|
|
|
TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR - TEST
1. Triada de factori predispozanti pentru tromboza venoasa, descrisa de Virchow cuprinde:
a. edemul membrelor inferioare, hipercoagulabilitatea, staza;
b. traumatismul local al peretelui vaselor, sarcina, hipercoagulabilitatea;
c. traumatismul local al peretelui vaselor, hipercoagulabilitatea, staza;
d. obezitatea, hipercoagulabilitatea, sarcina;
e. sarcina, staza, hipercoagulabilitatea.
2. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte, cu EXCEPTIA:
a. rezistenta vasculara pulmonara crescuta;
b. alterarea schimbului de gaze;
c. hiperventilatia alveolara;
d. rezistenta crescuta a cailor aeriene;
e. complianta pulmonara crescuta.
3. Cea mai specifica explorare disponibila pentru stabilirea diagnosticului definitiv de tromboembolism pulmonar este:
a. ultrasonografia venoasa;
b. angiografia pulmonara;
c. scintigrafia pulmonara;
d. ecocardiografia;
e. flebografia de contrast.
4. Terapia primara specifica prin cateter a tromboembolismului pulmonar se face prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. fragmentarea si dispersia distala;
b. pulverizarea mecanica;
c. embolectomia de aspiratie;
d. trombendarterectomia;
e. tromboliza locala direct pe cateter.
5. Administrarea heparinei nefractionate in tromboembolismul pulmonar se face astfel:
a. bolus 5000 - 10000 unitati, apoi perfuzie continua 1000 - 1500 U/ora;
b. bolus 3000 unitati, apoi perfuzie continua 2000 U/ora;
c. bolus 150000 unitati, apoi perfuzie continua 1000 - 1500 U/ora;
d. bolus 15000 unitati, apoi perfuzie continua 1000 - 1500 U/ora;
e. bolus 5000 unitati, apoi perfuzie continua 500 - 1000 U/ora.
6. Diagnosticul diferential al tromboembolismului pulmonar se face cu urmatoarele entitati, cu EXCEPTIA:
a. infarctul miocardic;
b. exacerbarea BPOC;
c. pericardita;
d. hipotiroidia;
e. astmul.
7. Despre explorarea angiografica in tromboembolismul pulmonar se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. poate detecta embolii de 1-2 mm;
b. este cea mai specifica explorare pentru stabilirea diagnosticului;
c. se realizeaza cu usurinta in orice serviciu medical;
d. este utila cand probabilitatea clinica de tromboembolism pulmonar difera substantial de rezultatul scintigrafiei pulmonare;
e. este utila cand scintigrafia pulmonara pledeaza pentru probabilitatea intermediara de tromboembolism pulmonar.
8. Reactiile adverse care pot aparea dupa administrarea heparinei in tromboembolismul pulmonar sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. hemoragia in diverse teritorii;
b. osteopenia;
c. anemia;
d. fracturi pe os patologic;
e. trombocitopenia.
9. Valoarea INR (International Normalized Ratio) pentru controlul tratamentului anticoagulant in tromboembolismul pulmonar trebuie sa fie de aproximativ:
a. 2;
b. 2 - 3;
c. 2,5 - 3;
d. 3;
e. 3,5.
10. Factorii care pot precipita tromboembolismul pulmonar sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:
a. interventii chirurgicale;
b. contraceptive orale;
c. imobilizare prelungita;
d. obezitate;
e. infectii pulmonare intercurente.
11. Cel mai frecvent semn clinic intalnit in tromboembolismul pulmonar este:
a. hipotensiune;
b. sincopa;
c. tahicardia;
d. tusea;
e. dispneea.
12. Nu sunt sugestive pentru TEP masiv :
a) sincopa
b) HTA
c) Cianoza
d) Durerea pleurala
e) Dispneea
13. Care dintre urmatoarele anomalii ecg nu pot fi induse de TEP :
a) TS
b) FA
c) FeA
d) S, Q3T3
e) Indice Sokolov Lyon > 35 mm
14. Care dintre urmatoarele aspecte radiologice nu sugereaza TEP :
a) olighemia focala
b) artera pulmonara dreapta descendenta larga
c) liniile Kerby B
d) cocoasa Hampton
e) radiografie toracica normala
15. Ecocardiografia la pat poate diferentia :
a) IMA
b) tamponada cardiaca
c) TEP complicat cu IC dr
d) TVP a membrelor inferioare
e) disectia de aorta
16. Care dintre urmatoarele explorari este cea mai specifica pentru diagnosticul TEP ?
a) nivelul D dimerului plasmatic masurat prin metoda ELISA
b) nivelul D dimerului plasmatic apreciat prin reactia de aglutinare cu latex
c) dozarea gazelor sanguine arteriale
d) angiografia pulmonara
e) scintigrafia de perfuzie pulmonara
17. Terapia primara a TEP presupune :
a) tratament aticoagulant cu worfarina
b) tratament fibriolitic
c) tratament anticoagulant cu heparina
d) tratament fibrinolitic si tratamnt anticoagulant cu heprina
e) tratament fibrinolitic si tratament anticoagulant plachetar
18. Tratamentul TEP cu TA normala si functie normala a VD presupune
a) tratament anticoagulant si tratament fibrinolitic
b) tratament anticoagulant
c) embolectomie chirurgicala
d) piv cu dobutamina
e) tratament anticoagulant si tratament anticoagulant plachetar
19. La ce nivel de scadere a trombocitelor, in cursul heparinoterapiei din TEP se indica intreruperea acesteia :
a) 50 %
b) 25 %
c) 70 %
d) 90 %
e) 15 %
20. Nu reprezinta complicatie a heparinoterapiei in TEP :
a) sindromul cheagului alb
b) hemoragia
c) tombocitopenia
d) cresterea nivelului transaminazelor
e) cresterea nivelului creatininei
21. Nu constituie factor
precipitant al TEP :
a) obezitatea
b) efortul izotonic
c) imobilizarea prin AVC
d) cateter vnos central permanent
e) cancerul
22. Conduita in hemoragile cu potential letal induse de worfarina (in tratamentul TEP) este :
a) reducerea dozei de werfarina
b) administrarea de O2
c) administrarea de plasma proaspat congelata
d) administrarea de sulfat de protamina
e) adminstrarea de vitamina K, intravenos
23. Eficacitatea si siguranta tratamentului cu Heparina nefractionata se urmareste prin :
a) timp de sangerare
b) indice de protrombina
c) INR (raport international normalizat)
d) aPTT (timp partial de tromboplastina activata)
e) nivelul fibrinogenului plasmatic
24. Triada Virchow cuprinde:
a. traumatism vascular local, hipercoagulabilitate, rezistenta la proteina C activata
b. staza, hipercoagulabilitate, obezitate
c. imobilizarea prelungita, obezitate, staza vasculara
d. traumatism vascular local, hipercoagulabilitate si staza
e. deficienta proteinei C,S si antitrombinei.
25. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte, cu exceptia:
a. alterarea schimbului de gaze
b. hiperventilatie alveolara
c. rezistenta vasculara pulmonara scazuta
d. rezistenta crescuta a cailor aeriene
e. complianta pulmonara scazuta
26. Ischemia miocardica si infarctul de ventricul drept pot fi precipitate de:
a. cresterea rezistentei vasculare pulmonare
b. tensiunea parietala crescuta a ventricului drept
c. deschiderea foramen ovale
d. dilatarea ventriculului stang
e. embolizare coronariana
27. Pacientii cu TEP masiv prezinta:
a. hipotensiune arteriala sistemica
b. hipokinezie ventriculara dreapta
c. edem pulmonar acut
d. junghi toracic accentuat de inspir
e. puls paradoxal Kussmaul
28. Diagnosticul diferential al TEP se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. infarctul miocardic, angina instabila
b. disectia de aorta
c. insuficienta cardiaca congestiva
d. pericardita
e. hipertensiunea pulmonara primitiva
29. Ecocardiografia ajuta la stabilirea riscului, prognosticului si planificarea tratamentului optim in TEP prin:
a. diferentierea de infarctul miocardic
b. evaluarea stazei venoase sistemice
c. descoperirea disfunctiei ventriculare drepte
d. masurarea rezistentelor pulmonare
e. aprecierea severitatii disfunctiei diastolice a VS
30. Cea mai specifica explorare pentru stabilirea diagnosticului de TEP este:
a. radiografia toracica
b. ecocardiografia
c. scintigrama pulmonara
d. angiografia pulmonara
e. flebografia de contrast
31. Terapia medicala primara a tromboembolismului pulmonar cuprinde:
a. tromboliza
b. agenti cronotropi
c. embolectomia de aspiratie
d. embolectomia acuta
e. trombendarterectomia
32. Bolusul clasic de heparina nefractionata este de:
a. 1000-1500 unitati
b. 1000-2000 unitati
c. 1000 unitati /Kg corp
d. 5000-10000 unitati
e. 500 unitati/Kg corp
33. Valoarea INR sub tratament cu warfarina ar trebui sa fie:
a. 1 - 3
b. aproximativ 5
c. 2 - 5
d. < 1
e. aproximativ 3
34. Terapia trombolitica poate determina:
a. scaderea ratei mortalitatii si recurentei TEP
b. liza trombilor din cavitatile cardiace
c. cresterea importanta a hemoragiilor intracraniene
d. cresterea secretiei de serotonina
e. ameliorarea disfunctiei ventriculare stangi
35. Precizati care din factorii enumerati mai jos poate precipita tromboembolismul pulmonar:
a. factorul V Leiden
b. tratamentul anticoagulant
c. imobilizarea
d. bronhoconstrictia
e. traumatismul local al peretelui venos
36. Care este cea mai frecventa stare de hipercoagulabilitate ereditara:
a. deficitul de proteina C
b. deficitul de proteina S
c. deficitul de antitrombina III
d. factorul V Leiden
e. deficitul de surfactant alveolar
37. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la embolizarea unui trombus venos este adevarata:
a. cand trombii venosi sunt dislocati de la locul lor de formare, ei embolizeaza in circulatia arteriala sistemica
b. aproximativ jumatate din pacientii cu TVP proximala a membrelor inferioare sau TVP pelviana au TEP
c. TVP izolata a gambei nu are risc de TEP
d. TVP izolata a extremitatilor superioare se asociaza intotdeauna cu TEP
e. embolia pulmonara scade rezistenta vasculara pulmonara
38. Cauza obisnuita de deces in TEP este:
a. infarctul miocardic al ventriculului drept
b. hipoventilatia alveolara severa
c. insuficienta cardiaca dreapta progresiva
d. obezitatea
e. alterarea schimbului de gaze
39. Alegeti afirmatia corecta referitoare la sindroamele clinice ale TEP:
a. prezenta unui infarct pulmonar indica un TEP masiv
b. pacientii cu TEP masiv prezinta hipotensiune arteriala sistemica
c. pacientii cu TEP moderat spre intinsa au hipotensiune arteriala sistemica
d. terapia primara cu tromboliza ofera sanse de supravietuire in embolia netrombotica
e. functia cordului drept este scazuta si presiunea arteriala sistemica este normala la pacientii cu TEP mic spre moderat
40. Care din urmatoarele etiologii enumerate mai jos nu este cauza de embolie pulmonara netrombotica:
a. embolia tumorala
b. embolia cu lichid amniotic
c. tromboza venoasa profunda izolata a gambei
d. embolia grasa
e. embolia gazoasa
41. Care din urmatoarele elemente de anamneza si clinice nu este relevant pentru diagnosticul unui TEP:
a. antecedente personale de TEP
b. antecedente personale de TVP
c. istoricul familial al tromboembolismului venos
d. semnele clinice de TVP
e. antecedente personale de dislipidemie
42. Care din urmatoarele simptome indica un TEP masiv:
a. tusea
b. expectoratia hemoptoica
c. durerea pleurala
d. sincopa
e. anxietatea
43. Care din urmatoarele semne clinice indica un TEP masiv:
a. tahicardia
b. hipotensiunea arteriala
c. frecatura pleurala
d. accentuarea componentei pulmonare a zgomotului 2
e. bradicardia paradoxala
44. Care din urmatoarele explorari neinvazive va este cea mai utila pentru trierea rapida a bolnavilor acuti care ar putea avea TEP:
a. D-dimerul plasmatic masurat prin tehnici ELISA
b. Radiografia toracica
c. Ecografia sistemului venos profund al membrelor inferioare
d. Ecocardiografia
e. Electrocardiograma
45. In TEP terapia primara are ca scop lizarea / indepartarea cheagului si se poate realiza prin urmatoarele mijloace, cu o exceptie:
a. tromboliza venoasa periferica
b. embolectomie chirurgicala
c. fragmentarea si dispersia distala a cheagului prin cateter
d. tromboliza locala direct prin cateter
e. heparinoterapie
