|
|
|
Alteratia treptei a IV-a suitor in Do major si la minor (1)
Cea mai frecventa treapta alterata este treapta a IV-a alterata suitor (fa# in Do si re# in la).
Pentru a intona aceasta treapta o vom gandi totdeauna sensibila la cvinta (dominanta). Aceasta sensibila o vom intona "imitand-o" pe cea a tonicii.
De exemplu, in Do major:
Treapta alterata (fa#) poate sa apara alternativ cu cea naturala (fa).[1]
Dar poate sa apara si succesiv, situatie in care se produce miscarea cromatica:
Cheia de Fa. Incepand cu aceasta lectie vom aborda si citirea in cheia fa. Aceasta cheie este folosita pentru a se canta in registrul grav (vocea de bas). Ea este in consecinta foarte necesara datorita folosirii ei in partiturile corale pentru partida de bas si in toate partiturile care se folosesc basul (vocal sau instrumental).
Cheia de Fa pe linia a
IV-a indica sunetul fa (pe
aceasta linie), de la care se calculeaza celelalte sunete:
Raportata la cheia sol, reperul comun este sunetul do (adica do de sub portativ in cheia sol este aceleasi cu do de deasupra portativului din cheia fa)[2].
J. HAYDEN Simfonia londoneza nr.1 p. III
Trio: oboi L. van BEETHOVEN Concert pentru pian nr. 1, op 15 p. III Rondo:pian
W. A. MOZART Concert pentru pian in Do, K.V. 467 p. I:
vioara I J. HAYDN Simfonia londoneza p.IV:
vioara I
FR. CHOPIN Mazurca, op. 56, nr 2 H. PURECELL Dido si Eneas Act II,
nr. 22 FR. SCHUBERT Sonata in la pentru pian op. 42 p.I
In la minor fenomenul
este identic, treapta a IV-a re se
altereaza re# devenind sensibila la mi (cvinta tonicii) dupa modelul
sensibilei (sol#) pentru tonica (la).
Alteratia (re#) poate sa apara alternativ cu treapta naturala (re) sau succesiv, producand cromatism (re-re#).
b) Masura de 9/8 ( 9 = 3 = )
Masura de 9/8 inseamna de 3 ori 3/8. Pe cadrul sau se formeaza aceleasi formule ritmice ca si in masurile 3/8 si 6/8 dar grupandu-se pe 3 unitati de timp.
Ca atare
masura de 9/8 se poate gandi si tacta in cele doua feluri:
divizat si concentrat. In ambele cazuri se foloseste schema de 3,
deci divizat:
(3 jos, 3 dreapta, 3 sus)[3]
iar concentrat, ca o simpla masura de 3
Exemple divizat:
Exemplu concentrat:
Solfegii
FR. SCHUBERT Dorita R. SCHUMANN Lied, op. 79, nr. 11
F. M. BARTHOLDY Simfonia III, op. 56 p.IV,
vioara I FR. SCHUBERT Sonata in pentru pian, op. 42 p.III G. F. HAENDEL Concerto grosso IV p. II,
violoncel W. A. MOZART Sonata in la pentru pian K. V. 310 p. I D. SCARLATTI Sonata in re, nr.25 Vol. I D. SCARLATTI Sonata in mi, nr.19 Vol. III
[1] Sa nu uitam ca treapta naturala fa o intonam semiton deasupra lui mi
[2] In solfegiere registrul acestei chei il plasam tot in ambitusul natural al vocii noastre ca si cand am solfegia in cheia sol, caci in mod real registrul cheii fa reprezinta grafic ambitusul vocii barbatesti (vocile feminine si de copii cantand automat cu o octava mai sus).
[3] Se
poate renunta la tactarea masurii, batand fiecare timp (
) in jos
(ciocanind in masa)
