Migratia fortei de munca -de seminar

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Facultatea de Litere, Specializare Asistenta Sociala

Migratia fortei de munca

- Lucrare de seminar -

Profesor coordonator: Studente:

I. Definitia fenomenului de migratie

Fenomenul migratiei reprezinta unul dintre marile drame ale timpurilor moderne, fenomenul fiind favorizat de posibilitatile mari de transport, de circulatia informatiilor, de tensiunile sociale si situatiile economice precare.

Migratia reprezinta deplasarea unei populatii dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo. Ea reprezinta deci deplasare si stabilire. A emigra semnifica actiunea de parasire a propriei tari pentru a te stabili in alta tara. A imigra reprezinta activitatea prin care intri intr-o tara, alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. Fenomenul imigratiei este deci un fenomen international si are ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se va stabili imigrantul respectiv.

Trebuie sa facem distinctie intre migratie interna, atunci cand deplasarea se face in interiorul tarii respective, si migratia externa sau internationala.

II. Tipuri specifice de migratie

In Romania inainte de 1989 existau doua mecanisme de migrare: migrarea permanenta care avea drept principale motivatii pe cele politice si pe cele etnice si migrarea temporara pentru a studia sau lucra in strainatate care se baza numai pe acorduri inter-guvernamentale ale Romaniei cu alte tari.  Dupa 1989, principalele motivatii ale migrarii s-au tansformat din cele etnice si politice in motive de ordin economic.

Mecanisme pe care le regasim la nivel european, si anume cele prin care persoane din Romania migreaza catre tarile Uniunii Europene :

1. Migratia permanenta legala reprezinta fluxurile migratorii ce pleaca din Romania catre mai multe tari pentru a se stabili acolo prin urmatoarele modalitati:

Pe baza obtinerii unor vize de migrare in cadrul unor programme speciale de incurajare a emigrarii unor persoane ce detin calificari ce sunt deficitare in tara primitoare sau alte tipuri de programme(gen loteria vizelor).

Prin casatoria cu un cetatean dintr-o tara membra UE si schimbarea locului de rezidenta in tara partenerului de viata.

Posibil ca refugiat din motive politice sau de razboi. In ultimii ani nu a fost cazul Romaniei.

2. Migratia temporara legala se refera la cei ce se deplaseaza pe teritoriul unei tari din UE pe o perioada delimitata de timp (de la cateva luni la cativa ani):

Studentii: de pe o parte este vorba despre studentii din Europa Centrala si de Est (Romania) care merg la studii in tarile UE si care ulterior se vor intoarce in tarile de origine.

Lucratorii: pe de alta parte este vorba despre lucratorii din Europa Centrala si de Est (Romania) care pleaca sa munceasca cu contracte de munca incheiate pe baza acordurilor bilaterale dintre state.

Refugiatii: care obtin drept de stabilire temporara intr-o tara gazda.

3. Migratia ilegala de tranzit este mecanismul prin care persoane din terte tari, din afara Europei Centrale si de Est emigreaza in aceste tari, inclusiv Romania cu scopul de a merge si emigra mai departe in UE. Acest fenomen este realtiv nou si s-a constatat ca principalele sale caracteristice sunt ilegalitatea si implicarea organizatiilor criminale in trafic de persoane.

Schimbarile aparute in Romania dupa 1990 in sfera sociala si tranzitia la economia de piata au determinat aparitia de noi elemente, unele dintre ele influentand calitatea vietii si intrand in sfera protectiei sociale.

Analistii economici au remarcat faptul ca, jumatate din saracii Romaniei nu sunt dintre exclusii sociali (someri, bolnavi cronici, persoane cu dizabilitati) sau semiexclusi (pensionari); ei sunt oameni care au slujbe stabile dar atat de prost retribuite incat nu le pot acoperi necesitatile elementare de viata.

Solutia gasita, de catre o parte a populatiei sarace, in vederea cresterii calitatii vietii este gasirea si ocuparea unui loc de munca pe piata externa a fortei de munca. Interesul ridicat al romanilor de a pleca din tara (chiar pentru o perioada scurta de timp) si de a-si gasi un loc de munca in afara granitelor tarii este intarit si de datele statistice. Astfel, raportul de activitate pentru anul 2005, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, arata faptul ca, numarul total de muncitori mediati de aceasta institutiei a fost de 42.758, din care 20.246 barbati si 22.512 femei, cu varste cuprinse intre 18-25 ani 8.439, intre 26-35 ani 20.097, intre 36-45 ani 11.552 si peste 45 de ani 2.670, iar din totalul mai sus mentionat un numar de 5.675 proveneau din nord-estul tarii.

Plecarea unuia sau a ambilor parinti dintr-o familie, la munca in strainatate, se creioneaza ca un fenomen social. Observam acest lucru in jurul nostru, in familiile noastre sau la cei de langa noi, in mediul in care lucram sau in vecinatate, iar aceasta optiune este prezentata, de cele mai multe ori, ca o alternativa foarte facila de rezolvare a problemelor financiare, iar intentia initial buna de a schimba situatia economica a familiei, ajunge sa aiba in timp efecte asupra familie si copiilor. Ce anume determina membrii familia pentru a lua aceasta decizie, cum influenteaza ea mediul familial, cum percepe copilul schimbarile din structura familiei si cum il influenteaza aceste schimbari sunt doar o parte din intrebarile la care dorim sa raspundem prin acest studiu.

Parte a proiectului "Home Alone", al Asociatiei "Alternative Sociale", studiul de fata are caracter preliminar, explorator si aduce in atentie aceasta tema recent aparuta in campul social romanesc, si in domeniul protectiei copilului si familiei in mod special, a separarii copilului/ copiilor de unul sau ambii parinti ca efect al migratiei externe, al plecarii parintilor la munca in strainatate.

Investigatia sociologica a fost realizata atat din perspectiva cantitativa cat si calitativa urmarind, pe cat posibil, unitatea si complementaritatea abordarilor, iar maniera de prezentare a rezultatelor imbina si ea datele statistice, cantitative cu fragmente din interviurile luate profesionistilor implicati in domeniul protectiei copilului.

Demersul stiintific a constat in:

● realizarea unei anchete sociologice pe baza de chestionar pe un esantion stratificat format din elevi cu varsta cuprinsa intre 10 si 19 ani, din mediul urban (Iasi) si rural (Raducaneni);

● realizarea a doua focus-grupuri cu specialisti din domeniul protectiei copilului din cele doua localitati;

● realizarea de interviuri cu specialisti din domeniul protectiei copilului.

Scopul demersului stiintific a constat in identificarea urmatoarelor aspecte sau tendinte:

● schitarea unui profil al familiei in care plecarea parintilor la munca in strainatate apare cu cea mai mare frecventa;

● identificarea factorilor favorizati plecarii parintilor la munca in strainatate;

● modul in care copiii percep plecare parintilor la munca in strainatate;

● efectele migratiei externe asupra mediului familial, si a copilului ramas acasa, in mod particular;

● identificarea noilor tendinte in rezolvarea si prevenirea cazurilor de protectie sociala a copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate.

v   Factorii favorizanti

Din punctul de vedere al populatiei investigate, factorul economic este factor favorizant al migratiei externe. Copiii percep si accepta lipsa banilor, ca si lipsa unui loc de munca al parintilor ca principalul motiv ce a determinat plecarea pentru o perioada de timp la munca in strainatate.

Factorii care au determinat plecarea parintilor la munca in strainatate pot fi grupati in doua categorii: economici si sociali - cu referire directa la mediul familial. Aprecierile facute de respondentii din mediul urban, atat cei cu studii generale, cat si cei cu studii liceale, indica faptul ca semnificativi sunt factorii economici: lipsa unui loc de munca (51,20%), lipsa banilor (76,90%).

Putem face o asociere intre faptul ca lipsa unui loc de munca constituie un motiv important pentru a pleca in strainatate si aspectele pozitive ale migratiei enuntate de respondenti: (49,10%) considera ca banii reprezinta un aspect pozitiv al plecarii parintilor. Asadar, mai sunt amintite aspecte precum cresterea nivelului de trai (13,4%) si un loc de munca mai bun pentru parinti (5,1%).

Fenomenul migratiei externe are la origine "cauze clasice" (locul de munca, venituri si salarii mai mari, conditii mai bune de viata etc.), dar si motivatii mai "exotice", intre care : nevoia de stima (75%), aventura si experienta externa (39%), starea de frustrare (in Romania) (39%), curiozitatea pentru alte medii de viata (26%), o munca mai interesanta (26%), mirajul, iluzia tarilor vestice (23%), nevoia de auto-implinire (8%), realizarea de "rezerve financiare" (4%), invatarea unei limbi straine (0,19%), dorinta de a scapa de birocratie si coruptie (8%), nevoia de afiliere si dragoste (4%) (reintregirea familiei, casatoria).

Participantii la focus-grup recunosc factorii economici ca fiind favorizanti dar nuanteaza aducand in discutie pe langa lipsurile financiare si materiale si imitatia sociala, saracia relativa si exemplele de succes.

"(.) declarativ persoanele care pleaca la munca in strainatate au venituri foarte mici() in realitate, daca te interesezi de acest subiect, vei vedea ca plecarea implica anumite costuri (.)" (jurist)

"persoanele care opteaza pentru a pleca la munca in strainatate nu traiesc in mizerie, in saracie absoluta (.) putem considera ca ei au un venit, dar doresc mai mult (.) putem vorbi in cazul acesta de saracie relativa (.)" (sociolog)

"La beneficiarii de ajutor social nu se pune problema plecarii la munca in strainatate, ei abia reusesc sa traiasca aici. Beneficiarii de ajutor social sunt o alta categorie de persoane, ei nu au nici un venit, sunt marginalizati, stau in ghetouri, sunt consumatori de alcool si sunt diferiti de cei cu venituri mici. Din randul persoanelor cu venituri mici sunt cei care pleaca la munca in strainatate." (asistent social)

v   Responsabilitati parentale

Una dintre responsabilitatile care evidentiaza rolul fundamental al familiei in formarea descendentilor este protectia. Maniera in care parintii plecati la munca in strainatate exercita aceasta functie priveste, pe de o parte incredintarea copilului unui membru al familiei largite sau unei alte peroane spre crestere si educare, iar pe de alta parte modul in care parintele realizeaza acest lucru (legal sau nu).

Parintii plecati la munca in strainatate, atat in mediul urban, cat si in mediul rural, decid sa lase copiii in grija unuia dintre membrii familiei largite - bunici (26,1%, Iasi; 38,9%, Raducaneni) si altor rude (48,9%, Iasi; 53,7%, Raducaneni). In mediul urban constatam un procent semnificativ la copiii care nu sunt incredintati unei persoane de ingrijire (5,3%, Iasi) (in studiul de fata prin persoana de ingrijire intelegem persoana adulta careia parintele i-a lasat copilul spre crestere si educare in maniera legala sau nu). De asemenea, copiii din mediul urban sunt lasati in grija fratilor/surorilor ceea ce implica supra-incarcare cu sarcini si supra-solicitare de rol (16,4%, Iasi).

Durata absentei parintilor din mediul familial se incadreaza in tendinta generala - 1-3 ani - exceptie facand copiii incredintati altor rude decat bunici si care urmeaza studiile generale (6 luni-1 an).

Pentru o durata a absentei de 1-6 luni constatam o tendinta ascendenta pentru mediul rural (48,3%, Raducaneni fata de 26,6%, Iasi) in cazul copiilor incredintati altor rude. Aceeasi tendinta este valabila si pentru o durata a absentei de 6 luni-1 an (37,9%, Raducaneni fata de 28,1%, Iasi).

In ceea ce priveste incredintarea in mod legal a copiilor la bunici se inregistreaza o diferenta intre mediile de rezidenta: (18,0%, Iasi fata de 4,8%, Raducaneni). Aceeasi tendinta se pastreaza si in cazul incredintarii la alte rude (8,1%, Iasi; 3,4%, Raducaneni).

v   Efectele fenomenului in plan familial

Indiferent de forma in care apare mentionat aspectul pozitiv se constata o diferentiere in functie de sex: fetele apreciaza banii, lipsa datoriilor, bunurile primite sau cumparate, cresterea nivelului de trai ca pe o asigurare a unui "viitor mai bun". Apare o singura exceptie la baietii care urmeaza studiile generale din mediul urban care apreciaza libertatea.

Din analiza informatiilor in urma realizarii focus-grup-urilor au fost identificate urmatoarele aspecte pozitive ale plecarii parintilor la munca in strainatate:

● cresterea nivelului de trai

"reusesc sa-si imbunatateasca situatia financiara" (asistent social)

modificarea structurii familiale

"problemele familiale nu apar spontan dupa plecarea la munca in strainatate, ele apar la familiile in care aceste probleme existau inaintea plecarii" (psiholog scolar)

schimbari in exercitarea rolurilor (supraincarcarea de rol, inversarea de rol)

"in cazul copiilor la care sunt plecati ambii parinti apare preluarea rolului parental de catre copilul mai mare; fratele mai mare care trebuie sa-si ingrijeasca fratii mai mici, el neglijand scoala sau alte activitati ce contribuie la formarea lui" (sociolog)

●schimb cultural

" ()vizita la parintii din strainatate si atunci ei intr-adevar beneficiaza de acest schimb cultural. Este o sansa pe care in alte conditii nu ar fi avut-o" (jurist)

Concluzii

Departe de a epuiza problematica atat de complexa a migratiei externe care influenteaza in mod decisiv structura, dinamica si functionalitatea familiei, propunem pentru populatia investigata urmatoarele consideratii finale:

● Sunt familii care se confrunta cu probleme financiare, provenind atat din mediul rural cat si din mediul urban;

● Sunt frecvente situatiile in care amandoi parinti hotarasc sa plece, lasand copiii in grija altor persoane;

● Dorinta unui castig considerabil ii face pe parinti sa treaca pe plan secund copiii, astfel ca familii unite, organizate in care fiecare isi indeplinea corespunzator rolul, ajung sa devina familii dezorganizate, destramate;

● Separarea copiilor de catre unul sau ambii parinti, plecati la munca in strainatate, pe o perioada prelungita de timp genereaza trairea sentimentului de abandon, cu repercusiuni asupra personalitatii;

● Durata absentei unui membru al familiei, sau a ambilor, poate fi asociata cu o serie de probleme sau cu neasigurarea unor nevoi ale copilului;

● Reactiile copiilor sunt descrise de catre profesionisti ca urmand un traseu bine definit. Ei remarca initial schimbarea aspectului fizic, urmata de abandon si absenteism scolar, de schimbarea grupului de prieteni, a anturajului si uneori comiterea unor infractiuni, toate pe fondul unei privari afective.

Chestionar

Chestionarul realizeaza un studiu in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 10-19 ani care au un parinte sau ambii parinti plecati la munca in strainatate si prin care dorim sa vedem care este relatia copil/copii si parinte/parinti dupa plecarea acestora in strainatate.

1. Din ce categorie faci parte?

a). cu ambii parinti plecati; b). cu mama plecata; c). cu tatal plecat in strainatate

2. De cat timp este plecat parintele (parinții) la munca in strainatate?

a). 3-6 luni; b). 7-12 luni; c). 1-2 ani; d). 2-3 ani; e). mai mult de 3 ani

3. Unde este plecat parintele tau (parintii tai)?

a). Italia; b). Spania; c). Germania; d). Grecia; e). alte tari

4. In ce domeniu lucreaza parintele/parintii?

a). constructii; b). menaj sau ingrijirea persoanelor; c). agricultura; d). industrie; e). alt domeniu

5. In grija cui ai ramas acasa?

a). in grija mamei; b). in grija tatalui; c). a bunicilor; d). a rudelor; e). a vecinilor

6. Care este frecventa vizitelor parintelui sau parintilor plecati la munca in strainatate de mai mult de un an?

a). niciodata; b). o singura data; c). de 2-3 ori; d). de 3-4 ori; e). de 5 ori sau mai mult

7. Ce mijloace de comunicare folosesti?

a). telefon; b). sms; c). e-mail; d). messenger; e). alt mijloc

8. De cate ori pe saptamana comunici cu ei?

a). niciodata; b). o data; c). de 2 ori; d). de 3 ori; e). de 4 sau mai multe ori

9. In general, despre ce lucruri discuti cu parintii tai plecati in strainatate?

a). rezultatele scolare; b). felul in care te intelegi cu cei in grija carora ai ramas; c). lucrurile pe care iti doresti sa le ai; d). problemele pe care le ai; e). alt lucru

10. Ultima oara cand ai vorbit cu parintii tai s-a intamplat sa le spui ca.

a). ii iubesti; b). ti-e dor de ei; c). vrei sa vina acasa cat mai repede

11. Cat de bine se inteleg parintii tai?

a). foarte bine; b). uneori bine, alteori mai putin bine; c). nu prea bine; d). nu raspund

12. Cat de bine te intelegi tu cu mama ta?

a). foarte bine; b). uneori bine, alteori mai putin bine; c). nu prea bine; d). nu raspund

13. Cat de bine te intelegi tu cu tatal tau?

a). foarte bine; b). uneori bine, alteori mai putin bine; c). nu prea bine; d). nu raspund

14. De care dintre membrii familiei te simti cel mai apropiat?

a). mama; b). de toti, in egala masura; c). tata; d). sora/frate; e). bunica;  f). alt raspuns

15. Dotarea gospodariilor in functie de experineta migratiei:

a). computer; b). dvd player; c). tv; d). consola de jocuri video; e). alta dotare

16. Dotarea copiilor cu bunuri personale specifice varstei:

a). telefon mobil; b). Mp3 player/ipod; c).  bicicleta/masina (pt cei de peste 18 ani); d). role/skateboard; e). alt bun personal

17. Ai calatorit vreodata in strainatate?

a). da; b). nu; c). nu raspund

18. Cu ce ocazie ai fost intr-o alta tara?

a). ca turist in vacanta; b). in vizita la alte rude in strainatate; c). in vizita la parintii mei care lucrau sau lucreaza acolo; d). la o competitie sportiva; e). alta ocazie

19. Care este parerea ta despre plecarea parintilor tai in strainatate?

'Migratia este problema fundamentala a societatii romanesti, dar ne facem ca nu vedem acest lucru', prof. dr. Dumitru Sandu

Aproximativ 35% dintre familiile romanesti au cel putin o persoana care fie a fost, fie este, in strainatate. Prin urmare, exista un segment de mai mult de o treime din numarul total al gospodariilor tarii care au experienta strainatatii. Avand in vedere acest procentaj la nivel national, luand in obiectiv strict zona Maramuresului avem un procentaj de17,7% din populatie, plecata la munca in strainatate.

Statisticile arata ca Maramuresul e fruntas intr-un domeniu : e pe locul trei in topul emigrarilor, dupa judetele Vrancea si Satu Mare, cu 17,7% din totalul populatiei. Dar care inseamna cam jumatate din cei apti de munca. Cifra sufera adaugiri, daca tinem cont cati candidati la primarie au sugerat ca la recensamant, cei « dusi » au fost consemnati drept prezenti (caci, altfel, localitatile riscau sa-si schimbe statutul de la oras la comuna etc.). Destinatiile celor plecati difera de la zona la zona.

Vom arata situatia actuala a judetului Maramures privind migratia cu efectele ei negative si pozitive. Din Remeti sunt plecati mai ales in SUA, iar casele ce se ridica arata ca au avut succes. Sighetul e si el intr-o situatie interesanta: industrie nu e, turism nu, totusi orasul infloreste. Pe Valea Viseului, insa - cu mici exceptii - cu cat e zona mai modesta, cu atat e mai mare exodul. Din Rona de Jos sunt plecati 200 de localnici, in special in Spania si Italia, reprezentand 10% din populatia comunei. In vecini, la Rona de Sus, sunt 750 de persoane plecate, adica 12-15% din localnici, destinatiile favorite fiind Grecia si Spania.

Din Leordina sunt dusi 400 de sateni (11%), in Spania, Anglia si Italia. Evident ca-s dusi tinerii. Iar in zona ucraineana de pe raul Ruscova, situatia e si mai si: din Ruscova, peste 2000 de persoane plecate. Aici s-a nascut chiar o legenda, a parintilor dusi in lume ce si-au lasat copiii in centre pentru minori. Intr-un final, pare ca a meritat: aici se inalta acum un cartier de vile, iar frecventa cererilor pentru autorizatie de constructie, in timpul verii, e superioara tuturor situatilor de gen din Maramures. In vecini, la Repedea sunt dusi "abia" 1000 in Spania si Italia. Din Poienile de sub Munte au plecat peste 3000 de localnici. Si ei construiesc vara, cu banii adunati peste an. Ce e totusi mai putin benefic e ca, in general, nici unul n-a revenit sa-si faca o afacere. In Repedea e unul singur, in Borsa sunt doar cat degetele de la o mana.

In final, campionii exodului sunt Borsa si Moiseiul, primii avand, spune legenda, peste 10.000 de localnici plecati. Adevarata "industrie" e transportul de persoane, ocupatia de baza e plecarea. In timp ce a celor ramasi acasa e statul la coada la banci, dupa bani. Din Moisei tot cateva mii de oameni s-au dus. Casele noi, care mai de care mai marete, o dovedesc. Din orasul Viseu au plecat toti tipterii cu putere de munca luand familiile cu ei.

Pe Valea Izei, fiecare comuna "a trimis in lume" sute de oameni cu putere de munca, in vreme ce batranii se plang ca au ramas sa duca singuri gospodariile. Rezultatele se vad: in Dragomiresti, de exemplu, sunt terenuri lasate in paragina.

Peste tot, primarii localitatilor amintite o spun sincer: exodul in lume e benefic, oamenii oricum n-aveau locuri de munca si cel mult ar fi ingrosat randurile celor ce taiau padurea. "La inceput, au investit in masini puternice, pe care le-au spart pe drumurile astea. Apoi s-au pus pe investit in case tot mai mari si mai frumoase, in care, insa, nu locuieste nimeni." Prea putini din cei plecati s-au intors sa-si faca aici o afacere; dimpotriva, semnalele sunt ca-si duc familiile acolo, cautand sa-si faca un rost in lume.

Nu doar localitatile amintite au cunoscut fenomenul emigrarii; practic nu cred ca exista maramuresean care sa nu aiba cunoscuti plecati, unii au ramas cu mari "goluri" in cercul de cunostinte, rude ori prieteni.

Asa au aparut si glumele - de genul: "Ce face un roman cand nu-i mai ajung banii?/ Schimba 100 de euro." (Glasul Maramuresului, Locul trei la emigrare, 16 decembrie 2005, Alexandru Ruja)

Unii sunt emigranti, iar altii sunt abandonati

De pilda, plecarea la lucru in strainatate are pentru cei mai multi avantaje materiale, inclusiv satisfactiile morale pe care doar cunoasterea altui mediu uman ti-o poate genera. Pentru tineri mai ales, calitatea de emigrant nu inseamna doar plecarea din tara, ci si parcurgerea unor experiente profitabile pentru formarea profesionala si consolidarea unei cariere, in context si la nivel competitional european. Pentru cei care sunt familisti, insa, problemele se complica si dezavantajele cresc in raport cu castigurile de orice fel. Familia in intregul ei are de pierdut ceva ce nu poate fi compensat cu nimic, fie ca e vorba de relatia sot-sotie sau de cea dintre parinti si copii. Din start, cei plecati sunt emigranti, dar cei ramasi acasa n-au cum se simti altfel decat abandonati si in primul rand sufleteste. Putem crede ca nu-i doare pe nici unul sufletul la despartirea de cei dragi? Inca n-am ajuns in acel grad de dezumanizare sa nu ne pese de asa ceva care e dureros si greu de alinat. Unul din soti, parintii sau copiii sunt intr-o situatie de acest gen care ii imparte automat in emigranti si abandonati. Atatea cate sunt, statisticile ofera date dramatice in acest sens si, deocamdata, doar cele paleative mai atenueaza din socul existential al ruperii de familie si de comunitatea traditionala. Daca stai de vorba, prin gari si aerogari, pe mijloace de transport, in calatorii peste granita, cu cei in cauza, te convingi de adevarul suferintei, atat a celor plecati cat si a celor ramasi. Simti ca ai de-a face cu doua categorii distincte: unii sunt emigranti, altii abandonati. (Graiul Maramuresului, Unii emigranti, altii abandonati, 18 octombrie 2007, Augustin Cozmuta)

Micutii care stau in Romania fara ambii parinti sunt deprimati, au rezultate slabe la scoala si ajung sa se sinucida. Fundatia Soros Romania a prezentat concluziile unui studiu privind impactul migratiei in strainatate asupra copiilor ramasi acasa. Coordonatorii programului considera ca numarul oficial al copiilor aflati in aceasta situatie este subevaluat.

Declinul demografic determinat de migratie imbraca doua aspecte:

- pierderea directa   

- efectele in timp ale deteriorarii structurii pe varste

Impactul la nivelul Romaniei inseamna afectarea unor sectoare (constructii, servicii, productie) care se confruntau cu un deficit de forta de munca pana in ultimul semestru al anului 2008,  momentan somaj alarmant la nivel international si national, ca efect al crizei care a afectat puternic diverse sectoare (constructii, retail, financiar-bancar etc). De asemenea, o influenta o are si declinul populatiei active (pierdere directa si efecte in timp, datorate dezechilibrarii structurilor pe varste si ca urmare a migrarii populatiei tinere).

Migratia si consecintele ei:

capacitatea inca redusa a economiei si societatii de a genera oportunitati de munca si o remunerare corespunzatoare incurajeaza exodul de forta de munca calificata si inalt calificata;

migratia masiva (in special externa dar si cea interna) din zonele mai putin dezvoltate (mediul rural, orasele mici, etc) a produs dezechilibre si chiar depopulari in profil teritorial atunci cand nu a fost compensata de natalitate;

fenomenul migratiei externe in intreaga sa complexitate, nu este cuantificat;

in perspectiva integrarii in UE, Romania se va transforma treptat si intr-o tara de migratie;

In mod firesc, diminuarea ori stoparea declinului demografic ar trebui sa se realizeze prin rezultatul combinat al imbunatatirii celor trei factori importanti:

- cresterea natalitatii

- scaderea mortalitatii

- reducerea migratiei externe

Documentandu-ne asupra politicilor privind migratia am descoperit cu stupoare ca in Romania nu exista astfel de politici, insa profesorul Dumitru Sandu ne propune cativa pasi  pentru a ajunge la definirea politicilor. Primul pas ar fi sensibilizarea opinii publice, dar nu prin ideea de spectaculos si eveniment. Acest lucru s-a facut deja. Se stie ca sunt multi romani in strainatate, ca unii dintre ei au succes, iar altii au necazuri. Iar al doilea pas ar fi sensibilizarea elitei institutiilor din Romania si nevoia consolidarii capacitatiilor institutionale, a actorilor implicati

In acest moment nu avem studii de politici de migratie. Migratia este problema fundamentala a societatii romanesti, dar ne facem ca nu vedem acest lucru. Aceste probleme se rezolva, de obicei, prin eforturi sociale indreptate spre aceasta directie. Ai nevoie de energie creativa, care sa vina de la presa, de la comunitatea academica, de la ONG-uri si de la departamentele din ministere. Aici este vorba despre o sinergie.

In concluzie, daca nu vom pune la punct politicile de migratie exista riscul ca migratia temporara sa se transforme in migratie definitiva.

Legislatia europeana si nationala privind problematica copiilor lipsiti de ingrijirea parintilor care sunt plecati la munca in strainatate

La nivel european documentul relevant pentru situatia copiilor lipsiti de ingrijire parinteasca pe perioada in care acestia se afla la munca in strainatate este Rezolutia Parlamentului European din 12 martie 2009 referitoare la copiii migrantilor care sunt lasati in tara de origine. In stransa legatura cu rezolutia mentionata din perspectiva prestatiilor sociale pe care le pot accesa migranti pentru munca in interiorul Uniunii Europene este regulamentul (CEE) numarul 1408/71 al Consiliului, din 14 iunie 1971, privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul comunitatii.

In legislatia nationala este consacrat Ordinul 219 din 15 iunie 2006 emis de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.

Legislatia europeana

Rezolutia Parlamentului European din 12 martie 2009 referitoare la copiii migrantilor care sunt lasati in tara de origine.

In deschiderea rezolutiei europene sunt specificate patru documente importante, cu evidentierea articolelor care stau la baza acesteia, respectiv: Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (art. 3, art. 20), Conventia Internationala privind Protectia Drepturilor tuturor Lucratorilor Migranti si a Membrilor Familiilor Acestora (art. 38, 42, 45), Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (art. 24) si Regulamentul de Procedura a Cartei (art. 108 alin. 5).

Principiile si argumentele documentului vizeaza in mod special avantajele economice pentru statele membre, dar si avantajele cetatenilor din perspectiva unei dezvoltari economice si personale.

Cu privire la dinamica migratiei pe teritoriul Uniunii Europene, in document se afirma ca in ultimii 10 ani acesta a crescut constant. In prezent au resedinta pe teritoriul Uniunii Europene 64 de milioane de migranti internationali.

De mentionat este ca in rezolutie este trecut studiul realizat in 2008 de UNICEF si Asociatia "Alternative Sociale" care aproximeaza ca 350.000 de copii din Romania au unul dintre parinti plecati la munca in strainatate, iar 126.000 de copii au ambii parinti plecati la munca in strainatate.

Documentul precizeaza ca, desi exista politici cuprinzatoare in vederea imbunatatirii conditiilor de trai si a educatiei copiilor migrantilor care se muta cu parintii in tara de destinatie, de cele mai multe ori copiii migrantilor sunt lasati in tara de origine din cauza lipsei informatiilor privind oportunitatile si beneficiile oferite de catre tara de destinatie. In finalul rezolutiei sunt mentionate de catre Parlamentul European cateva solicitari:

1.    Comisia va trebui sa intreprinda  un studiu de evaluare a dimensiunilor, la nivel UE al fenomenului reprezentat de copii migrantilor care sunt lasati in tara de origine.

2.    Comisia va trebui sa propuna tuturor partilor interesate aplicarea adecvata a mijloacelor deja existente de sprijinire a migrantilor precum si a copiilor acestora care au ramas in tara de origine.

3.    Comisia si statele membre vor trebui sa implice in mod activ partenerii sociali si ONG-urile in actiuni ce au drept scop imbunatatirea situatiei copiilor migrantilor.

Legislatia romaneasca

Protectia copilului prin Ordinul 219 din 25 iunie 2006

Acest ordin este emis de secretarul de stat al Autoritatii Nationale pentru protectia drepturilor copilului si stabileste in art. 1, alin. 1, institutiile cu atributii de identificare a cazurilor de copii lipsiti de ingrijirea parintilor pe perioada in care acestia se afla la munca in strainatate.

Institutiile cu aceste atributiuni sunt:

Serviciile publice de asistenta sociala de la nivelul municipiilor si oraselor, denumite SPAS.

Persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.

Directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti.

Programe:

1.     Fundatia Soros Romania a organizat, in perioada noiembrie 2008, conferinta internationala 'Migratia in Europa'. Conferinta, avand suportul programului East-East: Partnership Beyond Borders, s-a concentrat asupra migratiei internationale din Estul si Centrul Europei spre Europa Occidentala, precum si asupra efectelor migratiei la nivel local si european. Evenimentul si-a propus sa permita schimbul de informatii privind fenomenul migratiei din si catre diferitele tari europene, precum si sa incurajeze dezbaterile privind politicile publice europene referitoare la migratie.

2.     Conferinta Anuala Internationala WIDE 2010 "Migratia si egalitatea de gen in contextul globalizarii". Conferinta s-a desfasurat cu sprijinul Fundatiei Friedrich Ebert Romania, al Ministerului Administratiei si Internelor - Directia Senghen si al Comisiei pentru Egalitate de Sanse din cadrul Senatului Romaniei. Conferinta a fost orientata inspre analizarea politicilor UE privind fenomenul migratiei si a avut un caracter inclusiv-interactiv, intersectorial si multicultural.

Ca o concluzie a acestei ample teme a migratiei, se pune o intrebare elocventa: "Cat de fericiti sunt romanii in strainatate?". Prin studiu realizat, raspunsul la aceasta intrebare este urmatorul: sunt putini migranti fericiti, dar sunt multumiti in mare parte de ceea ce au realizat.

Bibliografie

1. Anghel Remus Gabriel, Horvath Istvan, Sociologia migratiei - Teorii si studii de caz romanesti, Editura Polirom, Iasi, 2009

2. Dragut Aurel, Migratia internationala si problemele dezvoltarii, Editura Politica, Bucuresti, 1981

3. Iuliana Pop, Fenomenul migratiei in Romania, Editura Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 2008

4. Marian Claudia, Ilutiu Bogdan, Problema abandonului la copii - intre normativitate si situatia concreta -, Editura Universitatii de Nord, Baia Mare, 2010

5. Tihan Eusebiu, Anatomia populatiei. Concepte cheie in sociologie, demografie, politici sociale, Editura Institutul de ecologie sociala si protectie umana-focus, Editura Opinfo, 2004

Reviste si articole

1. Revista de Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Editura Polirom, 2010

2. Glasul Maramuresului, Locul trei la emigrare, 16 decembrie 2005, Alexandru Ruja

3. Graiul Maramuresului, Unii emigranti, altii abandonati, 18 octombrie 2007, Augustin Cozmuta