FUNCTIA REFLEXA A TRUNCHIULUI CEREBRAL

Se realizeaza prin centrii din substanta cenusie, la acest nivel inchizandu-se o serie de reflexe de importanta vitala.

In bulb -reflexele secretorii si motorii digestive, respiratorii si adaptive cardiovasculare, precum si cel de glutitie.

In punte -reflexele salivare , lacrimal, respiratorii si cardiovasculare, precum si masticator, de clipire si mimica.

In mezencefal -reflexele pupilar fotomotor si de acomodare la distanta, reflexele statice si statokinetice, legate de mentinerea pozitiei corpului prin caile motoare extrapiramidale cu origine la acest nivel.

Coliculii cvadrigemeni -sunt legati de reflexele de orientare vizuala si orientativa si reflexele de echilibru.

FUNCTIA DE CONDUCERE A TRUNCHIULUI CEREBRAL

Se realizeaza prin substanta alba, alcatuita din fibre specifice ascendente, precum si din fibre descendente provenite din centrii nervosi superiori sau cu origine in trunchiul cerebral.

NERVII CRANIENI

Nervii cranieni sunt in numar de 12, cu exceptia nervilor olfactivi (I) si optici (II), apartin trunchiului cerebral.

Nervii cranieni sunt :

-motori;

-senzitivi;

-micsti.

I.Nervii olfactivi -senzitivi- conduc impulsuri declansate de miros la scoarta cerebrala.

II.Nervii optici -conduc impulsuri declansate de stimului luminosi la scoarta cerebrala.

III.Nervii oculomotori -pun in actiune, prin ramura somatica, o parte din muschii globilor oculari si ridica pleoapa superioara.

IV.Nervii trohleari -sunt nervi motori ai muschiului oblic superior.

V.Nervii trigemeni -sunt formati din trei ramuri :

oftalmica ;

maxilara ;

mandibulara.

VI.Nervii abducenti- sunt nervi motori ai muschiului drept extern ai

globului ocular.

VII.Nervii faciali- asigura sensibilitatea gustativa , interventia musculaturii mimicii , secretia glandelor salivare sublinguale si submaxilare si secretia glandelor lacrimare.

VIII.Nervii vestibulo-cohleari - nervi senzitivi, sunt formati din doua componente:

cohleara ( acustica) - conduce impulsuri pentru auz de la urechea interna ;

- vestibulara, care conduce, tot de la urechea interna, impulsuri

in legatura cu echilibrul.

IX.Nervii glasofaringieni - asigura sensibilitatea gustativa, interventia muschilor faringelui, laringelui si secretia glandelor parotide.

X.Nervii vagi -formati din fibre senzitive si motorii, ei controleaza activitatea muschilor faringelui, laringelui si a majoritatii organelor interne ( inima, plamani, si organe abdominale).

XI.Nervii accesori -nervi motori, inverseaza muschii sternocleidomastoidieni si trapezi

XII.Nervii hipoglosi - sunt nervi motori si inerveaza musculatura limbii.

Cerebelul reprezinta 10 % din volumul encefalului, este situat inapoia protuberantei inelare ,acopera fata posterioara a bulbului rahidian si este acoperit in cea mai mare parte de emisferele cerebrale. Originea cerebelului impreuna cu cea a protuberantei se afla in metencefal. Are forma de inima , cu varful situat inainte si o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcatuit din 2 lobi laterali , numiti emisferele cerebeloase si un lob median numit vermis. Din punct de vedere filogenetic si functional , cerebelul se imparte transversal in 3 lobi: lobul anterior situat pe suprafata superioara a cerebelului, lobul posterior si lobul floculonodular situat pe suprafata inferioara a cerebelului. Acesti lobi sunt delimitati de 2 santuri adanci de ordinul I - numite fisuri: fisura primara si fisura posterioara. Santuri mai putin adanci ,de ordinull II impart lobii in lobuli, iar santuri superficiale de ordinul III,impart lobulii in folii sau lame paralele.

Lobul floculonodular este din punct de vedere filogenetic formatiunea cea mai veche a cerebelului, reprezentand arhicerebelul. Urmeaza paleocerebelul,constituit din lobul anterior si dintr-o portiune a lobului posterior ( lobulii uvula, piramis si declive )

Restul cerebelului ,respectiv restul lobului posterior este cea mai noua formatiune reprezentand neocerebelul.

Cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si alba. Substanta cenusie constituie la suprafata cerebelului ,scoarta cerebeloasa, iar in interiorul sau mai multi nuclei nervosi.

Scoarta cerebeloasa este formata de la suprafata catre profunzime din trei straturi: un strat molecular, stratul celulelor Purkinje si un strat granular.

Stratul molecular este constituit din neuroni mici numiti neuroni in cosulet datorita pozitiei ramurilor colaterale ale axonilor, care inconjoara neuronii Purkinje.

Stratul intermediar al scoartei cerebrale este alcatuit dintr-un singur rand de cellule Purkinje.

Stratul granular contine neuroni mici rotunzi, dendritele lor facand sinapsa cu axonii tractusurilor cailor nervoase aferente, iar axonii cu dendritele numeroase ale neuronilor sub forma de cosulet din stratul superficial, catre care se indreapta.

Prin fibrele nervoase aferente scoarta cerebrala este situata in derivatie pe toate caile importante sensitive si motorii.

Nucleii cerebelului sunt: vermis, nuclei fastigiali, iar in emisfere: nucleul globos si cel emboliform ( situati medial ) si nucleul dintat ( oliva cerebeloasa ) situat lateral.

Substanta alba a cerebelului este alcatuita din fibre nervoase intrinseci si din fibre extrinseci.

Fibrele intrinseci sunt numite si fibre comisurale, pentru ca leaga diferite parti ale cerebelului, constituind caile intracerebeloase. Ele sunt de 3 feluri: scurte, care leaga regiuni corticale ale aceluiasi lob, lungi, interemisferice ( trec prin pedunculii cerebrali mijlocii si prin protuberanta inelara ) si fibre corticonucleare, care leaga scoarta cerebeloasa de nuclei centrali. Aceste ultime fibre sunt reprezentate prin axonii neuronilor lui Purkinje.

Fibrele extrinseci sunt fibrele care intra in alcatuirea tractusurilor cailor nervoase ascendente si descendente. Se mai numesc fibre de proiectie si realizeaza conexiuni aferente si eferente intre cerebel si alte organe nervoase.

Fibrele de proiectie aferente ale tractusurilor cailor sensitive si motoare fac sinapsa cu dendritele neuronului stratului granular. Influxul nervos este condus in continuare la neuronii straului molecular, mai departe la neuronii lui Purkinje si prin axonii acestora la nuclei cerebelului. De la nuclei pleaca fibrele de proiectie eferente, care participa in continuare la alcatuirea tractusurilor cailor ascendente ( sensitive ) si descendente ( motorii ). Fibrele aferente fac in general sinapsa in scoarta cerebeloasa, iar cele aferente pleaca de la nuclei centrali ai crebelului.

Prin pedunculii cerebelosi inferiori, cerebelul este legat de nuclei medulari ai lui Clarke, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos posterior ( fasciculul Flechsig ) de nuclei bulbari ai lui Goll si Burdach, prin intermediul tractusului ascendent bulbocerebelos, de nucleii olivari bulbari - prin tractusul ascendent olivocerebelos si prin cel descendent cerebeloolivar si de nucleii vestibulari bulbari , prin tractusul ascendent vestibulocerebelos si prin cel descendent cerebelovestibular.

Prin pedunculii cerebelosi mijlocii , cerebelul este legat de nuclei pontini,prin fibrele tractusului descendent pontocerebelos si prin fibre cerebelopontice.

Prin pedunculii cerebrali superiori ,cerebelul este legat de nuclei medulari ai lui Bechterev, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos anterior ( fasciculul lui Gowers ) de talamus, prin tractusul dentotalamic ( situat in continuarea celui precedent ) - de nucleii rosii din pedunculii cerebrali, prin tractusul dentorubric. Exista si o cale cortico-cerebelo-dento-rubro-talamo-corticala, care leaga scoarta cerebrala si cerebeloasa in circuit.

Prin intermediul acestei cai este informat cerebelul asupra comenzilor scoartei cerebrale iar aceasta asupra modului de executare a comenzilor respective.

Cerebelul are deci legaturi directe prin pedunculii cerebelosi cu maduva spinarii, bulbul rahidian, protuberanta inelara, pedunculii cerebrali, nucleii optici diencefalici si cu scaorta cerebrala si nu are legatura directa cu receptorii si cu efectorii.

Realizand legaturile dintre cerebel si organelle nervoase amintite, pedunculii cerebelosi au numai o functie de conducere a influxului nervos.

Prin cerebel trec caile sensibilitatii inconstiente proprioceptive , prin paleocerebel si una dintre caile motilitatii involuntare extrapiramidale, prin neocerebel, iar arhicerebelul primeste fibre de la nuclei vestibulari ( tractusul vestibulocerebelos ).

Arhicerebelul prin situarea sa in derivatie pe calea vestibulara, inhiba tonusul muscular prin tractusul cerebelovestibular ( fastigiovestibular ) continuat de cel vestibulospinal. Astfel contribuie la coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor de redresare, deci la mentinearea posturii capului si a echilibrului corporal .

Paleocerebelul, prin situarea sa pe calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente, dozeaza stimuli care ajung la scoarta cerebrala si inhiba tonusul muscular prin tractusurile cerebelolobulare continuate cu tractusul olivospinal si cu cel vestibulospinal.

Paleocerebelul contribuie astfel la coordonarea reflexelor musculare inclusiv a refelxelor posturale si a celor de redresare, realizand astfel echilibrul corporal.

Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitaii involuntare extrapiramidale, intervine in coordonarea miscarilor prin intensificarea influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria premotoare si motoare a scoartei cerbrale la nucleii motori medulari.

Astfel asigura finetea, precizia miscarilor, inclusiv a miscarilor reflexelor posturale si de redresare, contribuind la pozitia de echilibru a corpului.

Functiile cerebelului:

1). Mentine la un nivel constant satrea de excitaie a scoartei cerebrale prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebral si face astfel posibila stabilirea unui anumit raoprt inrtre scoarta si excitanti.

2). Coordoneaza reflexele musculare somatice si vegetative in sensul satbilirii unei proportionalitati a intensitatii contractiilor musculare fata de intensitatea excitatiilor si a unei concomitente sau a unei anumite succesiuni a reflexelor musculare.

Cerebelul realizeaza acaeasta coordonare in functie de excitatiile vestibulare, propriocepttive etc. care ii parvin, prin inhibarea tonusului muscular de catre arhicerebel si paleocerebel prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebelsi prin intensifiacarea influxului nervos descendent motor de catre cerebel.

3). In mod secundar , asigura postura, echilibrul corporal si locomotia, prin coordonarea reflexelor somatice,acestea incluzand si refelexele posturale,cele de redresare si cele locomotorii.

4). Coordoneaza miscarile voluntare in sensul preciziei finetii acestora, prinstabilirea momentului exact de itrare si iesire dibn contyractie a diferitilor muschi care concura la realizarea unor anumite miscari si prin stabilirea intensitatii contractiei in functie de stimuli ascendenti de la proprioceptorii musculari si de receptorii tactili din piele si in functie de stimuli descendenti.

5). Conduce influxul nervos ascendant si descendent prin tractusurile care il strabat.

Lezarea sau extirparea cerebelului duce la scaderea tonusul muscular, adica la atonie, sau astenie musculara si la lipsa de coordonare a miscarilor numita astazie

Spre deosebire de alte structuri ale sistemului nervos central, extirparea cerebelului practicata de Luciani, nu determina semen de deficite motorii, ci exclusive o perturbare a reglarii lor senzorio-motorii.