi publice functionind in structura directiei sau private in structura unor organizatii nonptofit.

Principiile care stau la baza activitatii serviciilor de tip rezidential sunt:

respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea sanselor si nediscriminarea;

deschiderea catre comunitate;

egalitatea sanselor si nediscriminarea;

ascultarea opiniei copilului

mentinerea relatiilor copilului si contacte directe cu parintii si, rudele; mentinerea impreuna a fratilor;

promovarea unui model familial de ingrijire a copilului;

asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate a copilului;

asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului;

Beneficiarii serviciilor de tip rezidential sunt:

copiii separati, temporar sau definitiv, de parintii lor,

tinerii care au implinit varsta de 18 ani si care beneficiaza, in conditiile legii, de protectie speciala;

cuplurile parinte/ copil, in situatia constatarii riscului de abandon

copiii neinsotiti de catre parinti si care are regim de refugiat

v         Serviciile de zi au rolul de a asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.

centrele de zi;

centrele de consiliere si sprijin pentru parinti;

centrele de asistenta si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale;

serviciile de monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravide predispuse sa isi abandoneze copilul.

Serviciile de zi pot avea caracter specializat, in functie de nevoile si de caracteristicile copiilor si ale parintilor lor si pot fi organizate si in complexuri de servicii cuprinzand doua sau mai multe tipuri de servicii complementare

Beneficiarii serviciilor de zi sunt:

• copiii si parintii carora li se acorda prestatii si servicii destinate prevenirii separarii lor;
• copiii care au beneficiat de o masura de protectie speciala si au fost reintegrati in familie;
• copiii care beneficiaza de o masura de protectie speciala;
• parintii ai caror copii beneficiaza de o masura de protectie speciala;
• copiii cu statut si regim de refugiat

Serviciile de zi indeplinesc urmatoarele atributii:

• asigura un program educational adecvat varstei, nevoilor, potentialului de dezvoltare si particularitatilor copiilor;
• asigura activitati recreative si de socializare;
• asigura copiilor si parintilor consiliere psihologica si orientare scolara si profesionala;
• dezvolta programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei in familie;
• asigura programe de abilitare si reabilitare pentru copiii cu nevoi speciale
• contribuie la depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai;

v    Serviciile de tip familial au rolul de a asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai. Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat, in functie de nevoile si de caracteristicile copiilor protejati.

Serviciile de tip familial pot fi organizate si in structura unor organizatii private non profit si nu pot functiona decit cu licenta din partea directiei.

Beneficiarii serviciilor de tip familial sunt:

copiii pentru care urmeaza a fi instituita tutela,

copiii fata de care a fost stabilita, incredintarea in vederea adoptiei;

copiii separati, temporar sau definitiv, de parintii lor,si stabilirii, masurii plasamentului;

copiii pentru care a fost dispus, plasamentul in regim de urgenta

tinerii care au implinit varsta de 18 ani si care beneficiaza, in continuare de protectie speciala.

v      Serviciile specializate destinate protectiei copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal sunt de tipul celor listate mai sus:centre rezidentiale,de zi si de tip familai

Beneficiarii acestor servicii pot fi:

copiii care au savarsit o fapta penala si nu raspund penal

familia naturala, extinsa ori substitutiva, dupa caz, a copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal;

alt reprezentant legal al copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal;

comunitatea locala din care fac parte copiii ce necesita o astfel de masura

Activitatile desfasurate in cadrul serviciilor specializate:

prevenirea si combaterea actiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor;

educarea copiilor in spiritul respectului fata de lege si fata de valorile morale, in spiritul tolerantei, demnitatii si solidaritatii;

incurajarea si sprijinirea copiilor in evolutia spre o viata responsabila si corecta;

responsabilizarea si constientizarea copiilor fata de factorii ce le-ar putea periclita dezvoltarea fizica si morala;

reintegrarea scolara, familiala ori sociala a copilului.

Alte servicii suplimentare

in functie de necesitatule de pe plan local, in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate, se pot organiza si alte servicii suplimentare :

Centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat serviciu pentru protectia copilului, care are drept misiune sustinerea emotionala, prelucrarea traumei si a consecintelor acesteia, precum si capacitatea clientilor pentru obtinerea schimbarilor necesare adaptarii la mediul de viata ; exista standard minim de functionare

Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii = serviciu pentru protectia copilului care are drept misiune derularea, promovarea si mentinerea in comunitate a unor activitatea de prevenire primara, secundara si tertiara, care sa contribuie la asigurarea unei dezvoltari echilibrate pentru toti copiii din comunitate ; exista standard minim de functionare

Telefonul copilului serviciu pentru protectia copilului, a carui misiune este sa primeasca semnalarile cu privire la situatiile de abuz, neglijare si exploatare a copilului, sa asigure consilierea telefonica in aceste situatii si sa intervina prompt in cazurile urgente prin intermediul unei echipe mobile complete ( unul din consilierii cu studii superioare socio-umane si un politist) ; exista standard minim de functionare

Serviciul de asistenta si sprijin pentru copil in exprimarea libera a opiniei sale asigura copilului capabil de discernamant asistenta si sprijinul necesar participarii la procesul decizional referitor la orice problema care il priveste sau ii poate afecta interesele.

Alti actori ce participa la protectia copilului

Organizatiile non guvernamentale

Organismele private autorizate sunt persoane juridice de drept privat, cu scop nelucrativ, constituite in conditiile legii. Pentru ca o organizatie privata sa poata derula activitati in domeniul protectiei copilului trebuie deci ca, pe de o parte, sa aiba statut de ONG, pe de alta parte sa fie autorizata.

Organizatiile neguvernamentale furnizeaza o serie din serviciile de protectie a copilului (servicii furnizate independent sau in parteneriat cu directia de protectie a copilului). Implicarea lor este considerabila in domeniile consilierii si serviciilor de acompaniere, domenii in care DPC-urile au mai putina experienta.

Institutiile internationale

Exista doua tipuri de organizatii internationale active in reforma din sistemul de protectie a copilului:

Finantatori strategici: Comisia Europeana, Banca Mondiala, USAID, UNICEF, DFID, reprezentante ale unor misiuni diplomatice in Romania (cea a Canadei, Frantei, Olandei, etc.). Toate aceste organizatii au ca obiectiv finantarea programelor de dezvoltare in diverse parti ale lumii;

Finantatori mici

Interventiile pe care institutiile internationale le-au avut in acest domeniu au vizat:

Urmarirea unor politici de reforma a sistemului de protectie a copilului prin intermediul programelor de finantare pe care le-au avut;

Incheierea unor parteneriate cu autoritatile romane in vederea solutionarii sau implementarii unor proiecte comune;

Actiuni de lobby sau presiune politica asupra autoritatilor pentru sustinerea reformelor (in special din partea CE - reforma in sistemul de protectie a copilului fiind criteriu de aderare a Romaniei la UE).

Alaturi de PIN-uri, programele acestor institutii internationale au finantat de fapt reforma in sistem.

Au existat trei mari abordari in politicile de finantare:

• Implementarea programelor prin intermediul autoritatilor romane - Guvern, ANPDC (Delegatia CE, BM); acest tip de abordare a presupus si finantari pentru proiecte ale ONG-urilor, insa liniile importante de decizie au vizat sprijinirea autoritatilor romane in realizarea reformelor.
• Implementarea programelor atat prin intermediul autoritatilor de stat cat si prin intermediul organizatiilor neguvernamentale (UNICEF).
• Implementarea lor prin intermediul organizatiilor neguvernamentale (USAID).

Merita observat ca ceea ce au introdus nou donorii internationali a fost ideea de monitorizare a implementarii programelor, idee care nu exista inainte si care poate genera in final calitate si dezvoltare a serviciilor urmarite.

Pe de alta parte aceste institutii au fost primii sustinatori ai initiativei private in domeniul protectiei copilului.

Relatii intre actori

Relatia dintre ANPDC si DGAS:

Intre DGAS/PDC si ANPDC nu exista relatii stricte de subordonare. Totusi prin capacitatea sa de a emite Ordine, ANPDC impune atat Directiilor cat si Comisiilor pentru Protectia Copilului regulamente cadru, metodologii, standarde de calitate, etc.

Prin intermediul PIN-urilor, ANPDC implementeaza propriile-i politici la nivel national. Atat DPC-urile cat si ONG-urile pot solicita obtinerea de fonduri in aceste programe.

Cofinantarea serviciilor furnizate de DPC-uri prin intermediul unor sume din bugetul de stat poate fi un mod de a influenta politica acestora din urma.

In sfarsit, ANPDC are mandatul de a controla calitatea serviciilor furnizate de catre DGAS/DPC-uri.

Relatia dintre ANPDC si ONG-uri

ONG-urile au fost primele organisme care au desfasurat in Romania servicii alternative de protectie a copilului, cel mai adesea cu finantare si expertiza externa; in foarte multe situatii ele au fost capabile sa adapteze modelele importate la realitatea romaneasca; in acest mod pot fi considerate parteneri utili in elaborarea proiectelor legislative, stabilirea strategiei nationale sau standardelor de calitate promovate de ANPDC. Pe de alta parte pot furniza ANPDC un feedback real si obiectiv din teren.

ANPDC propune acordarea statutului de utilitate publica ONG-urilor. Acest statut ar putea asigura in viitor accesul preferential la anumite fonduri sau facilitati guvernamentale. In practica se constata insa o mare intarziere in procesul de acordare a acestui.

Relatia dintre DPC-uri si ONG-uri

DGAS/ DPC si ONG-uri exista in acest moment o relatie asimetrica, cata vreme amandoua tipurile de institutii au ca atributii furnizarea de servicii, insa DPC-urile o au in plus si pe aceea de a controla, monitoriza si fundamenta pentru autorizare serviciile ONG. Acest lucru poate duce in practica la conflicte de interese si relatii institutionale tensionate intre DPC si ONG-uri.

Beneficiind de un transfer de expertiza externa in domeniul serviciilor, de o structura de personal mai elastica si mai eficienta, unele ONG-uri au reusit sa se impuna in procesul de furnizare a serviciilor, depasind prin calitate serviciile furnizate de DPC. Marea problema din acest moment este una legata de sustenabilitate: transferul sarcinii de finantare a acestor servicii, acolo unde este cazul, din responsabilitatea institutiilor internationale in responsabilitatea comunitatilor locale romanesti. O incercare de solutionare a acestei probleme a fost conditionarea acordarii unora dintre finantari de incheierea unor parteneriate intre autoritati si societatea civila in furnizarea de servicii. O alta, ceva mai dura, a fost aceea de a conditiona acordarea finantarii de semnarea unui contract prin care DPC-urile se obliga sa preia serviciul respectiv dupa incheierea perioadei de finantare.

Exista riscul ca prin preluare serviciul respectiv sa nu mai fie furnizat la calitatea initiala. Mai mult decat atat, cum dezvoltarea serviciilor alternative este inca la inceput, cererea este in acest moment mult mai mare decat oferta de servicii - este vorba aici de atat de numarul lor, dar si de gradul lor de diversificare. In aceste conditii presiunea de a acoperi orice tip de situatie printr-un serviciu existent va fi foarte mare in cadrul Directiilor, lucru care va duce la scaderea calitatii sau chiar deturnarea sensului initial al serviciului respectiv.

Consiliul Judetean

Este autoritate locala legitima aleasa prin vot pe nivelul administrativ judetean (nivel intermediar intre guvernul central si cel local).

Are atributii in:

• elaborarea strategiei de dezvoltare la nivel judetean;
• aprobarea bugetului judetean, echilibrarea bugetelor localitatilor;
• luarea unor decizii cu caracter normativ (Hotarari);
• infiintarea, furnizarea, concesionarea serviciilor publice de interes judetean (numirea / eliberarea din functie a directorilor institutiilor care furnizeaza aceste servicii, numeste directorul DPC);
• incheierea unor parteneriate cu ONG-uri sau organizatii internationale;

Odata cu aplicarea masurilor de descentralizare fiscala (1998-99), Consiliile Judetene au inceput sa functioneze ca niste adevarate guverne la nivel local. Ele au surse de venituri proprii ( din impozitul pe venit pentru finantarea programelor judetene, din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor localitatilor, taxe, impozite proprii, etc.); furnizeaza servicii la nivelul unitatii administrative pe care functioneaza si raspund in fata electoratului care le voteaza.

Procesul de descentralizare a fost impus si gestionat aici ca si in alte parti prin decizia liderilor politici.

Aparatul administrativ este inca  greoi si ineficient..

Una dintre cele mai mari dificultati la nivelul administratiilor judetene este faptul ca, pe de o parte, conducerile politice ale acestora sunt greu de responsabilizat in legatura cu noile atributii ce le revin mai ales in domeniul social , in timp ce pentru electorat miza acestui nivel administrativ este inca putin vizibila.

Comisia pentru Protectia Copilului

Este organism al Consiliului Judetean specializat in domeniul protectiei copilului. Presedintele ei este Secretarul Consiliului Judetean, iar unul dintre vice-presedinti este directorul DPC.

Este un organism indrituit sa ia decizii legate de masurile de protectie si promovare a drepturilor copilului.

Comisia este in acest moment un organism cheie pentru intregul sistem de protectie la nivel judetean si local datorita faptului ca are extrem de multe atributii foarte importante. Toate atributiile care ii revin sunt realizate in sedinte periodice si fundamentate prin intermediul Secretariatului Comisiei.

Principalele atributii ale Comisiei sunt urmatoarele :

• masurile de protectie instituite asupra copilului; 

• reevaluarea periodica a acestor masuri

• poate solicita primarilor luarea anumitor masuri in domeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilului;

• refera cazuri instantelor de judecata (in vederea adoptiei, decaderii din drepturile parintesti, dar si pentru dizolvarea ONG-urilor care desfasoara activitati ilicite sau econforme cu bunele moravuri, etc.);

• incadrarea intr-o anumita categorie de handicap, in cazul copiilor cu nevoi speciale;

aprobarea strategiei judetene in domeniul protectiei copilului;

• autorizarea organismelor private (ONG-uri) care furnizeza servicii de protectie a copilului.

• monitorizarea serviciilor furnizate in sistem (prin evaluarea rapoartelor de activitate ale furnizorilor).

• raportarea activitatii in domeniu (implementarea strategiei, identificarea masurilor de luat in viitor, etc.)

• monitorizarea, coordonarea tuturor institutiilor implicate in protectia copilului;administrarea bunurilor copilului aflat in dificultate.

Consiliul Local

Autoritate legitima aleasa prin vot la nivelul administratiei locale. Este autoritatea deliberativa la nivelul localitatii.

Are atributii in:

• aprobarea bugetului local;
• luarea unor decizii cu caracter normativ
• infiintarea, furnizarea, concesionarea serviciilor de inters local (numirea / eliberarea din functie a directorilor institutiilor care furnizeaza aceste servicii);
• incheierea unor parteneriate cu ONG-uri sau organizatii internationale;
• conform principiului subsidiaritatii este principalul responsabil in furnizarea de servicii sociale.

Primarul

Autoritate legitima aleasa prin vot la nivelul administratiei locale, seful administratiei locale, raspunde de buna functionare a acesteia.

. Are ca atributii:

• asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor (inclusiv respectarea drepturilor copilului);
• asigura implementarea hotararilor Consiliului Local;
• emite dispozitii cu caracter normativ;
• intocmeste bugetul local;
• ordonator principal de credite;
• e implicat in masuri diferite in furnizarea serviciilor publice locale
• asigura functionarea serviciilor de stare civila si autoritate tutelara (exercita aceste functiuni),
• conduce unele dintre serviciile publice locale
• supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social.

Autoritatea tutelara

Organism administrativ ale carui atributii sunt exercitate de catre primar. Activitatea ei este indrumata metodologic, monitorizata si controlata de presedintele Consiliului Judetean.

Are ca atributii:

• controlul si indrumarea asupra modului in care parintii exercita drepturi / executa obligatii cu privire la persoana si bunurile copilului;
• ia decizii legate de respectarea interesului superior al copilului in familie;
• refera cazuri instantei de judecata atunci cand exista probleme legate de interesul superior al copilului (hotarari in cazurile de divort, decaderea din drepturile parintesti, punerea sub interdictie a copilului, etc.); in unele cazuri ascultarea autoritatii tutelare in proces este obligatorie.

Serviciul de asistenta sociala

Este un organism administrativ aflat in subordinea Consiliului Local.

• evalueaza si monitorizeaza situatia copiilor din unitatea teritoriala respectiva;
• furnizeaza servicii de prevenire a abandonului;
• actioneaza pentru clarificarea situatiei juridice a copilului (obtinerea actelor de stare civila

Asistentul maternal

Definitie

Persoana fizica atestata, care asigura prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul sau cresterea, ingrijirea si educarea, necesare dezvoltarii armonioase a copiilor primiti in plasament sau in incredintare

Conditii pentru persoanele care doresc atestare ca asistent maternal :

• au capacitate deplina de exercitiu
• prin comportamentul lor in societate, starea sanatatii si profilul lor psihologic, prezinta garantii pentru indeplinirea corecta a obligatiilor care revin unui parinte, referitoare la cresterea, ingrijirea si educarea copiilor
• au in folosinta o locuinta care acopera necesitatile de pregatire a hranei, igiena, educatie si odihna ale utilizatorilor sai, inclusiv cele ale copiilor care urmeaza a fi primiti in plasament sau incredintare
• au urmat cursurile de formare profesionala organizate de serviciul public specializat pentru protectia copilului sau organismul privat autorizat care efectueaza evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist

Nu poate fi asistent maternal profesionist :

• persoana care a suferit o condamnare prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru savarsirea unei infractiuni
• parintele decazut din drepturile parintesti sau cel al carui copil a fost declarat abandonat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva
• persoana care  sufera de boli cronice transmisibile

Persoana care doreste sa devina asistent maternal trebuie sa depuna urmatoarele acte la serviciul public specializat pentru protectia copilului, pe teritoriul caruia si are domiciliul sau la organismul privat autorizat sa desfasoare activitati de protectie a copilului :

• cerere de evaluare a capacitatii lor care va cuprinde, in mod obligatoriu : numarul de copii pentru care solicitantul considera ca poate asigura simultan conditii optime de ingrijire ; grupa de varsta si sexul acestora ; disponibilitatea de a ingriji copii cu handicap/ dizabilitati, infectati HIV sau bolnavi SIDA ; Cererea va fi evaluata in termen de 90 de zile de la data inregistrarii
• curriculum vitae si motivele pentru care doreste sa devina asistent maternal profesionistcopii legalizate de pe actele de stare civila si de pe actele de studii ale solicitantului
• o scurta prezentare a persoanelor cu care locuieste solicitantul (numele, prenumele si data nasterii, gradul de rudenie cu solicitantul)
• certificate medicale eliberate de policlinica de care apartin
• certificate de cazier judiciar ale solicitantului si ale persoanelor cu care acesta locuieste
• document care sa ateste dreptul de folosinta al locuintei solicitantului

Cererea se solutioneaza in termen de 15 zile

Cursurile de formare profesionala =durata minimum 60 de ore

Atestatul se elibereaza pentru o perioada de 3 ani

Activitatea se desfatoara pe baza unui contract individual de munca

Pentru fiecare copil primit in plasament sau in incredintare se incheie o conventie, care constituie anexa la contractul individual de munca incheiat cu angajatorul

Conventia cuprinde :

- informatii referitoare la copil : identitatea, originea etnica       si religioasa,

situatia sa personala, familiala, sociala si medicala, nevoile sale speciale

motivele hotararii de plasament sau incredintare

planul de aplicare si obiectivele plasamentului sau ale incredintarii

modalitatile de mentinere a contactului intre copil si parintii biologici si modul de pregatire a reintegrarii copilului in familia sa naturala, in cazul plasamentului

modul de pregatire a integrarii copilului intr-o familie adoptiva, in cazul incredintarii

modalitatile de supraveghere a activitatii asistentului maternal profesionist si de evaluare periodica a evolutiei copilului primit in plasament sau incredintat

. Obligatiile asistentului maternal profesionist

• sa asigure cresterea , ingrijirea si educarea copiilor
• sa asigure integrarea copiilor in familia sa
• sa asigure integrarea copiilor in viata sociala
• sa contribuie la pregatirea reintegrarii copiilor in familia lor naturala  sau la integrarea acestora in familia adoptiva
• sa permita specialistilor serviciului public specializat pentru protectia copilului sau organismului privat autorizat
• sa asigure continuitatea activitatii desfasurate si in perioada efectuarii concediului legal de odihna
• sa pastreze confidentialitatea informatiilor pe care le primeste cu privire la copii

Suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal profesionist duce la suspendarea sau incetarea contractului individual de munca si a conventiei incheiate pentru fiecare copil