|
|
|
SUBSTANTELE CHIMICE DIN INDUSTRIA DE LACURI SI VOPSELE CU RISC PENTRU MEDIU SI SANATATE
1. TOXICITATEA SI FLAMABILITATEA
1.1. TOXICITATEA
Unele componente ale vopselelor sunt toxice fata de organismul uman, putand cauza chiar moartea daca nu sunt manipulate cu precautie pentru a nu se introduce in organism cantitati mari pe cale bucala sau nazala[2].
In general, liantii sunt inofensivi, cu exceptia uleiului de in, care in timpul procesului de oxidare formeaza produse de scindare cu unele proprietati toxice. Aldehidele formate reprezinta produsele cele mai periculoase. Conditiile de vopsire in interiorul incaperilor sau a rezervoarelor pot produce imbolnaviri serioase sau chiar moartea. Aceste accidente pot fi prevenite printr-o ventilatie buna sau prin folosirea mastilor de gaze si printr-o supraveghere atenta a muncii. Alti lianti periculosi sunt cei pe baza de izocianati volatili, care ataca membrana mucoaselor si provoaca in cantitati mici simptome asemanatoare cu cele de astma. Aminele libere, folosite ca agenti de reticulare pentru rasinile epoxidice, sunt iritanti puternici ai pielii, iar rasinile epoxidice cu greutate moleculara redusa fac parte din clasa iritantilor.
Solventii sunt cei mai periculosi pentru organismul uman. Volatilitatea lor ridicata permite introducerea lor in organism, prin intermediul plamanilor, cu destula usurinta. Multe substante organice irita ochii si mucoasele de trecere a aerului, iar inhalarea prelungita a solventilor poate produce astma. Suplimentar, solventii au influenta narcotica, care se poate manifesta prin dureri de cap, ameteli si simptome asemanatoare cu intoxicatiile alcoolice. Unii solventi pot proSolventi organici volatili (VOC)a boli ale sangelui, debilitate nevrotica, boli de ochi, boli ale ficatului si ale altor organe [7].
Cei mai periculosi solventi sunt hidrocarburile aromatice, in special benzenul, hidrocarburile clorurate, ca de exemplu tricloretilena, percloretilena si clorura de metilen. Ultimul component este folosit aproape universal pentru decaparea vopselelor. Benzenul, daca este inhalat cateva minute, poate produce o intoxicare cronica, care se poate termina cu moartea. Dupa ce s-au determinat aceste proprietati negative, benzenul a fost inlocuit cu omologi superiori ca toluen si xilen, care sunt mai sigure, pentru ca nu ataca sangele.
Hidrocarburile clorurate se folosesc numai pentru decapare si degresare in conditii de ventilatie mai buna. O precautie suplimentara in cazul hidrocarburilor clorurate este ca vaporii lor sa nu intre in contact direct cu flacara sau cu suprafete metalice care au o temperatura mai mare de 3000C, formandu-se in aceste conditii gaze otravitoare, respectiv fosgen.
Alti solventi care se folosesc in industria vopselelor, ca de exemplu white-spirit, (cu continut redus de aromate), terpentina, esteri, cetone, alcooli (exceptie metanolul), sunt in general netoxice. Chiar aceste produse, in circumstante nefavorabile, pot proSolventi organici volatili (VOC)a imbolnaviri sau stari alergice. Pericolul solventilor si diluantilor este masurat prin asa numita "valoare a pragului admisibil". Aceasta ne da concentratia maxima in aer, la care nu apar manifestari de imbolnaviri ale omului care lucreaza timp indelungat, zilnic 8 ore, intr-un astfel de mediu. Unele valori ale pragului admisibil sunt redate in Tabelul 1.:
Tabelul 79. Limitele de explozie pentru amestecuri de solventi organici cu aerul
Majoritatea solventilor elimina grasimile din piele si actioneaza ca iritanti, cauzand iritatii si eczeme. Unele persoane sunt alergice la unii solventi, terpentina fiind activa in aceasta privinta. Datorita acestui fapt, exista astazi o legislatie foarte severa asupra modului de manipulare, folosire si depozitare a solventilor si diluantilor in industria vopselelor[2].
1.2. FLAMABILITATEA
Pentru a analiza riscul de foc in industria de vopsele, trebuie luate in considerare trei proprietati ale materiilor prime si anume:
Punctul de inflamabilitate este temperatura minima la care vaporii materialului inflamabil se vor aprinde in prezenta unei flacari sau a unei scantei. Se determina in aparate speciale standardizate[2].
Punctul de inflamabilitate este masura usurintii cu care un solvent se poate aprinde. Cu cat este acest punct mai scazut, cu atat lichidul se va aprinde mai repede, iar riscul de foc va fi mai mare in folosirea solventului respectiv.
Exista o clasificare a solventilor in ceea ce priveste riscul de foc si care variaza de la tara la tara. O clasificare de acest tip, pentru unele tari din Europa, imparte solventii in patru calase:
In statele Unite ale Americii se foloseste urmatoarea clasificare:
Este de mentionat ca lichidele care nu sunt miscibile cu apa si care sunt mai usoare decat apa, pot arde chiar daca se gasesc deasupra apei.
Pericolul cel mai mare al autoaprinderii este legat de productia rasinilor alchidice. In timpul sintezei se folosesc temperaturi ridicate si au loc scindari de produse care se pot aprinde la suprafata masei de reactie si in prezenta oxigenului atmosferic. Aprinderi au avut loc si in timpul golirii rapide a reactorului si fara a umple spatiul ramas gol cu gaz inert, pentru a nu permite patrunderea aerului din exterior.
Temperatura de autoaprindere a xilenului este in regiunea temperaturii de sinteza a alchilatului. In practica, aceste autoaprinderi sunt numai scurte, presiunea de explozie este mica. Ele pot fi evitate prin cresterea debitului de gaz inert in timpul evacuarii produsului [7].
Procesul de oxidare al uleiurilor sicative este exotermic. Daca aceasta caldura nu este eliminata, temperatura creste si poate cauza o crestere a vitezei de oxidare si de dezvoltare de caldura, pana cand se atinge o viteza de oxidare atat de mare care declanseaza autoaprinderea. Au avut loc foarte multe aprinderi datorita acestui fenomen, in special la contactul dintre uleiurile vegetale si suprafetele unor materiale fin divizate, ca vata de bumbac, pigmenti pulverulenti, rumegus.
Daca combustia unui material decurge cu viteza mare, ea devine o explozie. Amestecul de gaz inflamabil si aer nu este exploziv in orice conditii. Daca concentratia substantei inflamabile este prea joasa sau prea ridicata, amestecul nu este exploziv. Exista astfel limite inferioare si superioare de explozie pentru amestecurile de gaze inflamabile si aer. In Tabelul 2. se dau exemple de astfel de limite pentru cativa solventi.
Tabelul 80. Limite de explozie pentru amestecuri de solventi organici cu aerul
Miscarea lichidelor neconducatoare duce la formarea de sarcini electrice si daca aceste sarcini electrice nu sunt indepartate la pamant , ele pot forma scantei, rezultand, in conditii nefavorabile, focuri sau explozii. In special cand umiditatea relativa este scazuta, riscul aparitiei formarii sarcinilor in timpul caderii solventilor prin aer, fie in atmosfera deschisa, fie in conducta, este mai mare. Din acest motiv practica cere ca echipamentele sa fie legate la pamant, acolo unde se manipuleaza solventi volatili.
2. CARACTERIZAREA SUBSTANTELOR CHIMICE CU RISC PENTRU MEDIU SI SANATATE
Cele mai importante substante, din industria de lacuri si vopsele, cu risc pentru mediu si sanatate sunt [54] :
1. Rasina alchidica. Rasina ureoformaldehidica. Rasina achido-acrilica:
Clasificarea substantei: Simbol: F,Xn,(foarte inflamabil si nociv). Fraze de risc : R10 inflamabil; R20/21/22 nociv prin inhalare, in contact cu pielea .si rpin inghitire; R 36/37/38 iritant pentru ochi, sistemul respirator si piele. A se utiliza numai in interes profesional.
Utilizarile preconizate ale substantei: fabricarea vopselelor sau vanzare
Proprietatile fizico-chimice ale substantei: lichid; diverse culori; miros specific solventului organic; densitate la 23 C 0,90-1,26 g/ml, vascozitate, s:33-35, d= 8mm; limita de explozie inferioara:0,8% vol.wsp superioara: 6,5 %vol.wsp.
Caile de patrundere si distributie in mediu : emisii solventi
Ecotoxicitatea substantei: periculos in cazul scurgerii in ape; interzis descarcarea in ape, in canalizare. Biodegradabilitate redusa. Este posibil formarae amestecurilro explozive de aer-apa.
Toxicitatatea acuta si subacuta a substantei : nu s-a determinat. Conform cunostintelor actuale, produsul nu are nici un efect toxic. Nociv prin inhalare, in contact cu pielea si rpin inghitire. Iritant pentru ochi, sistemul respirator si piele.
Date privind caracterul cancerigen mutagen si /sau toxic pentru reproducere: nu s-a determinat. Conform cunsotintelor actuale, produsul nu are caracter cancerigen. Nu este mutagen sau toxic pentru reproducere.
2. Lacuri, vopsele, diluanti, grunduri pentru consum casnic in solvent:
Clasificarea substantei: Simbol: F,Xn,(foarte inflamabil si nociv). Fraze de risc : R10 inflamabil; R20/21/22 nociv prin inhalare, in contact cu pielea .si prin inghitire; R 36/37/38 iritant pentru ochi, sistemul respirator si piele. A se utiliza numai in interes profesional.
Utilizarile preconizate ale substantei: vanzare acoperiri suprafete
Proprietatile fizico-chimice ale substantei: lichid; diverse culori; miros specific solventului organic; densitate la 23 C 0,90-1,26 g/ml, vascozitate, s:33-35, d= 8mm; limita de explozie inferioara:0,8%vol. Wsp superioara :6,5 %vol.wsp.
Caile de patrundere si distributie in mediu : emisii solventi
Ecotoxicitatea substantei: periculos in cazul scurgerii in ape; interzis descarcarea in ape, in canalizare. Biodegradabilitate redusa. Este posibil formarea amestecurilor explozive de aer-apa.
Toxicitatatea acuta si subacuta a substantei : nu s-a determinat. Conform cunostintelor actuale, produsul nu are nici un efect toxic. Nociv prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire. Iritant pentru ochi, sistemul respirator si piele.
Date privind caracterul cancerigen mutagen si /sau toxic pentru reproducere: nu s-a determinat. Conform cunsotintelor actuale, produsul nu are caracter cancerigen. Nu este mutagen sau toxic pentru reproducere.
3. Lacuri, grunduri pentru protectia lemnului :
Clasificarea substantei: Simbol: F,Xn,(foarte inflamabil si nociv). Fraze de risc : R11 foarte inflamabil; R20/21/22 nociv prin inhalare, in contact cu pielea .si prin inghitire; R 36/37/38 iritant pentru ochi, sistemul respirator si piele. A se utiliza numai in interes profesional.
Utilizarile preconizate ale substantei: vanzare acoperiri suprafete lemn
Proprietatile fizico-chimice ale substantei: lichid; alb galbui, miros specific solventului organic; densitate la 20 C 0,89-0,93 g/ml, vascozitate, s:35-45, d= 4mm; limita de explozie inferioara:1,2%vol. toluen; superioara :7 %vol.toluen; inferioara 1,6% vol. butanol; superioara: 12% vol.butanol.
Caile de patrundere si distributie in mediu : emisii solventi
Ecotoxicitatea substantei: periculos in cazul scurgerii in ape; interzis descarcarea in ape, in canalizare. Biodegradabilitate redusa. Este posibil formarea amestecurilor explozive de aer-apa.
Toxicitatatea acuta si subacuta a substantei : nu s-a determinat. Conform cunostintelor actuale, produsul nu are nici un efect toxic. Nociv prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire. Iritant pentru ochi, sistemul respirator si piele.
Date privind caracterul cancerigen mutagen si /sau toxic pentru reproducere: nu s-a determinat. Conform cunsotintelor actuale, produsul nu are caracter cancerigen. Nu este mutagen sau toxic pentru reproducere.
4. Lacuri, vopsele, diluanti, grunduri pentru consum industrial:
Clasificarea substantei: Simbol: F,Xn,(foarte inflamabil si nociv). Fraze de risc : R10 inflamabil; R20/21/22 nociv prin inhalare, in contact cu pielea .si prin inghitire; R 36/37/38 iritant pentru ochi, sistemul respirator si piele. A se utiliza numai in interes profesional.
Utilizarile preconizate ale substantei: vanzare acoperiri speciale - suprafete
Proprietatile fizico-chimice ale substantei: lichid; diverse culori, miros specific solventului organic; densitate la 23 C 1,20 g/ml, limita de explozie inferioara:1%vol. Xilen, superioara : 1,45 xilen; inferioara 1,6% vol. butanol; superioara: 11,3 % vol.butanol.
Caile de patrundere si distributie in mediu : emisii solventi
Ecotoxicitatea substantei: nu s-a determibnat
Toxicitatatea acuta si subacuta a substantei : nu s-a determinat
Date privind caracterul cancerigen mutagen si /sau toxic pentru reproducere: nu s-a determinat
5. WHITW SPIRIT max.18% aromate
Clasificarea substantei: Xn, Nociv, R 65 poate afecta plamanii daca este inghitit; R 10-lichid inflamabil ; R 48/20/21/22 nociv: pericol de aparitie a unor afectiuni serioase ale sanatatii prin expunere prelungita la inhalare, in contact cu pielea sau prin inghitire; R67-vaporii pot cauza deshidratare si ameteli; R52/53 -nociv pentru organismele acvatice, poate cauza efecte adverse de durata in meidul acvatic.
Utilizarile preconizate ale substantei: fabricarea produselor peliculogene
Proprietatile fizico-chimice ale substantei: densitate relativa la 20 C=0,81 kg/l; culoare-nr.Saybolt=20; temperatura initiala de fierbere max.=165 C; pana la 200C distila, min=98%; reziduu pierderi max:=2; inflamare (Abel), min=33C; volatilitate relativa fata de xilen =2.4;sulf max.0,025%; hidrocarburi max.22%.
Caile de patrundere si distributie in mediu : emisii solventi
Ecotoxicitate: inhalarea vaporilro poate proSolventi organici volatili (VOC)a depresia sistemului nervos central. Contactul prelungit sau repetat poate proSolventi organici volatili (VOC)a dermatite sau sensibilitate anormala.
Toxicitatatea acuta si subacuta a substantei : nu este toxic. Toxicitatea acuta : om ochi=470 ppm/15 min.
Date privind caracterul cancerigen mutagen si /sau toxic pentru reproducere: dovezi insuficiente asupra efectului cancerigen. Nu este mutagen sau toxic pentru reproducere.
Toluenul
Clasificarea substantei: Simbol: F,Xn,(foarte inflamabil si nociv). Fraze de risc : R11 foarte inflamabil; R20 nociv prin inhalare; R20.
Utilizarile preconizate ale substantei: fabricarea produselor peliculogene
Proprietatile fizico-chimice ale substantei: masa moleculara : 92,13; punctul de fierbere: 110,62C; punct de topire: 95C; punct de aprindere: 4,44C(in vas inchis); este solubil in apa in proportie de 0,047g% la 16 C; lichid limpede, incolor, cu miros asemanator cu cel al benzenului; densitate -0,862g/cmc la 20 C; miscibil cu alcoolul etilic, cloroformul, sulfura de carbon; incompatibilitati chimice: agentii oxidanti, saruri metalice, acizi halogeni.
Caile de patrundere si distributie in mediu : emisii solventi
Ecotoxicitate: vapori sunt considerati iritanti; inhalarea vaporilor poate proSolventi organici volatili (VOC)a depresia sistemului nervos central. Contactul prelungit sau repetat poate proSolventi organici volatili (VOC)a dermatite .
Toxicitatatea acuta si subacuta a substantei : LD50=636 mg/kg, LC)49mg/mc(4h). Expunerile la concentratii crescute de toluen duc in timp scurt la oboseala, incapacitate de concentrare urmata de o stare depresiva . Inhalarea toluenului dupa inghitire poate duce la aparitia pneumoniilor acute.
Date privind caracterul cancerigen mutagen si /sau toxic pentru reproducere: posibil cancerigen-categoria 3. Nu este mutagen sau toxic pentru reproducere.
1. Acid azotic tehnic
1. Clasificarea substantei existente : O; R8
C; R35
2. Utilizari : materie prima pentru fabricarea ingrasamintelor chimice azotat de amoniu si nitrocalcar.
3. Proprietati fizico-chimice ale acidului azotic tehnic 47% :
3.0. Starea acidului azotic tehnic 47% la 200C si 101,3 kPa = lichid
3.1. Punct de topire - nu este cazul
3.2. Punct de fierbere = + 1180C
3.3. Densitatea la 200C = 1290 kg/m3
3.4. Densitatea relativa = nu detinem date
3.5. Presiunea de vapori la 200C = 0,30 mm col Hg
3. Tensiunea superficiala = nu detinem date
3.7. Solubilitatea in apa = 100%
3.8. Coeficient de repartizare n/octanol/apa = nu detinem date
3.9. Punct de aprindere = nu detinem date
3.10. Punct de inflamabilitate = nu detinem date
3.11. Proprietati explozive = poate exploda in prezenta unui agent puternic
reducator.
3.12. Temperatura de autoaprindere = nu detinem date
3.13. Proprietati oxidante = acidul azotic tehnic 47% este agent oxidant
3.14. Granulometrie = nu este cazul
3. Cai de patrundere si distributie in mediu :
a. Stabilitate :
i. Fotodegradare : nu detinem date.
ii. Stabilitate in apa : este stabil in apa.
iii. Stabilitate in sol : nu detinem date.
b. Date de monitorizare a mediului : societatea monitorizeaza emisiile de NOx la cosul de dispersie aferent instalatiei de acid azotic, precum si concentratiile de NO3- din apele uzate evacuate din instalatie.
c. Transport si distributie intre compartimentele de mediu inclusiv concentratiile estimate in mediu si cai de distributie :
i. Transport : cu ajutorul pompelor, prin conducte, la instalatia de azotat de amoniu/nitrocalcar si transport in cisterne auto pentru livrarile la terti (intern).
ii. Distributia sau transferul intre compartimentele de mediu : nu detinem date.
d. Biodegradare : exista date ce indica degradarea lenta in sol si apa.
e. Bioacumulare : are potential slab
f. Alte observatii : nu avem.
4. Ecotoxicitatea substantei :
a. Toxicitate pentru pesti : este daunator pentru viata acvatica.
b. Toxicitate pentru dafnia si alte nevertebrate acvatice : nu se cunosc date.
c. Toxicitate pentru alge : nu se cunosc date.
d. Toxicitate pentru bacterii : nu se cunosc date.
e. Toxicitate pentru organismele terestre : are actiune iritanta asupra tegumentelor si a mucoaselor, produce arsuri si necroze.
f. Toxicitate pentru organismele care traiesc in sol : distruge tesuturile vegetale si animale.
g. Alte observatii : nu avem.
1.Informatii generale
1.1 Denumirea substantei: benzen
1.2 Numarul IESCE-EINECS: 200-753-7
1.3 Sinonime: benzol, anulene, ciclohexantriem, pirobenzol
1.4 Puritate CH CH
1.5 Impuritati
1.6 Formula moleculara: C6H6 CH CH
1.7 Formula structurala: CH CH
1.8 Tipul substantei: hidrocarbura aromata.
1.9Starea fizica: lichid incolor
1.10 Furnizorul setului de date: Rompetrol Rafinare-Complex PetromidiaSA
1.11 Cantitatea produsa sau importata mai mare de 1.000 tone pe an :
1.12 Daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : da
1.13 Daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : nu
1.14 Clasificare si etichetare: eticheta: simbol de pericol:T-toxic, F+foarte inflamabil
fraze de risc R: 11-45
fraze de securitateS:16-29
F R 11 , T R45 R 46 , R 48/23/24/25 , Xn R 65 , Xi R 36/38
1.15 Mod de utilizare: se utilizeaza ca materie prima la fabricarea ipropilbenzenului
1.1 Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.17 Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul,
1.18 Alte observatii: produsul se depoziteaza in containere inchise, in locuri racoroase, uscate si bine ventilate, departe de materialele incompatibile.
2. Date fizico-chimice
2.1 Punct de topire: 5.4-5,5 0C
2.2 Punct de fierbere: 79,4-80,4oC
2.3 Densitate : 0,877.0,881(20oC)
2.4 Presiune de vapori: 74,6 mmHg la 20 0C
2.5 Coeficient de partitie 1,56 - 2,15 la 250C
2. Solubilitatea in apa: Partial, 0,082g% in apa
2.7 Punct de inflamabilitate: -10 0C in vas inchis
2.8 Auto inflamabilitate 498 0C
2.9 Inflamabilitate F, R11
2.10 Proprietati explozive: este un lichid foarte inflamabil. LIE 1,2% ;LSE 7,1%
2.11 Proprietati de oxidare: reactioneaza usor si violent cu produsii oxidanti.
2.12 Alte date si observatii: nr. identificare pericol 33-materie lichida foarte inflamabila, clasa 3, nr ONU 1203. Se vor evita caldura,flacarile,scanteile si orice alte
3. Cai de patrundere si distributie in mediu
3.1. Stabilitate
3.1.1. Fotodegradare
Tip: aer
Sursa de lumina: lumina soarelui
Fotoliza indirecta
Sensibilizator: OH
Concentratia sens.: 7500000 molecule / cm3
Rata constanta: 13*10-13 cm3 / (molecule*sec)
Degradare: 50% dupa 5,6 zile
Data: 1982
Rezultat: timp de injumatatire al reactiei radicalului OH cu aerul a fost de 5,6 zile si pentru locuinte a fost de 8,1 zile. In aer poluat cu o concentratie a radicalului OH de 1x10+8 molecule / cm3, timpul de injumatatire a fost de 1,5 ore si pentru locuinte a fost de 2,1 ore.
3.1.2. Stabilitate in apa
Tip: abiotic
Concluzie: hidroliza nu este un proces semnificativ pentru benzen si nu este de asteptat sa fie adsorbit de sediment.
3.1.3. Stabilitate in sol
Concentratie: 20 ppm
Umiditatea solului: 7 g apa / 100 g sol uscat
Carbon organic: 1,3 %
PH: 7,1
Rezultat: nivelul de dioxid de carbon realizat a fost gasit de 7,5; 24; 37; 44 si 47 dupa 3 zile si 1, 2, 5 si respectiv 10 saptamani la aparitia degradarii
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditiile de testare: 100 g sol continand 1,26% carbon, 0,12% nitrogen a fost amestecat cu 2 mg 14C-benzen dizolvat in 0,1 ml acetona si amestecat cu 10 ml apa. 14CO2 a fost masurat dupa 10 saptamani.
3.2. Date de monitorizare a mediului
Mediu: aer
Rezultate: din februarie pana in martie 1994 nivelul benzenului aeropurtat (media la 24 ore) masuratorile facute in trei locuri diferite din Munich-Germania au dat urmatoarele rezultate: 0,72 - 1,55 ug/m3 (media: 0,96 ug/m3 ; periferiile cu o densitate a traficului foarte scazuta, la o distanta de 100 m de sosele), 15,63 - 24,89 ug/m3 (media: 20,44 ug/m3; strazile cu trafic concentrat, cca 26000 vehicule /zi), 2 - 9ug/m3 (media: 5 ug/m3; zona rezidentiala).
In 1992 si 1993, concentratiile de benzen in sapte orase din Germania au fost intre 6 si 45 ug/m3 (medii lunare).
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Tip: concentratia mediului inconjurator
Mediu: biota
Concluzii: doua specii de microalge, Ulva lactuca si Hypnea musciformis (alge) au crescut datorita circulatiei apei de mare?. Benzenul a fost detectat in alge la 20 mg/kg.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Tip: concentratia mediului
Mediu: sediment
Concluzie: suprafata sedimentelor recoltate din doua localitati in Walvis Bay, South Africa contin 0,2 - 20,4 mg/kg. Sedimentele estuarelor din UK contin benzen de 1,3 - 3,9 mg/kg. In Louisiana, USA nivelul de benzen este de 8 - 21 mg/kg
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Tip: concentratia mediului
Mediu: mancare
Concluzii: benzenul a fost detectat in fructe, nuci, vegetale, produsele lactate, carne, peste, carnea de pasare, oua si baututri racoritoare. Se gaseste in aromele pentru copt, in carnea de vita proaspata si in pestele congelat. Nivelul actual de 2 mg/kg in carnea de vita, 120 mg/kg in romul de Jamaica, 500 - 2100 mg/kg in oua. Benzenul a fost detectat in toate mostrele de lapte de la animalele din zona urbana.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Tip: concentratia mediului
Mediu: apa de baut
Concluzii: concentratia benzenului de 0,1 mg/l in apa de baut din Cehia; in USA nivelul raportat este de 0,1 - 0,3 mg/l. in 5 localitati testate din USAin 1974 - 1975 nivelul detectat a fost de 0 - 0,3 mg/l si din 113 alimentari publice cu apa in 1976 sapte contineau benzen cu o concentratie <0,2 mg/l. Au fost facute trei examinari in conductele de alimentare cu apa. In prima examinare nici una din cele 111mostre nu contineau benzen. La a doua examinare 7 din 113 mostre continau in medie 4mg/l si 4 din cea de-a treia examinare contineau max. 0,95 mg/l. In 1982 466 de mostre din apa de baut contineau benzen 0,6%; nivelul mediu detectat a fost intre 3 mg/l si 15mg/l. In 1984 din 1174 alimentari cu apa particulare din Wisconsin 617 contineau benzen intre 0,34 si 2,9 %.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Tip: concentratia mediului:
Mediu: aer
Rezultate: din 1992 - 1993, urmatoarele medii anuale de benzen au fost gasite in diferite localitati din Austria:
Doua localitati rurale: 1,0 / 1,8 ug/m3
Viena / densitate trafic scazuta: 2,0 / 3,2 ug/m3
Viena / densitate trafic mare 8,8 - 15,5 ug/m3
16,0 ug/m3 in statiile service
Lobau / depozit de petrol 12,7 - 17,0 ug/m3 (in functie de distanta)
Masuratorile nivelului de benzen in Viena / Austria pe perioada octombrie 1986 - februarie 1987 si mai 1987 ua dat urmatoarele medii aritmetice:
Locatiile cu trafic ridicat: 15,6 - 179 ppbC (5 localitati testate)
Zonele rezidentiale: 13,2 ppbC (doua localitati testate)
Padure (la 10 km de Viena): 6,9 ppbC (o singura testate)
Sursa: Deutsche Shell Chemie Gmbh Eschborn
Tip: concentratia mediului
Mediu: diferit
Rezultate: in 1991 benzenul a fost depistat in sangele unei femei in varsta de 55 ani, expusa la benzen si a unui copil de 6 ani din zona oraselor mari sau mediu rural.
Mediile geometrice ale valorilor detectate sunt urmatoarele:
Orase mari zona rurala
Femei 0,072 ug/l 0,048 ug/l
Copil 0,143 / 0,133 ug/l* 0,128 ug/l
* 2 orase diferite
Sursa: Deutsche Shell Chemie Gmbh Eschborn
3.3. Transport si distributie intre compartimentele de mediu inclusiv concentratiile estimate in mediu si cai de distributie
3.3.1. Transport
Mediu: sol - aer
Concluzie: studiile mostrelor de sol apropiate utilizarii benzenului arata o concentratie mai mare de benzen in sol decat in aer, indicand un potential de adsorptie in sol daca acesta este expus permanent actiunii substantei chimice.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Tip: adsorptie
Mediu: apa - sol
Concluzie: coeficientul de adsorptie al solului Koc a fost calculat pentru benzen la 71 ceea ce arata o mobilitate moderata spre ridicata. O valoarea experimentala a coeficientului de adsorptie a solului a fost publicata de Kenaga & Goring de 83in anul 1980
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Tip: volatilitate
Mediu: sol - aer
Concluzie: timpul de injumatatireprin volatilizare, dupa evaporarea apei, rata de distribuire uniforma a benzenului a fost de 1 kg/ ha la 1 - 10 cm adincime in sol, cu un continut de carbon organic de 1,25% a fost de 7,2 respectiv 38,4 zile.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Tip: volatilitate
Mediu: apa - aer
Rezultat: este primul mecanism de pierdere a benzenului prin evaporare iarna, cu timp de injumatatire de 13 zile. Primavara si vara timpul de injumatatire a fost intre 23 si respectiv 3,1 zile.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii test: timpul de injumatatire prin evaporare a benzenului din apa marii a fost investigata cu un experiment care a simulat conditiile din narragansett Bay, Rhode Island si au continut comunitatile planctonice si microbiene specifice.
3.3.2. Distributia, sau transferul intre compartimentele de mediu
Metoda: modelul utilizat a estimat distributia benzenului in mediul inconjurator din Regatul Unit. Modelarea pe calculator a utilizat ca date initiale: s-a considerat cantitatea pe an benzen, greutatea moleculara, solublitatea in apa, presiunea de vapori, coeficientul de partitie al octanol-apa si constantele ratei de oxidare in aer, fotooxidarea si degradarea in apa.
Rezultat: distributia benzenului in mediul inconjurator a fost estimata la 0,08 - 0,49 mg/m3 in aer, 0,42 - 2,64 ng/l in apa, 1,17 - 7,3 ng/kg in sol, 2,8 - 17,5 ng/kg in sediment, 2,8 - 17,5 ng/kg in suspensie sediment si 2,73 - 17,1 ng/kg in biota.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Mediu: apa - aer
Metoda: benzenul amestecat cu diferite componente organice volatile a fost aplicat unui tanc continand apa de mare (cu continut de comunitati planctonice, microbiene si fara sediment). Amestecarea s-a facut de patru ori pe zi simuland fluxul de curent. Diferite anotimpuri au fost simulate: primavara, vara, iarna.
Concluzie: benzenul a fost vacuat prin volatilizare din sistem. Timpul de injumatatire a fost de 23 zile (conditii de primavara), 3,1 zile (conditii de vara) si 13 zile (conditii de iarna).
Sursa: Deutsche Shell Chemie GmbH Eschborn
Conditii de test: concentratia benzenului: 1,4 - 3,0 ug/l; volumul tancului: 13 m3; conditiile de primavara: 8 - 160C; conditiile de vara: 20 - 220C; conditile de iarna: 3 - 70C.
Mediu: apa - sol
Anul: 1980
Metoda: Koc- coeficientul de adsorptie a benzenului in a fost calculat cu ecuatia Kenaga E.E. & Goring C.A.I.
Concluzie: in 1993 acest studiu a condus la o valoare a Koc de 31 pentru teren malos de padure.
Rezultat: Coeficientul de adsorptie pentru sol (Koc) a fost gasit de 71 indicand o mobilitate moderata spre ridicata. Un alt coeficient de adsorptie experimental a fost raportat la 83.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
3.4. Biodegradare
Inoculare: namol activ
Concentratie: 50 mg/l
Degradare: 29% dupa 5 zile
Rezultat: biodegradare evidenta
Concluzie: dupa 5 zile benzenul s-a degradat in proportie de 29% in dioxid de carbon
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii de testare: inocularea in namolul activ s-a facut in conditiile microbiene din canalizare.
Tip: aerobic
Inoculare: Pseudomonas sp. (bacterie)
Concentratia: 20 mg/l
Degradare: = 45 - 90 % dupa 7 zile
Concluzie: bacteria Pseudomonas sp. (B6/8; Bw9; B4/3) care utilizeaza benzenul a fost izolata din mostre de sol provenite din campuri,pamant ingrasat sau soluri de padure si imbogatit cu benzen sau glucoza. Dupa inlaturarea substarturilor minerale, benzenul a fost adaugat pentru determinarea degradarii prin masurarea cresterii de 14CO2.
Dupa 7 zile de incubare 14Co2 eliberat a fost:
Pseudomonas B6/8 (precultura cu benzen) 69%
Pseudomonas B6/8 (precultura cu glucoza) 68%
Pseudomonas Bw8 (precultura icu benzen) 90%
Pseudomonas B4/3 (precultura cu benzen) 45%
Sursa: Deutsche Shell Chemie GmbH Eschborn
3.5. Bioacumulare
Specia: Salmo gairdneri (peste de apa dulce)
BCF: = 19
Concluzie: factorul de bioconcentrare in coloritul pastravului este de 1,28
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Specia: diferite
Expunere: 5 zile la 250C
Concentratie: 0,05 mg/l
BCF: = 1700
Concluzii: namolul activ pentru tratarea canalizarilor (1 g substanta uscata / l) a fost expus la 14C-benzen intr-un sistem inchis si masurabil dupa incubare; solutia hranitoare si namolul s-au utilizat o saptamana; BCF .?
Sursa: Deutsche Shell Chemie GmbH Eschborn
Conditii test: solutie nutritiva sintetica.
Specii: diferite
Expunere: 24 ore
Concluzii: Daphnia a fost expusa in cca 10ug/l 14C-benzen in apa de lac alaturi de alge (Ankistrodesmus falcatus, prelevat prin incubare cu 50ug/l benzen, 100celule/ml de solutie test cu 1,5 pg benzen / celula) sau impreuna (apa si alge). Expunerea in 250 ml capacitate cu suficient spatiu pentru oxigenul necesar. Acumularea a fost masurata dupa incubare la 20 daphnii / set.
Factorii de acumulare si eliberare(claritate) sunt:
(1)dupa expunerea in apa 225; 88% eliberare dupa 72 ore
(2) dupa hranirea cu alge prelevate 203;
(3) dupa incubarea in mediu si adaugarea algelor 153;
83% claritate in apa cu algele indepartate.
Conditii test: apa lac filtrata; pH 7,5; temperatura 13 - 170C.
3. Alte observatii
4. Ecotoxicitate
4.1. Toxicitate pentru pesti
Toxicitate acuta:
Specia: Salvelinus malma
Expunere: 96 ore
Unitate: mg/l
LC50: = 10,5
Concluzie: limite de siguranta LD50 = 7,9 - 13 mg/l. Cand testul s-a efectuat in apa sarata valoarea LC50 a fost de 5,5 mg/l (limite de siguranta 4 - 7 mg/l) si, utilizand pesti de 40 - 75 mm in apa proaspata s-a obtinut valoarea de 10,5 mg/l (limite de siguranta 7,8 - 13,2 mg/l)
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii test: pestii in varsta de trei ani au fost expusi in apa proaspata la 80C. Concentratia oxigenului dizolvat a fost >85% la nivelul de saturatie.
Specie: Salmo gairdneri
Expunere: 48 ore
Unitate: mg/l
LC50: =56
LCO: =40
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii testare: grupul de 10 pesti (Salmo gairdneri/Oncorhynchus mykiss) au fost expusi, in apa de la robinet, in varsta de 5 - 8 saptamani in benzen la 150C si pH 7,8
Test substanta: puritate 98%
Toxicitate cronica:
Specia: Morone saxatilis
Perioada: pesti tineri mari in greutate
Expunere: 28 zile
Unitate: mg/l
NOEC: = 3,1
EC: = 5,3
Rezultat: nu s-au observat efecte de umezeala sau scadere in greutate a pestilor pe perioada expunerii. Uneori concentratia benzenului de 5,3 mg/l a scazut.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii test: pestii tineri au fost expusi in apa sarata, curgatoare, in laborator la 15,2 - 16,40C. Apa continea 7,5 - 7,9 mg/l oxigen dizolvat si <0,5 mg/l ammonia. Salinitatea a fost de 25 - 26 ppt si pH de 7,7 - 7,8.
4.2. Toxicitate pentru dafnia si alte nevertebrate acvatice
Toxicitate acuta:
Expunere: 48 ore
Unitate: mg/l
EC50: 356 - 620
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii test: daphnia magna cu varsta < o zi a fost expusa in apa proaspata intr-un sistem static
Expunere: 48 ore
Unitate: mg/l
ECO: =40
EC50: =71
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii de testare: trei grupuri de cate 10 larve de Culex pipiens (tintar) au fost expuse la 260C in Dutch Standard Water. Concentratia benzenului pe perioada experimentului nu a fost masurata, valoarea de referinta a fost cea adaugata initial la inceputul experimentului.
Puritate substanta: 98 %
Toxcitate cronica:
Specii: diferite specii de crustacee
Determinare: mortalitate
Expunere: 20 zile
Unitate: mg/l
NOEC: cca. 0,17
LOEC: cca 1,1
Concluzie: concentratia benzenului a fost masurata spectrofotometric (la 255 nm).
Rezultat: benzenul are efect scazut asupra stagiului larvar si nu are nici un efect asupra vietii lor. La concentratia scazuta utilizata benzenul nu are efect asupra supravietuirii larvelor. La alte doua concentratii utilizate benzenul duce la accelerarea ratei mortalitatii comparata cu metode de control recunoscute. Dupa 10 zile de expunere la cea mai mare concentratie a benzenului (6,5 - 7mg/l) cele mai multe larve au murit. Cu concentratia de 1,1 - 1,2 mg/l rata mortalitatii a fost mai mica dar multe larve au murit dupa 20 zile de expunere.
Sursa: Deutsche Shell Chemie GmbH eschborn
Conditii test: Culturile in stadii larvare de Dungeness crab (Cancer magister), au fost expuse continuu la benzen timp de 60 zile in urmatoarele conditii:
apa filtrata sterilizata, saturata in aer, cu salinitate de 29-34 g/l, temperatura de 10,5 - 14,20C, fotoperioada de 11 h intuneric / 13 h lumina, concentratia trei concentratii de benzen (0,17 - 0,18 mg/l, 1,1 - 1,2 mg/l si 6,5 - 7,0 mg/l).
La fiecare test s-au utilizat 25 larve / cultura din totalul de 300 si 100 la fiecare expunere la tratament. Larvele au fost hranite cu creveti de mare pe perioada expunerii si au fost transferate in containere curate de trei ori pe saptamana. Efectele de supravetuire, durata dezvoltarii larvare si marimea au fost utilizate ca indicator de efect toxic.
4.3. Toxicitate pentru alge
Expunere: 2 ore
Unitate: mg/l
EC: 175 - 525
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii test: Acrosiphonia sonderi (alge verzi) au fost expuse in conditii statice de apa sarata la 50C si efectul fotosintezei, refelectate in biomasa, au fost evidente.
Varsta: perioada de crestere
Expunere: 14 zile
Unitate: mg/l
EC10: =155
EC50: =292
EC90: =552
Sursa: Deutsche Shell Chemie GmbH Eschborn
4.4. Toxicitate pentru bacterii
Expunere: 24 ore
Unitate: mg/l
IC50: = 13
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii test: testul s-a desfasurat intr-o sticla inchisa pentru a preveni pierderile prin volatilizare. S-a investigat concentratia culturii de bacterii care s-a inhibat cu 50%, la 250C. Semintele bacteriei de Nitrosomonas au fost obtinute prin amestecarea namolului activ cu o bautura alcoolica.Inhibarea consumului de ammonia a fost utilizata drep criteriu pentru inhibarea toxica. In timpul experimentului culturilor li s-au asigura conditii aerobe.
Expunere: 4 ore
Unitate: mg/l
EC20: =50
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
Conditii: efectul fotosintezei a fost examinat la 240C
4.5. Toxicitate pentru organismele terestre
Specia: diferite plante terestre
Perioada: crestere
Unitate: g/l
EC: 0,02 - 0,2
Concluzii: concentratia scazuta in benzen a apei utilizata pentru stropire stimuleaza cresterea plantei si formarea radacinilor. Prin contrast concentratia marita de 0,9 - 1,3 g/l (aproape de saturarea solutiei de 1,8 g/l) are efecte inhibitorii.
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
4. Toxicitate pentru organismele care traiesc in sol
Specie: Einsenia foetida
Perioada: mortalitate
Expunere: 48 ore
Unitate: mg/cm2 hartie filtru
LC50: 0,1 - 1
Concluzie: benzenul a fost clasificat moderat toxic
Sursa: BP Chemicals Ltd. London
4.7. Alte observatii
Testul EPA a descoperit efecte termice scurte ale benzenului la reproducerea sexuala a microalgei rosii Champia parvula care a fost investigata.
Grupul de culturi unialgale impreuna cu masculi si femele gametofite au crescut timp de trei saptamani in mediu steril, in apa de lac filtrata si s-a adaugat hrana. Dupa aceea, ramurile plantelor femele si o ramura a plantei mascul produc spermatarea cand sunt tratate cu benzen timp de 2 zile (400 ml solutie test in recipente mici de 500 ml, la 22 - 240C, salinitate 7 - 7,5 mg/l, 16:8 h cicli lumina/intuneric), urmate de 5 - 7 zile perioada de recuperare pentru femele.
Ulterior, numarul de chisturi / femela au fost numarate.
Nu s-a observat reproducere sexuala la o concentratie a benzenului de 73,6 mg/l. valorile EC50, la control, s-au raportat a fi mai mici de 34,3 mg/l
5. Toxicitate
5.1. Toxicitate acuta T, VLE 3.25 mg/mc la 8 ore
5.1.1. Toxicitate acuta orala LD50-930 mg/kg la sobolani LDLo 50 mg/kg la om
5.1.2. Toxicitate acuta prin inhalare Lezeaza maduva spinarii LC50-44mg/l , 4 ore, la sobolani
5.1.3. Toxicitate acuta dermala Da
5.1.4. Toxicitate acuta pe alte cai de administrare: Nu
5.2. Corosivitate si iritare
5.2.1. Iritarea pielii Da
5.2.2. Iritarea ochilor Da
5.3. Sensibilizare Da
5.4. Toxicitate prin doza repetata Da
5.5. Toxicitate genetica in vitro Nu sunt informatii
5. Toxicitate genetica in vivo Nu sunt informatii
5.7. Caracter cancerigen Da, R45 ,clasa 1
5.8. Toxicitate pentru reproducere Nu sunt informatii
5.9. Alte informatii relevante Nu sunt informatii
5.10. Experiente cu expunere umana Nu
Lista de referinte bibliografice :
legislatia in vigoare
pagina web a Biroului European de Substante Chimice http://ecb.jrc.it/
1.Informatii generale
1.1 Denumirea substantei: concentrat BTX-fractie bogata in benzen, toluen, xileni.
1.2 Numarul IESCE-EINECS: 309-984-9
1.3 Numarul CAS: 101896-26-8
1.4 Sinonime
1.5 Puritate
1.6 Impuritati
1.7 Formula moleculara: produsul este obtinut prin rectificare dupa inlaturarea rasinilor grele si a unei fractiuni benzenice
1.8 Formula structurala:
1.9 Tipul substantei:
1.10Starea fizica: lichid
1.11Furnizorul setului de date:
1.12. Cantitatea produsa sau importata mai mare de 1.000 tone pe an :
1.13. Daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : da
1.14. Daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : nu
1.15 Clasificare si etichetare: cod de clasificare F1 (lichide inflamabile avind un punct de aprindere inferior sau egal cu 61), etichete 3
F R10 , T R 45
1.16 Mod de utilizare: in industria de lacuri si vopsele
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul,
1.19 Alte observatii: se depoziteza in aer liber, in zone izolate ferite de actiunea directa a razelor soarelui. Depozitele inchise vor fi protejate contra focului, ventilate, iluminate corespunzator mediului ex.
2. Date fizico-chimice
2.1 Punct de topire:
2.2 Punct de fierbere: Interval dist.75-160 0C la 760 mm col Hg
2.3 Densitate : min. 0,84 g/cm3
2.4 Presiune de vapori:
2.5 Coeficient de partitie:
2.6 Solubilitate in apa: greu solubil
2.7 Punct de inflamabilitate: sub 21 0C
2.8 Auto inflamabilitate
2.9 Inflamabilitate
2.10 Proprietati explozive: foarte inflamabil, F, R11
2.11 Proprietati de oxidare Reactioneaza energic cu oxidantii puternici
2.12 Alte date si observatii Prin ardere formeaza CO
3. Cai de patrundere si distributie in mediu nu exista date disponibile
3.1. Stabilitate
3.1.1. Fotodegradare
3.1.2. Stabilitate in apa
3.1.3. Stabilitate in sol
3.2. Date de monitorizare a mediului
3.3. Transport si distributie intre compartimentele de mediu inclusiv concentratiile estimate in mediu si cai de distributie
3.3.1. Transport
3.3.2. Distributia, sau transferul intre compartimentele de mediu
3.4. Biodegradare
3.5. Bioacumulare
3. Alte observatii
4. Ecotoxicitate nu exista date disponibile
4.1. Toxicitate pentru pesti
4.2. Toxicitate pentru dafnia si alte nevertebrate acvatice
4.3. Toxicitate pentru alge
4.4. Toxicitate pentru bacterii
4.5. Toxicitate pentru organismele terestre
4. Toxicitate pentru organismele care traiesc in sol
4.7. Alte observatii
5. Toxicitate
5.1. Toxicitate acuta
5.1.1. Toxicitate acuta orala Da
5.1.2. Toxicitate acuta prin inhalare Da
5.1.3. Toxicitate acuta dermala Nu sunt informatii
5.1.4. Toxicitate acuta pe alte cai de administrare Nu
5.2. Corosivitate si iritare
5.2.1. Iritarea pielii Nu sunt informatii
5.2.2. Iritarea ochilor Nu sunt informatii
5.3. Sensibilizare Nu sunt informatii
5.4. Toxicitate prin doza repetata Da
5.5. Toxicitate genetica in vitro Nu sunt informatii
5. Toxicitate genetica in vivo Nu sunt informatii
5.7. Caracter cancerigen Da, R45, cat.1
5.8. Toxicitate pentru reproducere Nu sunt informatii
5.9. Alte informatii relevante Expunere pe termen lung afecteaza sistemul nervos central, inima, plamanii,ficatul, rinichii
5.10. Experiente cu expunere umana Nu
legislatia in vigoare
pagina web a Biroului European de Substante Chimice http://ecb.jrc.it/
10. BENZINA
1.Informatii generale
1.1 Denumirea substantei: benzina fara plumb.
1.2 Numarul IESCE-EINECS: 232-349-1
1.3 Numarul CAS: 8006-61-9
1.4 Sinonime: gazolina, benzina auto, combustibil de motor
1.5 Puritate
1.6 Impuritati
1.7 Formula moleculara: produsul este obtinut prin amestecarea diverselor fractii petroliere
1.8 Formula structurala:
1.9 Tipul substantei: substanta complexa derivata din petrol (649) produs petrolier
1.10Starea fizica: lichid limpede, transparent
1.11 Furnizorul setului de date: SNP PETROM SA BUCURESTI
1.12. Cantitatea produsa sau importata mai mare de 1.000 tone pe an :
1.13. Daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : da
1.14. Daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : nu
1.15 Clasificare si etichetare: cod de clasificare F1, etichete 3 , T R45 , Xn R65
1.16 Mod de utilizare: combustibil pentru autovehicole
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul,
1.19 Alte observatii: se depoziteza in rezervoare/containere inchise, prevazute cu sisteme de prevenire a descarcarilor electrostatice in zone reci, uscate, bine ventilate, departe de surse de caldura/aprindere si de agenti puternic oxidanti
2. Date fizico-chimice
2.1 Punct de topire:
2.2 Punct de fierbere: 30-215oC
2.3 Densitate : 725-780 Kg/mc (la 15oC)
2.4 Presiune de vapori: 810 hPa
2.5 Coeficient de partitie: 2,1 - 6
2.6 Solubilitate in apa: insolubil
2.7 Punct de inflamabilitate: - 43 0C
2.8 Auto inflamabilitate 232 0C
2.9 Inflamabilitate F+, R12
2.10 Proprietati explozive: extrem de inflamabil ( F+, R12), vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. LIE 1,4% , LSE 7,6%
2.11 Proprietati de oxidare Reactioneaza energic cu oxidantii puternici
2.12 Alte date si observatii: nr. identificare pericol 33 - materie lichida foarte inflamabila, clasa 3, nr ONU 1203. Arderea incompleta duce la formarea unui fum toxic continind CO, oxizi de sulf si amestecuri de produsi organici
3. Cai de patrundere si distributie in mediu
3.1. Stabilitate
3.1.1. Fotodegradare
Tip: aer
Sursa de lumina: lumina soarelui
Concentratia: 250C
Fotoliza indirecta
Sensibilizator: OH
Concentr. Subs.: 106 molecule / cm3
Metoda: in acord cu Atkinson, 1990
Concluzii: metoda Atkinson ne da date cu care putem calcula perioada de injumatatire a degradarii hidrocarburilor in contact cu radicalul hidroxil in troposfera, sub influenta luminii soarelui.
Constituient perioada de injumatatire(zile)
Benzen 6,5
n-butena 3,2
t-butilbenzen 1,7
n-hexan 1,4
toluen 1,3
ciclohexan 1,1
n-octan 0,92
o-xilen 0,59
n-dodecan 0,56
p-xilen 0,56
m-xilen 0,34
Sursa: ELF AQUITAINE PRODUCTION - DIRECTION EXPLORATION PRODUCTION FRANCE Boussens
3.1.2. Stabilitate in apa
Concluzie: hidrocarburile prezente nu sunt susceptibile sa sufere hidroliza in mediul inconjurator.
Sursa: ELF AQUITAINE PRODUCTION - DIRECTION EXPLORATION PRODUCTION FRANCE Boussens
3.1.3. Stabilitate in sol
-
3.2. Date de monitorizare a mediului
-
3.3. Transport si distributie intre compartimentele de mediu inclusiv concentratiile estimate in mediu si cai de distributie
3.3.1. Transport
-
3.3.2. Distributia, sau transferul intre compartimentele de mediu
Concluzie: distributia a fost calculata in acord cu metoda Mackay I utilizand parametrii definiti de van der Zandt si van Leeuwen
In general alcanii, ciclohexanii si olefinele nu se amesteca cu apa, dar se ridica in aer? . Componentele aromate C6 si C7 se distribuie in aer dar 1% raman in apa. Benzenul inalt alchilat ca n-butylbenzen se distribuie in aer, apa, sol si sediment.
Rezultate: aer(%) apa(%) sol(%) sediment(%) susp.mat.(%) biota(%)
n-hexan 100,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ciclohexan 99,9 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0
n-decan 99,1 0,0 0,9 0,0 0,0 0,0
benzen 98,8 1,1 0,1 0,0 0,0 0,0
toluen 98,4 1,0 0,6 0,0 0,0 0,0
n-butilbenzen 91,0 0,4 8,5 0,2 0,0 0,0
sursa: ELF AQUITAINE PRODUCTION - DIRECTION EXPLORATION PRODUCTION FRANCE Boussens
3.4. Biodegradare
-
3.5. Bioacumulare
-
3. Alte observatii
4. Ecotoxicitate
4.1. Toxicitate pentru pesti
-
4.2. Toxicitate pentru dafnia si alte nevertebrate acvatice
-
4.3. Toxicitate pentru alge
Specie: Selenastrum capricornutum
Perioada: crestere
Expunere: 72 ore
Unitate: mg/l
NOEC: < 0,1
EC 50: = 4700
Metoda: testarea inhibarii crestererii pentru alge
Anul: 1984
Concluzie: testele au fost efectuate in recipiente inchise iluminate iar rata de testare a substantei a fost de 0; 0,1; 10; 100 si 1000 mg/l in apa. Recipientele au fost permanent agitate cu o rata de 100 rpm.
Sursa: REPSOL EXPLORACION, S.A. MADRID
4.4. Toxicitate pentru bacterii
-
4.5. Toxicitate pentru organismele terestre
-
4. Toxicitate pentru organismele care traiesc in sol
-
4.7. Alte observatii
5. Toxicitate
5.1. Toxicitate acuta T VLE 300mg/mc la 8 ore si 500mg/mc la15 min
5.1.1. Toxicitate acuta orala Da, R22
5.1.2. Toxicitate acuta prin inhalare Da, R20
5.1.3. Toxicitate acuta dermala Da, R21
5.1.4. Toxicitate acuta pe alte cai de administrare Nu
5.2. Corosivitate si iritare
5.2.1. Iritarea pielii Da
5.2.2. Iritarea ochilor Nu sunt informatii
5.3. Sensibilizare Da, dermatite
5.4. Toxicitate prin doza repetata Da
5.5. Toxicitate genetica in vitro Nu sunt informatii
5. Toxicitate genetica in vivo Nu sunt informatii
5.7. Caracter cancerigen Da, R45
5.8. Toxicitate pentru reproducere Nu sunt informatii
5.9. Alte informatii relevante Nu
5.10. Experiente cu expunere umana Nu
Lista de referinte bibliografice :
legislatia in vigoare
pagina web a Biroului European de Substante Chimice http://ecb.jrc.it/
11.PROPILENA
1.1 Clasificare : F+ R12
1.2 Utilizare : fabricare izopropilbenzen
1.3 Proprietati fizico-chimice
Aspect: gaz incolor
Miros: inodor
Temp. de aprindere: 4970C
Pct. de fierbere: -47,70C
Densitate la 00C: 0,581 g/l
Densitatea vaporilor(aer=1) 1,46
Solubilitate: solubil in alcool etilic, acetona
Tensiunea de vapori la 19,80C:10 atm
Stabilitatea si reactivitate: temp de autoaprindere = 4980C
La descompunere formeaza CO2, CO si compusi organici
In prezenta H2SO4 hidrolizeaza producand alcool izopripilic.
Pericole fizico-chimice: se volatilizeaza prin descompunere
Prin combustie formeaza produsi toxici.
1.4 Cai de patrundere si distributie in mediu
1.5 Ecotoxicitate
Toxic pentru pesti si plante;
Toxic pentru alge;
Se va evita poluarea aerului, vegetatiei si apei; nu contine PCB
12. METANOL
1.1 Clasificare : F , R 11
T , R23/24/25-39/23/24/25
1.2 Utilizare : fabricare MTBE
1.3 Proprietati fizico-chimice
aspect: lichid limpede
miros: caracteristic
culoare: 5 unitati Hassen, max.
miscibilitate: in orice proportie fara opalescenta
densitate la 200C: 0,7915 g/cm, max.
intervale de distilare: 64 - 64,7
distilara 99
acetona: 0,003 %grav.
aciditate (acid formic):0,003% grav.
Alcalinitate(amoniac): 0,002 % grav.
Fier 0,00002% grav.
Apa 0,03 %grav.
Reactia cu permanganatul de potasiu: 50 min., min
Reactia cu acidul sulfuric: dupa 10 min
Reziduu la evaporare: 0,001 % max.
Amine: lipsa
Presiune de vapori: 60 mmHg la 12,10C
Masa moleculara: 400 mmhg la 49,90C
Densitate de vapori: 32,04
Punct de topire: 1,11 (fata de aer)
Punct de fierbere: 97,40C
Indice de refractie: 1,324 la 200C
Solubilitate: solubil in apa, in alcool etilic, in eterul sulfuric, in benzen, cetone si alti
solventi organici in orice proportie.
1.4 Cai de patrundere si distributie in mediu
1.5 Ecotoxicitate
Produsul se dizolva in apa si solutia diluata este biodegradabila in timp.
Produsul nediluat poate afecta mediul, motiv pentru care trebuie luate toate masurile in scopul eliminarii deversarilor accidentale care ar putea sa intre in contact cu mediul inconjurator.
Produsul este foarte toxic si afecteaza fauna din ape, de aceea se vor evita deversarile acestuia in ape.
Limita letala este de 17000 - 32000 mg / l metanol in apa.
Deversat pe sol metanolul se evapora repede producand noxe in zona afectata.
13. Uree
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: Uree
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 200-315-5
1.3.Numarul CAS: 57-13-6
1.4.Sinonime : carbamida
1.11. Furnizor : S.C AMONIL S.A Slobozia
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni: -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : -
1.15. Clasificare si etichetare: neclasificat
1.1 Mod de utilizare: nutrient la epurare ape reziduale
14.SARE
1.1Clasificare : -
1.2Utilizare : coagulare latex pentru obtinerea cauciucului
1.3Proprietati fizico-chimice
stare de agregare: solida
culoare: alba, alb-cenusie
granulatie: rest pe sita 15 mm -5% max.
temperatura de topire: 2000C
temperatura de descompunere: >8000C
densitate: 2100 kg/m3
solubilitate: usor solubil in apa.
1.4Cai de patrundere si distributie in mediu
1.5Ecotoxicitate
VARF CC
1.1Clasificare : F+ , R 12
carc. cat. 2
T , R45
1.2Utilizare : separare butadiena
1.3Proprietati fizico-chimice
stare de agregare: gaz lichid
culoare: incolor
miros: bland, aromatic
temp. de fierbere: -40C
punct de inflamabilitate: <-200C
temperatura de aprindere: 4150C
limita inferioara explozie: 1,4% (V)
limita superioara explozie: 16,3% (V)
presiunea vaporilor: 2.351 hPa la 200C
3.200 hPa la 300C
densitate: 0,62 g/cm3 la 200C
1.4Cai de patrundere si distributie in mediu
1.5Ecotoxicitate
Efecte asupra pestilor: solubilitate mica in apa si gazifica repede la suprafata apei; nu se recomanda inotul in apa. Gaz exploziv / amestecuri cu aerul se formeaza la suprafata apei.
Pericol de incendiu si intoxicatie.
15. PACURA
1.1Clasificare
1.2Utilizare : combustibil la centarla termica
1.3Proprietati fizico-chimice
aspect: lichid vascos
culoare: neagra
miros: caracteristic
pct. de inflamabilitate 900C
cenusa: 0,5 % max
pct. congelare: 420C
putere calorica: 9400 Kcal/kg
temp. autoaprindere: 3800C
vascozitate: la 500C max 500E
la 800C max 100E
solubilitate in apa: neglijabila
1.4Cai de patrundere si distributie in mediu
1.5Ecotoxicitate
Toxic pentru organismele acvatice, pesti si dafnia (10 - 100 mg/l)
Nu contine PCB.
Efecte in atmosfera: prin arderea pacurii se formeaza poluanti primari (NOx, microparticule, CO) care contribuie la formarea poluantilor secundari si afecteaza negativ stratul de ozon.
Poate produce efecte adverse pe termen lung in mediul acvatic.
1 FRACTIE BENZENICA
1.1Clasificare : F , R11 ,
Carc, cat. 2 R 45
1.2Utilizare : separare benzen , fractie BTX
1.3Proprietati fizico-chimice
1.4Cai de patrundere si distributie in mediu
1.5Ecotoxicitate
17. FRACTIE PIROLIZA
1.1Clasificare : F+ , R 12
carc. cat. 2
T , R45
1.2Utilizare : separare butadiena
1.3Proprietati fizico-chimice
1.4Cai de patrundere si distributie in mediu
1.5Ecotoxicitate
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: ACETONITRIL
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 200-835-2
1.3.Numarul CAS: 75-05-8
1.4.Sinonime: METILCIANID
1.5.Puritate: 95%
1.Impuritati: acrilonitril, benzen, acetona
1.7.Formula moleculara: C2H3N
1.8.Formula structurala: CH3-CN
1.9.Tipul substantei: Organic
1.10.Starea fizica: lichid usor inflamabil, volatil
1.11. Furnizor de date: LUKOIL NEFTOCHIM BURGAS
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : nu
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15. Clasificare si etichetare: clasa 3, eticheta 3, cod clasificare F1, identificare pericol
33 materie lichida foarte inflamabila
F inflamabil
T toxic
R11 usor inflamabil
R23/24/25 toxic prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire
1.1Mod de utilizare: solvent selectiv pentru separarea butadienei
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator :-
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul : -
1.19.Alte observatii:
1.1.Denumirea substantei: ACID SULFURIC
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 231-639-5
1.3.Numarul CAS: 7664-93-9
1.4.Sinonime: Sulfat de hidrogen
1.5.Puritate: 93-98%
1.Impuritati: arsen O
1.7.Formula moleculara: H2SO4 ||
1.8.Formula structurala: HO-S-OH
1.9.Tipul substantei: anorganic ||
1.10.Starea fizica: lichid greu uleios O
1.11. Furnizor de date:
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15. Clasificare si etichetare: clasa 8, cod clasificare CT1, eticheta 8+1, nr.identificare
pericol: X886 - materie foarte corosiva si toxica care reactioneaza periculos cu apa
C coroziv
R 35 provoaca arsuri grave
S 1/2 a se pastra incuiat si a nu se lasa la indemana copiilor
S 26 in caz de contact cu ochii, spalati imediat cu apa din abundenta si chemati medicul
S 30 a nu se adauga niciodata apa peste produs
S 45 in caz de accident sau daca nu va simtiti bine, cereti imediat sfatul medicului
1.1Mod de utilizare: agent de coagulare cauciuc, tratare ape recirculate
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator : -
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul : -
1.19.Alte observatii: datele sunt din fisa de siguranta elaborata de Institutul national de cercetare -dezvoltare
pentru protectia muncii
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: AZOTIT DE SODIU
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 231-555-9
1.3.Numarul CAS: 7632-00-0
1.4.Sinonime: nitrit de sodiu, E250
1.5.Puritate: 96%
1.Impuritati: cloruri
1.7.Formula moleculara: NaNO2
1.8.Formula structurala: -
1.9.Tipul substantei: organic
1.10.Starea fizica: cristale mici
1.11. Furnizor de date: POLYINVEST S A
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15 Clasificare si etichetare: clasa 5.1, cod clasificare OT1, eticheta 5.1+1, nr.identificare pericol 56 - materie comburanta (favorizeaza incendiul), toxica; O oxidant; T toxic
R23/25 toxic prin inhalare si inghitire; R 50 foarte toxic pentru organismele acvatice; S25 evitati contactul cu ochii; S26 in caz de contact cu ochii, spalati imediat cu apa din abundenta si chemati ;S44 daca va simtiti rau solicitati medicul
1.1Mod de utilizare: inhibitor de polimerizare
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator :-
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii.
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: CLORURA DE ALUMINIU ANHIDRA
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 231-208-1
1.3.Numarul CAS: 7446-70-0
1.4.Sinonime: - tricloraluminiu
1.5.Puritate: 99%
1.Impuritati: fier Cl Cl
1.7.Formula moleculara: AlCl3 /
1.8.Formula structurala: - Al
1.9.Tipul substantei: |
1.10.Starea fizica: pulbere Cl
1.11. Furnizor de date: BASF
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : nu
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15. Clasificare si etichetare: clasa 8, cod clasificare C2, eticheta 1, nr.identificare pericol 80 - materie corosiva; C coroziv; R34 provoaca arsuri; S 7/8 pastrati recipientul inchis si etans; S 37 purtati manusi adecvate;S 28.2 spalati imediat cu apa din abundenta dupa contactul cu pielea.In cazul contactului cu ochii, clatiti imediat cu apa din abundenta si cereti sfatul medicului
S 45 in caz de accident sau daca nu va simtiti bine, cereti imediat sfatul medicului
1.1Mod de utilizare: catalizator de alchilare
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii: -
22. DIETILHIDROXILAMINA (DEHA)
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: DIETILHIDROXILAMINA (DEHA)
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 223-055-4
1.3.Numarul CAS: 3710-84-7
1.4.Sinonime: -
1.5.Puritate: 85%
1.Impuritati: dietilamina
1.7.Formula moleculara: C4H11NO
1.8.Formula structurala: (C2H5)2N-OH
1.9.Tipul substantei:
1.10.Starea fizica: lichid
1.11. Furnizor de date: DJ CHEM CHEMICALS POLONIA
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni: -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15.Clasificare si etichetare: clasa 3,cod clasificare F1, eticheta 3, nr.identificare pericol
33 - materie lichida foarte inflamabila
R10 inflamabil
R20/21 periculos la inhalare si contact cu pielea
R36 iritant pentru ochi
S 16 tineti departe de surse de aprindere, nu fumati
S24 evitati contactul cu pielea
S26 in caz de contact cu ochii, spalati imediat cu apa din abundenta si chemati medicul
1.1Mod de utilizare: inhibitor de polimerizare
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator :-
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii:
23. FENOL
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: FENOL
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 203-632-7
1.3.Numarul CAS: 108-95-2
1.4.Sinonime: acid fenic, acid carbolic, hidroxibenzen, hidroxid de fenil
1.5.Puritate: 99 %
1.Impuritati: -
1.7.Formula moleculara: C6H6O
1.8.Formula structurala: C6H5OH
1.9.Tipul substantei: organic
1.10.Starea fizica: substanta solida
1.11. Furnizor de date: Carom Onesti
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni :-
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15. Clasificare si etichetare: clasa 1, cod clasificare T1, eticheta 1, nr.identificare pericol 60 - materie toxica; C coroziv; T toxic; R34 provoaca arsuri; R24/25 toxic in contact cu pielea si prin inghitire
1.1Mod de utilizare: materie prima-Stafenox
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii:
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: FOSFAT TRISODIC
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 231-509-8
1.3.Numarul CAS: 7601-54-9
1.4.Sinonime: ortofosfat trisodiu
1.5.Puritate: 40,9%
1.Impuritati: sulfati
1.7.Formula moleculara: Na3PO4
1.8.Formula structurala: -
1.9.Tipul substantei: anorganic
1.10.Starea fizica: cristale
1.11. Furnizor de date- TKI HRASTNIK SLOVENIA
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15. Clasificare si etichetare: nu este clasificat ca periculos in normele de transport
1.1Mod de utilizare: tampon de pH
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii:
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: HIDROXID DE POTASIU
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 215-181-3
1.3.Numarul CAS: 1310-58-3
1.4.Sinonime: E 525
1.5.Puritate: 50%
1.Impuritati:
1.7.Formula moleculara: KOH
1.8.Formula structurala: K- OH
1.9.Tipul substantei: organic
1.10.Starea fizica: lichid
1.11. Furnizor - A.G.DEGUSSA GERMANIA
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15. Clasificare si etichetare: clasa 8 , cod clasificare C5 , eticheta 8, nr.identificare pericol 80 - materie corosiva; C coroziv; Xn nociv; R22 periculos daca este inghitit
R35 cauzeaza arsuri grave
S 2 mentineti incuiat si nu lasati la indemana copiilor
S26 in caz de contact cu ochii, spalati imediat cu apa din abundenta si chemati medicul
S 37/39 purtati manusi potrivite si protejati ochii/fata
S 45 in caz de accident sau daca va simtiti rau, solicitati imediat ajutor medical
1.1Mod de utilizare: saponificarea emulgatorilor
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii:
2 TDDM (tertdodecilmercaptan)
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: TDDM (tertdodecilmercaptan)
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 246-619-1
1.3.Numarul CAS: 5103-58-6
1.4.Sinonime: tert-dodecantiol, laurilmercaptan
1.5.Puritate: 80%
1.Impuritati:
1.7.Formula moleculara: C12H26S
1.8.Formula structurala: C12H25SH
1.9.Tipul substantei:
1.10.Starea fizica: lichd
1.11. Furnizor - ATOFINA FRANTA
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15.Clasificare si etichetare:
clasa 9, eticheta 9; XI iritant; N periculos pentru mediu; R36/38 iritant pentru ochi si piele;
R50/53 foarte toxic pentru organisme acvatice, poate cauza efecte adverse pe termen lung in mediul acvatic;S26 in caz de contact cu ochii, spalati imediat cu apa din abundenta si solicitati medicul
S60 acest material si/sau containerul trebuie dispuse ca deseuri periculoase
S61 evitati scurgerile in mediu.
1.1Mod de utilizare: regulator de catena
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii:
27. TRILON (sarea tetrasodica a acidului etilendiaminotetraacetic
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: TRILON (sarea tetrasodica a acidului etilendiaminotetraacetic)
1.3.Numarul CAS: 64-02-8
1.4.Sinonime : detarex 100
1.5.Puritate: 80%
1.Impuritati:
1.7.Formula moleculara: C10H12O8N2Na4
1.8.Formula structurala: (NaOOC CH2)2N CH2 CH2 N(CH2 COONa)2
1.9.Tipul substantei: organic
1.10.Starea fizica: solid
1.11. Furnizor - AKZO NOBEL
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni : -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15. Clasificare si etichetare: Xn nociv; R 22 periculos daca este inghitit;
R 36/38 iritant pentru ochi si piele; S 26 in caz de contact cu ochii, clatiti imediat cu apa din abundenta si solicitati medicul
1.1Mod de utilizare: activator de polimerizare fabricare cauciuc
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii:
28. RONGALITA (formaldehidsulfoxilat de sodiu)
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: RONGALITA (formaldehidsulfoxilat de sodiu)
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 205-739-4
1.3.Numarul CAS: 149-44-0
1.4.Sinonime: hidroximetansulfinat de sodiu, formaldehid-hidrosulfit, hidrolit
1.5.Puritate: 99%
1.Impuritati: carbonat de sodiu
1.7.Formula moleculara: CH3SO3Na
1.8.Formula structurala: OHCH2SO2Na
1.9.Tipul substantei: organic
1.10.Starea fizica: praf
1.11. Furnizor - GUJARAT STATE (India)
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni :-
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni: da
1.15. Clasificare si etichetare: nu este clasificat ca periculos in normele de transport
1.1Mod de utilizare: component al sistemului de activare (reducator) - fabricare cauciuc
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul
1.19.Alte observatii:
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: ULEI AROMATIC
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 265-103-7
1.3.Numarul CAS: 64742-04-7
1.4.Sinonime : E 40
1.5.Puritate: extract aromatic distilat
1.Impuritati: hidrocarburi aromatice policiclice
1.7.Formula moleculara: -
1.8.Formula structurala: -
1.9.Tipul substantei: produs petrolier
1.10.Starea fizica: lichid vascos
1.11. Furnizor - BK SCHMIESTOFF GmbH
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni: -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : da
1.15. Clasificare si etichetare: cancerigen cat.2 ; T toxic; R45 poate cauza cancer
R48/21 nociv;pericole grave pentru sanatate in contact cu pielea la expunere prelungita
S45 in caz de accident sau daca nu va simtiti bine consultati medicul
S53 evitati expunerea ;cereti instructiuni speciale inainte de folosire
S61 evitati aruncarea in mediul inconjurator
1.1 Mod de utilizare: component pentru cauciucul extins cu ulei
1.17. Precizari cu privire la furnizarea unui set complet de date de catre un alt producator sau importator
1.18. Date cu privire la reprezentantul producatorilor/importatorilor implicati, daca este cazul,
1.19.Alte observatii:
29. Dimetilditiocarbamatul de sodiu
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: Dimetilditiocarbamatul de sodiu
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 204-876-7
1.3.Numarul CAS: 128-04-1
1.4.Sinonime : DDK
1.11. Furnizor : S.A CHIMCOMPLEX S.A
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni: -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : -
1.15. Clasificare si etichetare: neclasificat
1.1 Mod de utilizare: la fabricarea cauciucului
30. Sulfat de aluminiu
1.Informatii generale
1.1.Denumirea substantei: Sulfat de aluminiu
1.2.Numarul IESCE-EINECS: 233-135-0
1.3.Numarul CAS: 10043-01-3
1.11. Furnizor : S.C INDLOC S.A OLT
1.12. Cantitatea produsa sau importanta care depaseste 10 tone pe an, dar nu mai mare de 1.000 tone :
1.13. Precizarea daca substanta a fost produsa in ultimele 12 luni: -
1.14. Precizarea daca substanta a fost importata in ultimele 12 luni : -
1.15. Clasificare si etichetare: neclasificat
1.1 Mod de utilizare: tratare apa
CONCLUZII FINALE
Problemele de poluare existente si pericolul de incendiu dat de prezenta solventilor organici, de pretul lor ridicat precum si de aprovizionarea dificila a condus printre alte solutii si la incercarea de a-i elimina. Acest lucru se obtine fie fabricand vopsele fara solventi - de exemplu, vopsele pe baza de rasini epoxidice lichide cu intaritori lichizi, rasini poliuretanice lichide, lacuri avand ca solventi monomeri copolimerizabili care raman in pelicula ca in lacurile poliesterice nesaturate, vopsele sub forma de pulbere - sau prin inlocuirea lor cu plastifianti - de exemplu vopsele tip plastosoli, sau apa, de exemplu vopsele emulsionate si vopsele solubile in apa.
Rasinile solubile in apa se livreaza atat in forma neneutralizata cat si sub forma neutralizata sau neutralizata partial. Avantajul formei neutralizate de livrare este ca acestera au continut mare de substanta solida (60-90%) si o foarte buna stabilitate a rasinii, dar ca dezavantaj necesitatea utilizarii unei cantitati mari de substante de diluare.
Inainte de adaugarea apei, rasinile trebuiesc neutralizate corespunzator cu amine. Cantitatea de amina necesara pentru neutralizare se determina in functie de numarul de grupe acide a liantului.
La formele neutralizate de livrare procesul de neutralizare a fost definitivat de producatorul rasinii. Aceste rasini sunt prezentate in forme de livrare cu un continut de rasina de 55-75% intr-un solvent organic sau in solutii apoase, cand continutul in rasina este de 35-55%. La rasinile neutralizate se specifica in foaia de observatii domeniul valorii de pH. Determinarea pH-ului se realizeaza cu un pH-metru, utilizarea hartiei indicatoare poate da rezultate eronate.
Pentru neutralizare, de regula, se adauga amoniac, trietilamina, dimetiletanolamina.
Rasinile solubile in apa ce se livreaza neutralizate si diluate cu apa pot ingheta la temperaturi joase. Temperatura de inghet depinde de substanta de diluare ajutatoare (cosolvent). Spre deosebire de dispersiile apoase, rasinile solubile in apa inghetate pot fi utilizate in mod normal dupa dezghet in timp ce dispersiile odata inghetate isi pierd proprietatile functionale si nu mai pot fi utilizate.
Avantajele acestor produse sunt :
Ca dezavantaje se pot cita :
Sistemele cele mai obisnuite de vopsele dezvoltate pentru a fi conforme legislatiei antipoluante sunt :
vopsele pe baza de apa,
vopsele in pulbere, vopsele cu continut mare de solid,
vopsele cu solventi acceptati de reglementari,
vopsele pe baza de amestecuri polimer-monomer pentru
intariri UV.
Se apreciaza ca vopselele cu continut mare de solide si cele pe baza de apa vor avea ponderea cea mai mare in sectorul lacuri si vopsele.
Dintre acestea, vopselele cu continut mare de substanta uscata prezinta un interes special, deoarece ele se pot substitui direct produselor traditionale fara a fi necesara o modificare esentiala a instalatiilor de aplicare sau amenajari suplimentare in ceea ce priveste tratamentul de suprafata ale suportului.
Prin vopsele cu continut inalt de solide se inteleg sistemele de vopsire cu un continut de substante nevolatile de circa 80% in greutate la vascozitatea de aplicare de 25 secunde prin cupa STAS ř 4 mm.
Exista doua tipuri de vopsele cu continut inalt in substante solide :
Vopselele cu continut mare de substanta uscata sun preparate cu rasini ce poseda greutati moleculare foarte mici. Ele sunt deci foarte fluide si contin cantitati foarte mici de solvent sau chiar doloc. La aceste rasini polimerizarea se face in cuptor intre grupele respective. Datorita faptului ca aceste rasini au greutate moleculara mica, vopselele preparate cu aceste produse pot fi aplicate la o vascozitate mare (50-70 ř 4 mm). Vascozitatea produsului variaza foarte mult cu temperatura, incat acesta poate fi singurul parametru cu adevarat specific, de urmari.
Avantajele vopselelor High-Solid sunt :
Toate aceste calitati conduc catre produse mai scumpe dar, revazand avantajele se constata :
Vopselele pentru lemn au o lunga traditie, incepand cu vechea China. In Europa, se foloseau in trecut solutii ale rasinii de molid in ulei de in.
Introducerea unei legislatii stricte este un proces destul de lent, iar efectul ultimei Directive europene asupra standardizarii in ceea ce priveste reducerea SOLVENTI ORGANICI VOLATILI (VOC) in industria mobilei, nu s-a remarcat inainte de anul 2005. Nu sunt implicate industriile mici care se preocupa cu pregatirea substratului si care folosesc mai putin de 15 000 kg solvent/an. Se face insa o deferenta intre producatorii de vopsele, mici si mari, respectiv intre cei care consuma intre 15 si 25 de tone de solvent in medie pe an si cei care consuma peste 25 de tone de solvent in medie pe an.
Datorita directivelor Comunitatii Europene, se asteapta in 2007 o reducere cu aproximativ 55% a sistemelor conventionale pe baza de solventi, comparativ cu anul 1998.
Gradul de penetrare pe piata a vopselelor industriale pe baza de apa destinate acoperirii lemnului, nu este inca suficient de mare (circa 7% din totalul productiei de vopsele lichide pe baza de solventi din Europa) si este partial influentat de legislatie. Un rol important il au avantajele de ordin tehnic : durata de uscare, rezistenta la intemperii si la frecare sau beneficii ale utilizatorilor, de tipul : curatirea usoara a echipamentului utilizat la aplicarea vopselei, absenta mirosului, risc scazut de incendiu.
Circumstantele economice au de asemenea influenta importanta : pretul noilor materiale, pierderi minime la aplicare si costurile introducerii de tehnologii noi si performante ; cu alte cuvinte, ne putem permite?
Sistemele pe baza de apa reprezinta cea mai mare rata de crestere comparativ cu alte sisteme alternative de acoperire.
Au fost dezvoltate diferite sisteme de lianti destinate acoperirilor de protectie a lemnului. Cel mai cunoscut sistem pentru acoperiri neindustriale destinate lemnului, sunt dispersiile polimerice, emulsiile alchidice sau pe baza de ulei solubile in apa si dispersiile poliuretanice (PUD's).
Discutiile sustinute si colaborarea cu producatorii si utilizatorii de vopsele, au scos in evidenta deficientele tehnologiei pe baza de apa si aspectele care ar trebui imbunatatite pentru a putea face posibila penetrarea mai eficienta pe piata a tehnologiei pe baza de apa.
In situatia cresterii masurilor privind protectia mediului inconjurator pe plan mondial, firmele din primul esalon a productiei de pigmenti si-au orientat cercetarile cu preponderenta spre elaborarea unor noi sortimente de pigmenti anticorozivi netoxici.
Aceste noi sortimente de pigmenti antocorozivi trebuie sa fie comparabile atat in ceea ce priveste puterea lor anticoroziva cu sortimentele clasice de pigmenti anticorozivi pe baza de plumb si crom (miniu, silicocromat bazic de plumb, cromat de zinc, cromat de strontiu) cat si in ceea ce priveste cheltuielile de productie. Noile sortimente urmeaza sa inlocuiasca treptat vechile sortimente de pigmenti anticorozivi cu performante bune care datorita continutului lor de elemente nocive (Pb, Cr) sunt deja partial interzise, interzicere care se va generaliza in perspectiva.
Cercetarile s-au orientat in general spre elaborarea unor noi sortimente de fosfosilicati de Ca, Ba, Sr, Zn, compozitia sortimentelor elaborate poate sa contina una sau mai multe sortimente din cele enumerate mai sus si in diferite proportii in functie de tehnologia aplicata atat la fabricarea pigmentului cat si la elaborarea vopselelor.
Cel mai des utilizat mod de protectie a materialelor impotriva efectelor de degradare prin coroziune atmosferica consta in aplicarea de vopsele organice, la care sunt aplicati pigmentii anticorozivi.
O mare parte din materiile metalice si nemetalice, a caror productie creste in mod continuu, sunt expuse, in timpul aplicarii lor, incarcaturii mecanice si chimice care creste mereu, fapt care are ca efect deteriorarea lor prematura si scaderea timpului de functionare al acestora. O parte considerabila a acestor efecte premature de deteriorare pot fi atribuite coroziunii, care poate fi definita ca deteriorare a materialului in discutie datorita agentilor chimici sau fizico-chimici. Deteriorarea proSolventi organici volatili (VOC)ata de coroziune are ca efect in mare masura si impacturi economice grave. Se poate spune ca acea cantitate de pierderi care pot fi atribuite efectelor de coroziune creste direct proportional cu gradele de industrializare ale fiecarei tari. O influenta considerabila poate fi atribuita si conditiilor specifice din fiecare zona climatica.
Perspecriva protectiei mediului a devenit un factor de limitare pentru gradul in care diverse materii pot fi utilizate in tari puternic dezvoltate. De cativa ani atentia se concentreaza in principal asupra inlocuirii pigentilor toxici si daunatori pentru mediu. In perioada de inceput a constiinciozitatii ecologice, atentia se concentra in principal asupra materiilor volatile cu caracter organic prezente in compozitiile vopselelor. In momentul de fata sunt vizate compozitiile vopselelor in mare, fiind acordata o atentie deosebita pigentilor anticorozivi toxici, in special cei pe baza de Pb (II) si compusi cromati insolubili.
BIBLIOGRAFIE
1. A. BLAGA, C. ROBU - LACURI SI VOPSELE. CHIMISMUL REACTIILOR (ED. TEHNICA 1993)
2. A. BLAGA, C. ROBU - TEHNOLOGIA ACOPERIRILOR ORGANICE (VOL II, ED. TEHN. , BUCURESTI, 1983)
3. A. BLAGA, C. ROBU - CHIMIA SI TEHNOLOGIA POLIMERILOR PENTRU PELICULE (ED. TEHNICA, 1977)
4. M. MOTOIU - RASINI SINTETICE PENTRU LACURI, VOPSELE, CERNELURI POLIGRAFICE (ED. TEHN. , BUCURESTI, 1972)
5. C.D. NENITESCU - CHIMIE GENERALA (ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI)
6. CIOBANU DOMNICA - SURSE SI FACTORI DE POLUARE CHIMICI IN MEDII INDUSTRIALE (ED. TEHNICA - INFO, CHISINAU 2002)
7. MIRCEA IOVU - CHIMIE ORGANICA (BUCURESTI 2005)
8. PETER HUNZE - CERITE DE VOPSELE FARA SOLVENTI (FARBE UND LACK 7/1980)
9. S. HORUN, O. SEBE - DEGRADAREA SI STABILIZAREA POLIMERILOR (ED. TEHN. , BUCURESTI, 1983)
10. M.J. VAN GINKEL - FAPTE PRIVIND FORMULAREA VOPSELELOR INDUSTRIALE PENTRU LEMN, PE BAZA DE APA
11. VIORICA GRIGORESCU, ADRIAN GRIGORESCU - EXPLOATAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR LA FABRICAREA COLORANTILOR LACURILOR SI VOPSELELOR (ED. DID. SI PEDAGOGICA, BUC. 1977)
12. DISTER STOYE SI JORG DORFEL - PIGMENT AND RESIN TECHNOLOGY (7,8 -1980)
13. M. REVOL - INGENIEURS DE LA AUTOMOBILE (NR. 4/1980)
14. D. R. KING SI R. J. KNOWLES - PITTURE E VERNICI (9/1990)
15. PETER BROWN SI ALEX WEGMANN - LOW SOLVENTI ORGANICI VOLATILI (VOC) EPOXY COATINGS - PROBLEMS AND OPPORTUNITIES (PCE AUGUST 1996)
16. G.A. ROY - COATINGS AND LININGS (NOVEMBER 1991)
17. A. WGMANN - STORAGE STABILITY OF EPOXY RESIN EMULSIONS (EUROPEAN COATINGS JOURNAL - 1995)
18. DIRK MESTACH - AKYO NOBEL RESINS - DISPERSII ACRILICE RETICULATE INTR-UN SINGUR COMPONENT PENTRU VOPSELELE INDUSTRIALE PENTRU LEMN
19. DERRICK R. TWENE, DIRK MESTACH, MAARTEN WEBER - CREATING WATERBORNE SOLUTIONS FOR INTERIOR WOOD-COATINGS (PAPER TO BE PRESENTED AT THE EUROCOAT 2002, BARCELONA, SPAIN)
20. ROBERT F. EATON - LIQUID ZERO SOLVENTI ORGANICI VOLATILI (VOC) COATINGS FROM CYCLOALIPHATIC EPOXIES (,,WATERBORNE, HIGHER-SOLIDS, AND POWDER COATINGS SYMPOSIUM,, 1996)
21. K. H. OPIELA - LAZURILE APOASE DE STRAT SUBTIRE PE BAZA DE MOWILITH DM 760 (LACURI&VOPSELE 2/1998)
22. WERNER STELZEL - O PROTECTIE SUPERIOARA A MEDIULUI INCONJURATOR CU EMULSII PE BAZA DE ACRILAT PUR (LACURI&VOPSELE 2/1999, 1/1999)
23. KLAUS ZIMMERSCHIED - O PROTECTIE SUPERIOARA A MEDIULUI INCONJURATOR CU EMULSII PE BAZA DE ACRILAT PUR - INFLUENTA PH-ULUI SI A AGENTILOR DE NEUTRALIZARE ASUPRA PROCESULUI DE FABRICATIE A VOPSELELOR LUCIOASE IN DISPERSIE (LACURI&VOPSELE 3/1999)
24. MARTIN VAN GINKEL - NOI PROGRESE IN DOMENIUL POLIMERILOR PE BAZA DE APA UTILIZATI IN VOPSELELE INDUSTRIALE DESTINATE ACOPERIRII LEMNULUI (PINTUMED-ROMPAINT,, 2001, BUCURESTI) - NeoResins, Member of the Avecia group
25. MIHAELA SCIRLET (CLARIANT CONSULTING) - DISPERSII APOASE DESTINATE ACOPERIRII LEMNULUI (PINTUMED - ROMPAINT,, 2001, BUCURESTI)
26. MICHAEL AAMODT - NEW WATER BORNE PRODUCTS MATCHING SOLVENT BORNE COATINGS IN CORROSION PROTECTIONS PEINTURES ET PROTECTION CONTRE LA CORROSION (PARIS, 2000)
27. NIGEL J. SARGINSON - SOLVENTI ORGANICI VOLATILI (VOC) LEGISLATION - GETTING THE BALANCE RIGHT, ECJ, 2000
28. GARDU R. - EUROCOAT 1998
29. RENÉ WISKEMANN - DIFERITE ASPECTE PRIVIND SICATIVAREA VOPSELELOR ALCHIDICE ( PINTUMED - ROMPAINT,, 2001, BUCURESTI)
30. PETER QUEDNAU - DISPERSANTI SI AGENTI DE UMECTARE
31. VOINEA M., NEAGOE C. - OPTIMIZAREA PERFORMANTELOR PELICULOGENE ALE UNEI TENCUIELI DECORATIVE PRIN UTILIZAREA EXTENDERILOR DE TIP SILICAT (LACURI SI VOPSELE 2002 )
32. DEGUSSA TECHNICAL INFORMATION TI 1140, 1998
33. www.anticorosiv.ro
34. www.storo.ro/php
35. www.referatele.com/referate
36. www.rubinian.com
37. www.constructii.co.ro/modules
38. www.arhimag.ro
39. www.eurocolor.ro/produse.htm
40. www.hotnews.ro
41. www.scritub.com
42. EDIT BERAL, MIHAI ZAPAN - CHIMIE ORGANICA
43. MIHAI DIMONIE, GHE. HUBCA - TEHNOLOGIA SINTEZEI POLIMERILOR, VOL I (INSTITUTUL POLITEHNIC BUCURESTI, 1988)
