|
Intonatii cromatice in la minor
Datorita faptului ca cele 3 variante de tetracord ale gamei la minor contin atat sunetele naturale (fa, sol), cat si pe cele alterate (fa#, sol#), deseori melodiile folosesc succesiv sunetul natural si pe cel alterat sau invers, de exemplu: sau realizand ceea ce se numeste intonatie cromatica.
Intonatia cromatica este relativ dificila daca nu o incadram permanent intre pilonii diatonici pe care trebuie sa-i avem in memorie. Astfel pentru a intona sunetele cromatice din acest tetracord superior, trebuie sa ne sprijinim pe tonica la si pe cvinta (dominanat) mi, sunetele de baza ale tetracordului:
b) Masura de 6/8 ( 6= 2 =)
Masura de 6/8 o putem gandi ca de doua ori 3/8 + ). Este cea mai frecventa masura din grupul celor cu timpi ternari, ea prezentand si cele mai specifice formule ritmice cu caracter ternar.
Ca si in cazul masurii de 3/8, ea se poate masura:
1) (in tempi mai rari), luand ca unitate de timp deci divizat, sau
2) luand ca unitate de timp (in tempi mai repezi), deci concentrat.
(1) Cand se ia ca unitate de timp (divizat), ea se tacteaza astfel:
(adica timpul 1 si 2 in jos, al 3-lea la stanga, 4 si 5 la dreapta, si 6 in sus)[1]
Cand masura 6/8 se gandeste cu unitatea de timp (deci concentrat) ea se tacteaza pe 2 timpi (ca si masura de 2/4): 1 , 2
J. S. BACH Cantata BWV 33 Aria 3:
alt
J. S. BACH Cantata BWV 43 Aria 9:
oboi I J. S. BACH Cantata BWV 196 nr. 3,
violoncel E. GRIEG Concerto pentru pian in la, op. 16 p. J. S. BACH Concert pentru 2 piane in Do p. II,
pian II J. S. BACH Cantata BWV 68 Aria 4:bas J. S. BACH Preludii si fugi, vol.I Preludiu in la
III. Alteratii si cromatisme in gamele Do major si la minor
Din materialul parcurs pana aici s-a constatat ca toate problemele gamelor Do major si la minor se constituiau numai din sunete naturale (trepte naturale).
Dar in creatiile scrise in Do major si la minor mai apar si alte sunete. Acestea sunt scrise cu semne de alteratie in fata (diezi sau bemoli) si se numesc sunete alterate.
De exemplu:
Daca sunetul natural este urmat imediat de aceleasi sunet alterat se va numi cromatism.
De exemplu:
Vom studia acum pe rand aceste alteratii in cele doua game invatate (Do si la)[2].
[1] Fiind o masura greu de tactat (care poate sa ne impiedice la concentrarea pe cantare), putem renunta la baterea ei, folosind un mod foarte simplu de tactare si anume: batand fiecare timp () in jos (chiar ciocanind fara zgomot - cu degetul mijlociu in masa:
[2] Prin abordarea treptelor alterate, gamele Do si la se "largesc" ca fond sonor si ele devin ceea ce se cheama tonalitati, adica fond de sunete raportate la un centru numit tonica.
Von conveni acum ca gama este o schema care reprezinta tonalitatea. In mod curent (teoretic si practic) cele doua notiuni se folosesc (cu o anumita "neglijenta") ca similare.
Revenind la alteratii, trebuie spus faptul ca, pe langa "largirea" fondului sonor ele mai pot provoca inflexiuni modulatorii sau chiar modulatii, adica depasiri in alte tonalitati.