IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA CONTEMPORANA

IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA CONTEMPORANA

1. Etica si lumea contemporana

Influenta firmelor private asupra societatii este mai mare decat a fost pana in prezent,

iar politicile imorale, frecvent intalnite in mediul de afaceri pot sa provoace imense daune

si prejudicii indivizilor, comunitatilor si mediului. Cresterea interesului fata de etica

in afaceri este influentat si de schimbarea naturii insesi a afacerilor in contextul

ultimelor decenii, in care a luat o amploare evidenta procesul de globalizare. Firmele

comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice decat au fost pana acum. In consecinta apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unui context multinational si multicultural,in care criteriile corectitudinii morale difera si se modifica rapid.

Cresterea importantei acordate eticii in afaceri se explica si prin modificarile suferite

de strategiile si structurile corporatilor. Curente recente in teoria si practica manageriala, precum total quality management, ca si procesele de restructurare si redimensionare a firmelor de top, au condus la abordarea multor practici traditionale de conducere a proceselor economice. Ierarhiile manageriale stufoase si rigide s-au aplatizat considerabil. In consecinta autoritatea si raspunderea decizionala s-au dispersat din ce

in ce mai mult in cadrul firmei: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot

mai joase si de catre tot mai multi angajati. Iata de ce se impune ca fiecare salariat, nu

numai top managementul sa inteleaga cat mai bine complexitatea problemelor de natura etica.

Lista schimbarilor majore care influenteaza cresterea importantei eticii in afaceri este

incompleta; multe alte aspecte pot intra in discutie. Cert este faptul ca Europa tot mai

mult neaga faptul ca etica in afaceri este doar un trend trecator, afirmatie instalata de

"imperialismul cultural" nord-american. Astfel se configureaza un consens tot mai deplin

asupra importantei acestui subiect, fie ca e vorba de studenti, profesori, functionari

guvernamentali sau consumatori, dar mai ales de firmele comerciale. In mai toate

universitatile din Europa s-au introdus in ultimii ani cursuri de etica in afaceri;

numarul articolelor publicate in presa pe teme de business ethics a crescut enorm; pe internet se pot gasi in acest moment peste 20.000. de webpages si circa 1.200. de carti

dedicate exclusiv eticii in afaceri. Se poate chiar vorbi despre o noua industrie in domeniu: in corporatiile moderne exista deja directori pe probleme de etica (corporate

ethics officers); a crescut numarul consultantilor independenti in materie de etica a

afacerilor; sunt tot mai viguroase si prezente pe pietele de capital trusturile de ethical

investment; de mare autoritate si influenta se bucura activitatile de audit, monitorizare

si evaluare etica, de curand initiate si dezvoltate de firme prestigioase precum McKinsey,

PriceWaterhouseCoopers si altele.

In pofida scurtei istorii de pana acum, acest domeniu a cunoscut in ultimele doua

decenii evolutii tematice si conceptuale sesizabile, mai ales sub influenta efectelor de

globalizare si a noului concept de sustenabilitate.

Importanta eticii pentru manageri

Exista 7 valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in vedere, prin managerii si angajatii sai, pentru o desfasurare cat mai etica a activitatii sale, si anume: consideratie -fata de semenii sai

veghere -in pastrarea standardelor etice

creativitate -in economisirea resurselor si in protectia mediului

servirea -clientilor cat mai bine

corectitudine -fata de furnizori, beneficiari, personalul angajat, asociati, comunitate

transparenta - eliminarea minciunii in comunicarea cu partenerii, clientii, furnizorii, personalul angajat, organele statului

interdependenta -fata de comunitatea in care traiesc si isi desfasoara activitatea

De asemenea exista 12 provocari morale in viata de afaceri:

aprecierea demnitatii muncii;

bunele relatii in afaceri;

deservirea impecabila a clientilor;

moralitate in achizitionare, moralitate in desfasurarea competitiei;

tratarea personalului cu demnitate si respect;

remunerarea corecta a personalului;

respectarea legilor;

protejarea mediului inconjurator;

incheierea de afaceri fara mituire;

mentinerea onestitatii in afaceri;

supravietuire in caz de schimbari majore.(9)

Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest si are o inalta moralitate, exemplu dat de sefii sai si de top-managerii il pot determina sa treaca cu vederea practicile neetice ale altora sau poate chiar sa le adopte.

Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizatii si de a da tonul din punct de vedere moral. Ei au si o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot si trebuie sa serveasca drept modele de comportament etic pentru intreaga organizatie.

Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie sa fie intruchiparea principiilor inalte de etica dar si prin comunicarea in intreaga organizatie a asteptarilor similare de la angajati, si prin incurajarea rezultatelor pozitive.

Din pacate de la conducerea de la varf se sugereaza uneori subtil ca, cei din conducere nu vor sa stie de practicile ilegale sau neetice ale angajatilor. si daca practica personalului, aflat in conducerea de varf a organizatiei, este cunoscuta pentru folosirea resurselor organizatiei pentru placeri personale, angajatii de la nivelurile mai joase sunt susceptibili de a proceda la fel.

Fiecare manager este intr-o pozitie de influenta asupra subordonatilor. Toti managerii trebuie sa actioneze ca modele etice bune si sa dea tonul moralitatii in aria lor de responsabilitate. Trebuie avut grija ca aceasta sa se faca de o maniera pozitiva si informala.

Stabilirea de obiective si comunicarea asteptarilor de importanta majora este foarte importanta in aceasta privinta. Un surprinzator 64% din 238 de directori executivi dintr-un studiu au raportat ca se simt sub presiunea de a-si compromite standardele personale pentru a atinge obiectivele companiei.

Un studiu al revistei 'Fortune', din SUA, a aratat ca 34% din subiecti considera ca presedintele de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective rezonabile 'astfel incat subordonatii sa nu simta presiuni in directia luarii unor decizii neetice'. Evident ca un sef poate incuraja fara sa vrea practici neetice exercitand prea multa presiune pentru atingerea unor obiective prea dificile.(10)

3.Coruptia- principala problema in etica lumii contemporane

O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita.

Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen in 180 de tari.

Iata cateva dintre rezultatele obtinute pentru anul 2006:

Tabelul Topul tarilor din punct de vedere al coruptiei (12)

(10-coruptie la nivel mic;1-coruptie intensa)

***Intregul studiu pentru anul 2006 este prezentat in anexa ***

In anul 2007 situatia pentru Romania nu s-a schimbat, insa alte tari au avut schimbari semnificative.

Austria, Bahrain, Belize, Bhutan, Jordan, Laos, Macao, Malta, Mauritius, Oman, Papua Noua Guinea, si Thailanda au inregistrat scaderi, in timp ce Costa Rica, Croatia, Cuba, Republica Ceha, Dominica, Italia, Macedonia, Namibia, SeychellesAfrica de Sud si Suriname au inregistrat cresteri.

In ceea ce priveste cei mai corupti presedinti, lista este condusa de catre Mohamed Suharto- Indonezia(1967-1998), Ferdinand Marcos- Filipine (1972-1986), ultimul din cei 10 fiind Joseph Estrada- Filipine (1998-2001).

Intr-un alt studiu realizat de Banca Mondiala asupra managerilor, acestia au declarat ca principalul obstacol in realizarea afacerilor il constituie coruptia, evidentiata de catre subiecti in procent de 18%, in tarile dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare in proportie de 54% -din care face parte si Romania-, iar in tarile din cadrul CSI in proportie de 84%. Din aceasta cauza multe companii straine, importante surse de finantare, si-au retras activitatea.

'Romania este in afara zonei de interes al investitorilor', este titlul unui articol publicat in cotidianul Curierul National, dar care reflecta practic o realitate, cauzata de un climat instabil din punct de vedere juridic si financiar, dar si ca efect al prezentei pe scara larga a birocratiei si coruptiei in tara noastra.

Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si indoctrinarea societatii romanesti, timp de aproape 50 de ani, in mod barbar, cu ateismului materialist. Odata cu prabusirea sistemului social comunist, neexistand o limitare morala si etica, alta decat cea comunista, nu a mai existat nimic care sa impiedice oamenii aflati in posesia parghiilor politice, economice, juridice si sociale sa le foloseasca in interesul personal sau al cercului de prieteni apropiati. Acest lucru fiind posibil si datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum .

Coruptia este influentata in mare masura de nivelul saraciei. Romania a inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste reducerea saraciei insa beneficiile cresterii economice nu au reusit sa ajunga la toate segmentele populatiei.

Tabelul 3. Nivelul saraciei in Romania (rural/urban) intre 2000 si 2006 (11)

(9)    David Murray, 'Cele 7 valori esentiale. IMM-urile si beneficiarii lor'

(10)  Jhon R. Shermerhorn - "Management and Organizational Behavior. Essentials", Editura John Wiley & Sons Inc., New York, SUA, 1996

(11)  www.worldbank.org

(12) http://www.infoplease.com/ipa/A0781359.html