ISTORICUL FIRMEI SRL

ISTORICUL FIRMEI SRL

S.C. ALSTIL SRL Craiova a fost infiintata in anul 1990, avand ca obiect de activitate in principal fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii, iar in secundar fabricarea de mobilier precum si boltari. De asemenea comercializeaza in magazine dar si in targuri si piete mobilier.

Forma de proprietate: societate comerciala cu raspundere limitata, avand un numar mediu de personal de 15 pe anul 2007, finnd condusa de un administrator si un director executiv.  

Numar din registrul comrtului : J16/1099/1990.

Firma inregistreaza in anul 1 un profit de 8,064, in anul 2 1,693 si in anul 3 un profit de 45487.

I.        ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A FIRMEI

Structura finaciara a firmei

A.    Analiza structurii activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de reducere, ponderea imobilizarilor scazand de la o perioada la alta ca efect al moficarii intr-o proportie mai mica a valorii imobilizarilor in raport cu valoarea activului. Situatia este nefavorabila in anul 2, deoarece cifra de afaceri se modifica intr-o proportie mai mare (scade) decat modificarea valorii imobilizarilor (IcCa < IcAin).  In acest an cifra de afaceri inregistreaza o valoare de 963477, iar activele imobilizate o valoare de 2908120. In ultimul an situatia devine favorabila reducerea activelor imobilizate fiind insotita de o crestere a cifrei de afaceri.

1. Analiza ratei imobilizarilor necorporale

Pe parcursul celor trei ani firma nu dispune de imobilizari necorporale.

2. Analiza ratei imobilizarilor corporale

Indicatorul inregistreaza in cei trei ani analizati valori ce depasesc 99%, modificarile fiind nesemnificative de la un an la altul. Valorile mari inregistrate semnifica o conversie dificila a activelor in disponibilitati. Este o situatie nefavorabila in anul 2 deoarece scaderea imobilizarilor corporale(care inregistreza o valoare de 2901453) este insotita de o scadere mai accentuata a cifrei de afaceri (care inregistreaza o valoare de 963477). In anul 3 situatia poate fi considerata favorabila deoarece creste viteza de rotatie prin cifra de afaceri, ceea ce echivaleaza cu o utilizare eficienta.

Structura imobilizarilor corporale se mentine relativ aceiasi pe parcursul celor trei ani analizati. Mijloacele fixe detin ponderea cea mai importanta, peste 99% din total, terenurile au o valoare constanta, iar imobilizarile in curs inregistreaza variatii nesemnificative ca pondere, ceea ce inseamna ca firma dispune de investitii inca in curs, nefinalizate.

3. Analiza ratei imobilizarilor financiare

Indicatorul releva faptul ca activele financiare permanente detin o pondere redusa in total imobilizari.

B. Analiza structurii activelor circulante

Rata indica o tendinta de crestere, ceea ce semnifica cresterea gradului de lichiditate a activului total, ca urmare a modificarii intr-o proportie mai mare a valorii activelor circulante decat modificarea activului total. Situatia este favorabila in anul 3 deoarece se realizeaza o cifra de afaceri, in valoare de 1232045, intr-o proportie superioara, asigurandu-se realizarea unei viteze de rotatie superioare perioadei de baza.

1. Analiza ratei stocurilor

Aceasta rata inregistreaza valori relativ ridicate, situatie normala avand in vedere sectorul de activitate din care firma face parte (productie si distributie) si durata ciclului de exploatare lung. In anul 2 se inregistreaza o crestere cu 12% a stocurilor ca urmare a modificarii valorii lor intr-o proportie mai mare decat cea a activelor circulante, situatie nefavorabila deoarece nu are loc si o crestere a volumului de activitate. In anul 3 stocurile se reduc cu 10%, scadere insotita si de realizarea unei cifre de afaceri cu 30% mai mare (situatie favorabila).

Ponderea cea mai mare este detinuta de stocurile de productie neterminata, care in dinamica creste, situatie explicabila datorita specificului activitatii. Au o pondere ridicata si stocurile materiale si cele de produse finite. Stocurile de ambalaje inregistreaza tendinta de reducere.

2. Analiza ratei creantelor

Rata prezinta o tendinta de crestere, ponderea creantelor crescand ca urmare a modificarii lor intr-o proportie mai mare decat cea a activelor circulante. Situatia este din nou nefavorabila in anul 2 deoarece cifra de afaceri se modifica intr-o proportie inferioara. In anul 3 se inregistreaza modificarea cea mai semnificativa a creantelor, ponderea acestora majorandu-se pana la 23,44%., situatie ce poate fi interpretata ca pozitiva deoarece este corelata cu realizarea unei cifre de afaceri intr-o proportie superioara, asigurandu-se astfel realizarea unei viteze superioare de rotatie.

Rata creantelor din exploatare detine ponderea majoritara si prezinta o tendinta de reducere. Ponderea acestora depaseste nivelul considerat normal de 85%.

3. Analiza ratei disponibilitatilor

In primul an ponderea disponibilitatilor se apropie de valoarea considerata optima, de 10% din total active circulante. Insa in urmatorii ani ponderea se reduce considerabil, ceea ce poate reflecta o situatie nefavorabila in termeni de echilibru financiar.

In primul an ponderea majoritara o detin alte valori lichide. In anii 2 si 3 disponibilitatile din casierie si conturi bancare depasesc nivelul recomandat de 50%

1. Analiza stabilitatii financiare

Pe intreaga perioada de analiza firma dispune de un grad ridicat de autonomie financiara, depasind valoarea minim acceptabila. Totusi indicatorul inregistreaza o evolutie descendenta, datorita reducerii, in anul 2, respectiv cresterii mai lente, in anul 3 a capitalului permanent fata de totalul  surselor de finantare. Deci are loc reducerea resurselor stabile in raport cu resursele ciclice. Este insa o situatie favorabila deoarece se datoreaza reducerii datoriilor pe termen mediu si lung.

2. Rata structurii finantarii

Pe intreaga perioada analizata gradul de finantare curent a inregistrat valori reduse, avand o tendinta generala de crestere datorata cresterii mai rapide a resurselor curente fata de cele permanente. Acest lucru se datoreaza relaxarii termenelor de plata aferente datoriilor din exploatare si cresterea ponderii creditelor de trezorerie .

In primul an analizat ponderea majoritara o detin datoriile financiare (peste 50%), situatie nefavorabila avand in vedere faptul ca datoriile din exploatare trebuie sa detina minumum 75% din totalul datoriilor curente. In anul urmator situatia se imbunatateste considerabil, datoriile din exploatare detinand aproape 78% din total, cu 34% mai mult fata de anul anterior. In  anul 3 datoriile financiare cresc din nou foarte mult (45,4%), ceea ce indica un dezechilibru major pe termen scurt.

3. Analiza autonomiei financiare

Firma beneficiaza de autonomie financiara ridicata pe intreaga perioada analizata, prezentand garantii certe, din acest punct de vedere, pentru a beneficia de credite pe termen mediu sau lung. Exista o tendinta de reducere ca urmare a cresterii intr-un ritm mai rapid a datoriilor totale fata de capitalurile proprii .

Pe parcursul celor trei ani analizati firma dispune de autonomie financiara foarte buna si este capabila sa-si acopere mai mult decat integral datoriile totale pe seama capitalurilor proprii. Scaderea autonomiei globale se datoreaza cresterii mai rapide a datoriilor totale.

Autonomia financiara la termen. Pe intreaga perioada firma dispune de un grad ridicat de autonomie finaciara, avand tendinta de crestere si inregistrand in anul 2 si 3 chiar valoarea de 100%. Aceasta situatie semnifica faptul ca resursele financiare cu utilizare indelungata sunt in totalitate resurse proprii, in anul 2 si 3 si peste 99% in anul 1.

Firma se incadreaza intr-un grad ridicat de autonomie financiara, cu tendinta de majorare semnificativa a indicatorului, evolutie datorata reducerii semnificative a datoriilor pe termen mediu si lung si mentinerii capitalului propriu la un nivel relativ constant.

4. Analiza indatorarii

a) Rata indatorarii globale. Firma se afla intr-o situatie favorabila, pe intreaga perioada indicatorul inregistrand valori sub valoarea maxim admisibila, dar cu un ritm permanent de crestere, datorat cresterii mai rapide a datoriilor totale in raport cu pasivul total.

2) Rata indatorarii la termen. In toti cei trei ani analizati firma se afla intr-o situatie favorabila. Se manifesta chiar o tendinta de scadere a indicatorului datorata scaderii mai accentuate a datoriilor pe termen mediu si lung fata de capitalurile propii. In ultimul an datoriile pe termen mediu si lung sunt inexistente.

Firma se afla intr-o situatie lejera, beneficiind de un grad redus de indatorare la termen, indicatorul inregistrand valori cu mult sub valoarea maxim admisibila. Tendinta este de scadere continuua.

5. Analiza pe baza elementelor de pasiv

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta formarea, sursele si termenele de exigibilitate ale resurselor financiare si permit aprecierea politicii financiare a societatii, putem afirma ca firma se afla intr-o situatie favorabila, caracterizata printr-un grad ridicat de stabilitate financiara, de autonomie financiara si un grad redus de indatorare. Tendintele care se manifesta reflecta deprecierea lenta, mai ales datorita cresterii gradului global de indatorare (a datoriilor pe termen scurt).

6. Analiza pe baza elementelor de activ

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele si gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale concrete, putem afirma ca firma se afla intr-o situatie mai dificila in anul 2, dar cu tendinta de imbunatatire a situatiei.

Structura financiara a firmei este satisfacatoare, insa manifesta o tendinta de depreciere.

II.      COSTUL CAPITALULUI

1. Rata rentabilitatii economice

Nivelul ratei rentabilitatii economice este foarte redus, mai ales in al doilea an de analiza. In ultimul an nivelul ratei creste, reflectand atat o sporire a capacitatii capitalurilor investite de a degaja profit brut, cat si o mai buna remunerare a capitalurilor investite pe seama profitului brut.

2. Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii, pentru a face actiunile firmei mai atractive si pentru a creste cursul lor bursier. In general rata rentabilitatii financiare a manifestat o tendinta de crestere, desi este foarte mica. Aceasta tendinta de crestere echivaleaza cu sporirea capacitatii capitalurilor proprii de a crea profit.

III.            RATELE DE LICHIDITATE SI SOLVABILITATE

A. LICHIDITATEA

1.Analiza lichiditatii generale

In ultimul an de analiza valoarea indicatorului se incadreaza in limitele normale, iar fata de anul precedent a sporit datorita cresterii mai rapide, ca ritm, a activelor curente fata de pasivele curente. Pe intreaga perioada de analiza indicatorul arata ca firma a fost capabila sa-si acopere integral pasivele curente pe seama activelor curente (mai putin in anul 1 cand se afla sub limita, confruntandu-se cu unele dificultati).

2. Analiza lichiditatii curente

Pe intreaga perioada de analiza valoarea indicatorului nu se incadreaza in limitele normale, ceea ce inseamna ca firma nu a fost capabila sa-si acopere satisfacator pasivele curente pe seama creantelor si disponibilitatilor banesti. Din acest punct de vedere firma se afla in incapacitate de plata.

3. Analiza lichiditatii imediate

Pe intreaga perioada de analiza valoarea indicatorului se situeaza peste valoarea maxim admisa, ceea ce inseamna ca nu se utilizeaza corespunzator activele curente. Cu toate ca nivelul de lichiditate generala este bun, achitarea obligatiilor scadente pe seama disponibilitatilor banesti se face cu dificultate. Cu exceptia lichiditatii generale, ceilalti indicatori prezinta o tendinta de depreciere pe perioada analizata.

B. SOLVABILITATE

Tendinta indicatorului este de reducere pentru intreaga perioada datorita cresterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor totale fata de activele totale. Totusi din acest punct de vedere firma se afla in siguranta pe intreaga perioada de analiza, ceea ce inseamna ca aceasta era capabila sa-si acopere integral datoriile pe seama activelor. Nivelul de indatorare nu genereaza riscuri semnificative pentru continuarea activitatii. Totusi exista o tendinta de depreciere a indicatorilor de solvabilitate. Principala cauza a deprecierii indicatorilor de lichiditate si solvabilitate se regaseste in deficitul de trezorerie care a condus la contractarea de credite pe termen scurt (credite de trezorerie), cu efect in marirea datoriilor firmei.

Corelatia creante - obligatii

Termenele de incasare a creantelor sunt mai mari decat termenele de plata a datoriilor, aspect considerat nefavorabil, deoarece firma trebuie sa-si creeze surse financiare suplimentare pentru a face fata obligatiilor.

B.     ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

1.     Fondul de rulment

Observam ca fondul de rulment inregistreaza valoare negativa in primul an si in anii urmatori valori pozitive, si evolueaza crescator. In ultimii ani sursele permanente finanteaza integral alocarile permanente, ceea ce nu se intampla in primul an de observatie.

Fondul de rulment este compus din:

fondul de rulment propriu care permite aprecierea autonomiei intreprinderii in ceea ce priveste finantarea imobilizarilor,

fondul de rulment strain exprima partea din datoriile pe termen mediu si lung care depaseste valoarea activelor imobilizate si este destinata finantarii activelor  circulante.

In concluzie, firma poate sa-si acopere nevoile permanente pe seama surselor permanente, dar numai in ultimii doi ani.

2. Necesarul de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment a inregistrat valori pozitive, ceea ce inseamna ca a existat permanent un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare. Acest lucru se datoreaza in pricipal cresterii mai rapide a activelor circulante decat a surselor ciclice.

3. Trezoreria neta

Trezoreia neta inregistreaza in toti cei trei ani de analiza valori negative ceea ce evidentiaza un dezechilibru financiar, si nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permanente, apelandu-se la credite pe termen scurt.

4. Analiza echilibrului prin ratele de finantare

a. Analiza ratei de finantare a imobilizarilor

Nivelul indicatorului in intrega perioada de analiza arata ca nevoile cu caracter permanent au fost acoperite integral din sursele permanente. Finantarea s-a facut atat pe seama surselor proprii, cat si pe seama surselor imprumutate. Nivelul indicatorului nu difera aproape deloc de la o perioada la alta si tendinta lui este in crestere desi aceasta fiind neglijabila.

b. Analiza ratei de finantare a activelor circulante

Indicatorul inregistreaza valori mai mari de 20 %, fondul de rulment acopera activele circulante, situatie considerata favorabila.

In primul an RfAc > 100, ceea ce ne arata ca activele curente sunt finantate integral din sursele curente.

In anii urmatori RfAc < 100, ceea ce ne arata ca activele curente sunt finantate doar partial din sursele curente, iar diferenta neacoperita o reprezinta necesarul de fond de rulment.

c. Rata finantarii Nfr din Fr

Pe intreaga perioada de analiza nivelul ratei ne arata ca surplusul de nevoi ciclice nu putea fi acoperit din surplusul de resurse permanente. Deci Nfr nu a putut fi acoperit din Fr. Valorile extrem de mici ale ratei reflecta deficitul in acoperirea globala a nevoilor de finantat prin resursele financiare globale, reflectand dezechilibrul financiar global, manifestat prin trezoreria neta negativa. Restul nevoilor de finantat ce au ramas neacoperite, si care erau nevoi ciclice, au trebuit sa fie acoperite din creditele de trezorerie.

Firma prezinta un echilibru financiar relativ stabil, exceptie facand primul an in care se inregistreaza un fond de rulment negativ, creditele pe termen scurt finantand nu numai nevoile de exploatare , dar si o parte din imobilizari, deoarece resursele permanente sunt insuficiente pentru a acoperi finantarea imobilizarilor.

C.     RATELE DE GESTIUNE (ROTATIE) A CAPITALURILOR

1. Rata de rotatie a capitalului permanent

In anul 3 de analiza capitalurile permanente se roteau prin cifra de afaceri de 0,42 ori. Fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut cu 0,09 ceea ce inseamna cresterea eficientei utilizarii capitalurilor permanente. In general pe perioada de analiza s-a manifestat o tendinta de crestere a ratelor de rotatii.

2. Rata de rotatie a capitalului propriu

In anul 3 de analiza capitalurile permanente se roteau prin cifra de afaceri de 0,42 ori.. Fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut cu 0,09 ceea ce inseamna cresterea eficientei utilizarii capitalurilor permanente. In general pe perioada de analiza s-a manifestat o tendinta de crestere a ratelor de rotatii.

3. Rata de rotatie a datoriilor totale

In anul 3 de analiza datoriile se roteau prin cifra de afaceri de 1.83 ori. Fata de anul precedent, numarul de rotatii s-a redus cu 0,85, ceea ce inseamna marirea duratei medii de creditare comerciala si financiara a firmei.

4. Rata de rotatie a datoriilor pe termen mediu si lung

In ultimul an de analiza firma nu a avut datorii pe termen lung si mediu. In anii precedenti se observa ca datoriile se roteau prin cifra de afaceri de 54, respectiv 126 ori. Deci, numarul de rotatii a crescut, iar durata medie in zile a unei rotatii a scazut, ceea ce a generat efecte pozitive asupra firmei.

5. Rata  de rotatie a datoriilor pe termen scurt

In ultimul an de analiza datoriile pe termen scurt se roteau prin cifra de afaceri de 1.83 ori. Fata de anul precedent, numarul de rotatii s-a redus cu 0.90 rotatii, ceea ce inseamna ca in aceasta perioada (spre deosebire de prima perioada) durata medie de creditare comerciala si financiara a crescut.

6. Rata  de rotatie a furnizorilor

In anul 2 de analiza se observa o scadere semnificativa a ratei de rotatie a furnizorilor, pana la nivelul de 7,31, datorata unei cresteri mai mari a datoriilor fata de furnizori in comparatie cu nivelul cifrei de afaceri. Spre deosebire de anul 2, in cel de-al treilea an de analiza are loc o situatie inversa, avand loc o crestere a ratei de rotatie a furnizorilor cu 8,93, ceea ce se apreciaza ca fiind pozitiv datorita cresterii mai accentuate a cifrei de afaceri fata de datoriile catre furnizori.

4. RATELE DE ROTATIE A ACTIVELOR

In ultimul an activele totale se roteau prin veniturile totale de 0,62 ori. Fata de anul precedent, numarul de rotatii a crescut cu 0,07, ceea ce inseamna cresterea eficientei utilizarii activelor. In general, pe perioada de analiza s-a manifestat o tendinta de crestere a numarului de rotatii , respectiv de diminuare a duratei medii in zile a unei rotatii, fapt ce a generat efecte pozitive de natura relaxarii financiare (eliberarea sub forma baneaca a unor resurse imobilizate) asupra trezoreriei.

1. Analiza gestiunii activelor imobilizate

In ultimul an de analiza activele imobilizate se roteau prin veniturile totale de 0,43 ori. Fata de anul precedent, numarul de rotatii s-a redus cu 0,10 rotatii. In general, in perioada de analiza s-a manifestat o tendinta de crestere a numarului de rotatii, respectiv de reducere a duratei medii in zile a unei rotatii, fapt ce a generat efecte pozitive de natura relaxarii financiare (eliberare sub forma baneasca a unor resurse imobilizate) asupra lichiditatii firmei.

2. Analiza gestiunii activelor circulante

In ultimul an de analiza activele circulante  se roteau prin cifra de afaceri de 3.89 ori, recuperandu-se sub forma intiala baneasca intr-un termen mediu de 93 zile. Fata de anul precedent, numarul de rotatii s-a redus cu 1,8 rotatii, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 29 zile, ceea ce inseamna reducerea eficientei utilizarii activelor circulante. Tendinta a generat efecte negative de natura presiunii financiare (imobilizara sub forma materiala a unor resurse banesti) asupra trezoreriei firmei.

a. Analiza gestiunii stocurilor

In ultimul an de analiza stocurile se roteau de 2.72 ori, parcurgand ciclul economic si recuperandu-se prin cifra de afaceri intr-un termen mediu de 134 zile. Fata de anul precedent numarul de rotatii a scazut cu 1.06 rotatii, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut. Aceasta modificare a vitezei de rotatie a stocurilor a fost determinata de modificarea cifrei de afaceri (a crescut cu 21,3%) respectiv modificarea stocurilor totale (au crescut cu 43,5% , ceea ce reprezinta o crestere intr-o masura mai mare decat cresterea cifrei de afaceri). Daca urmarim corelatia indicilor celor doi factori observam ca o crestere a cifrei de afaceri (cu 3 mil) este obtinuta cu un volum mai mare de resurse ( cu 2,5 mil). Aceasta inseamna reducerea eficinentei utilizarii stocurilor, respectiv marirea duratei medii de recuperare a lor sub forma baneasca initiala prin cifra de afaceri. In ultima perioada s-a manifestat o tendinta de reducere a numarului de rotatii, respectiv de crestere a duratei medii in zile a unei rotatii, fapt ce a generat efecte negative de natura imobilizarii de resurse financiare.

a1. Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Durata rotatiei stocurilor de materii prime si materiale consumabile creste pe intreaga perioada de analiza de la 18 la 24, reflectand reducerea eficientei activitatii de aprovizionare. Situatia se datoreaza cresterii intr-un ritm mai rapid a stocurilor respecive in comparatie cu cresterea cheltuielilor materiale totale si reflecta deficiente in procesul de aprovizionare. Efectul acestei situatii o reprezinta eliberarea de resurse financiare.

a2. Analiza gestiunii stocurilor de productie neterminata

Durata imobilizarii stocurilor de productie neterminata a crescut. Din acest punct de vedere situatia nu se incadreaza in limite normale reflectand reducerea eficientei activitatii de productie si este corelata cu cresterea intr-un ritm mai rapid a stocurilor fata de veniturile aferente. Acelasi lucru se intampla si in cazul gestiunii stocurilor de produse finite.

Pentru perioada de analiza putem constata o reducere a vitezei de rotatie a stocurilor, care a condus la sporirea duratei unei rotatii cu 38 zile (de la 96 zile in anul 2 la 134 zile in anul 3). Acest lucru reprezinta un aspect negativ.

b. Analiza gestiunii creantelor curente

In ultimul an de analiza creantele curente se roteau prin veniturile totale de 9.71 ori. Valoarea indicatorului este buna, insa fata de anul precedent numarul de rotatii s-a redus cu 14 de rotatii. Acest fapt a generat efecte negative asupra trezoreriei, in sensul de decalarii incasarilor, datoriile recuperandu-se intr-o perioada mai mare decat termenele de plata catre furnizori.

CONCLUZII

Aprecierea echilibrului permanent

Rata resurselor stabile, care reflecta masura in care participa resursele permanente la finantarea activitatii, a fost in ultimul an de analiza de 83%, reducandu-se cu 7% fata de anul anterior, semnificand reducerea importantei finantarii permanente in total finantare.

Pe intreaga perioada se inregistreaza valori pozitive si un trend crescator al fondului de rulment global, ceea ce inseamna ca sursele permanente, reusesc sa finanteze integral alocarile permanente ramanand si un surplus pentru finantarea nevoilor ciclice. Acest fapt se datoreaza cresterii permanente intr-un ritm superior pe perioada de analiza a resurselor permanente fata de cresterea alocarilor stabile.

Rata de finantare stabila pe intreaga perioada de analiza arata ca nevoile cu caracter permanent au fost acoperite integral din surse permanente, degajandu-se excedent de resurse financiare stabile, adica un fond de rulment global pozitiv. Finantarea s-a facut atat pe seama surselor proprii, cat si pe seama surselor imprumutate.

Firma a reusit sa-si acopere nevoile permanente pe seama surselor permanente.

Aprecierea echilibrului curent

Rata resurselor ciclice, ce reflecta masura in care participa resursele ciclice la finantarea activitatii, a fost in ultimul an de analiza de 10%, crescand cu 2% fata de anul anterior, sporind importanta finantarii ciclice in total.

Nevoia globala de fond de rulment a inregistrat valori pozitive si o tendinta de crestere pe intreaga perioada, insemnand un permanent surplus de nevoi in raport cu sursele temporare. S-a datorat cresterii intr-un ritm mai rapid a activelor ciclice decat a surselor ciclice.

Rata finantarii ciclice pe intreaga perioada de analiza arata ca nevoile cu caracter temporar n-au fost acoperite decat partial din surse cu caracter temporar degajandu-se un necesar global de rulment pozitiv. Tendinta generala de reducere reflecta accentuarea dezechilibrului financiar din activitatea curenta.

Firma n-a reusit sa-si acopere nevoile ciclice pe seama surselor ciclice.

Aprecierea echilibrului global

Rata trezoreriei de pasiv in ultimul an a crescut cu 5% fata de anul precedent, reflectand astfel cresterea importantei finantarii activitatii curente prin credite de trezorerie.

In ultimul exercitiu s-a inregistrat un deficit de trezorerie, situatie negativa. Acest deficit a trebuit sa fie acoperit din credite de trezorerie care au generat cheltuieli cu dobanzile, care au avut ca efect reducerea rezultatului exercitiului. Acest lucru se datoreaza valorilor mai mari ale necesarului global de fond de rulment in raport cu fondul de rulment global.

Dezechilibrul a fost generat in principal de incetinirea duratei medii de rotatie a stocurilor. Astfel trezoreria de pasiv a fost superioara trezoreriei de activ, firma fiind obligata sa apeleze la credite de trezorerie pentru a putea finanta activitatea curenta.

Rata finatarii globale in ultimul an arata ca necesarul de fond de rulment nu a putut fi acoperit din fondul de rulment. Valoarea ei reflecta deficitul in acoperirea globala a nevoilor de finantat prin resursele financiare globale, reflectand dezechilibrul financiar global, manifestat prin trezoreia neta negativa.

Firma n-a reusit sa-si acopere nevoile globale de finantat pe seama resurselor financiare globale, fapt ce a generat un deficit de trezoreie, care a trebuit acoperit din credite de trezorerie.