Tratamentul cariei dentare - licenta

Tratamentul cariei dentare - licenta

Bibliografie asociata temei:

A.lliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

713.        *Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este:

A.     de 40µ

B.     mai mare de 30µ

C.     mai mica de 40µ

D.    mai mica de 25µ

E.     intre 25-35µ

714.        *Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana:

A.     30%

B.     35%

C.     72%

D.    69%

E.     40%

715.        *Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin:

A.     PH alcalin si efecte de iritatie pulpara

B.     PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara

C.     PH aproape neutru si efect sedativ pulpar

D.    PH acid si efecte de iritatie pulpara

E.     PH cu valori cuprinse intre 6-9

716.        *Cavitatile compuse implica afectarea a:

A.     Trei suprafete dentare

B.     Mai multe suprafete dentare

C.     Doua suprafete dentare

D.    singura suprafeta dentara

E.     Patru suprafete dentare

717.        Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de denttina care asigura protectia pulpara chimica si termica?

A.     1.5-2 mm

B.     2 mm

C.     2-3 mm

D.    0.5-1 mm

E.     2.5-3 mm

718.        Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de:

A.     0.5 micrometri

B.     0.2 micrometri

C.     0.7 micrometri

D.    0.8 micrometri

E.     0.3 micrometri

719.        *Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

A.     Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase

B.     Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice

C.     Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact

D.    Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective

E.     Toate de mai sus

720.        *Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:

A.     Remineralizarea leziunilor incipiente

B.     Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor

C.     Modificarea dietei

D.    Folosirea fluorurilor

E.     Toate de mai sus

721.        *Peretii unei cavitati:

A.     peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate

B.     peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD

C.     peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii

D.    peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este mentinut decat de catre gingie

E.     peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui

722.        *Planul de tratament in caria simpla:

A.     nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza

B.     exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist

C.     un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului

D.    secventa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de intretinere si faza de recuperare

E.     tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze

723.        *Care este principiul dupa care se stabileste conturul marginal al unei cavitati :

A.     Indepartarea completa a smaltului subminat

B.     Indepartarea completa a dentinei ramolite

C.     Indepartarea completa a smaltului cariat

D.    Respectarea regulilor de rezistenta

E.     Respectarea regulilor de retentie

724.        *Conturul marginal al unei cavitati ocluzale la primul premolar superior seamana cu un:

A.     Patrat

B.     Cerc

C.     Fluture

D.    Coada de randunica

E.     Romb

725.        *Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici:

A.     PH cu valori cuprinse intre 6-9.

B.     PH acid si efecte de iritatie pulpara

C.     PH aproape neutru si efect sedativ pulpar

D.    PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara

E.     PH alcalin si efecte de iritatie pulpara

726.        *Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cand adeziunea se compromite:

A.     Intre detritusul remanent hibridizat si dentina sanatoasa subiacenta

B.     Intre baza stratului hibrid si dentina sanatoasa subiacenta

C.     In masa stratului hibrid

D.    Intre adeziv si portiunea superficiala a stratului hibrid

E.     Intre compozit si adeziv

727.        *Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea:

A.     coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid

B.     coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita

C.     coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita

D.    coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare

E.     coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare

728.        *Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate:

A.     intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid

B.     intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid

C.     intre adeziv si rasina compozita

D.    intre stratul hibrid si canaliculele dentinare

E.     intre rasina compozita si stratul hibrid

729.        *Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de:

A.     afinitatea pentru substratul tisular

B.     gradul de deshidratare dentinara

C.     tipul de monomer adeziv

D.    tipul leziunii carioase

E.     localizarea leziunii carioase

730.        Cavitatile de clasa a II-a se pregatesc la nivelul cariilor care evolueaza pe suprafetele:

A.     Proximale ale premolarilor

B.     Proximale ale caninilor

C.     Proximale ale incisivilor laterali

D.    Proximale ale incisivilor centrali

E.     Vestibulare ale molarilor

731.        *Obtinerea formei de rezistenta reprezinta:

A.     ameloplastia

B.     o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale

C.     accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii

D.    rezistenta restauratiei la fortele de dislocare

E.     nici un raspuns corect

732.        Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate:

A.     au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali

B.     nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali

C.     utilizarea lor realizeaza o economie de timp

D.    folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic

E.     patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1µm in 30'

733.        Avantajele lacurilor dentare sunt:

A.     izoleaza termic

B.     incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului

C.     rezista in mediul oral

D.    adera fizic si chimic de tesuturile dentare

E.     reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara

734.        Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:

A.     Opti Bond

B.     One Coat Bond

C.     Clearfil Liner Bond2

D.    Syntac Sprint

E.     Tenure

735.        Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele:

A.     izolare termica necorespunzatoare

B.     protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare

C.     lipsa rezistentei mecanice semnificative

D.    desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor

E.     alcalinitatea crescuta

736.        Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul:

A.     benzen

B.     sandarac

C.     copal

D.    clorbutanol

E.     colofoniu

737.        Primerii au rolul de:

A.     inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent

B.     umectare intima a fibrelor de colagen

C.     colabare a fibrelor de colagen, blocand permeabilitatea dentinei

D.    inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen

E.     amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii

738.        Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin:

A.     incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere

B.     raport marit pulbere/lichid

C.     raport scazut pulbere/lichid

D.    incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza

E.     contact prematur cu lichidele bucale

739.        Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla:

A.     Biocompatibilitatea

B.     Adezivitatea la dentina

C.     Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite

D.    Reducerea microinfiltratiei marginale

E.     Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri

740.        Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda:

A.     Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare

B.     Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare

C.     Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare

D.    Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare

E.     Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa scade sub 1mm

741.        Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:

A.     Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene

B.     Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene

C.     Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde

D.    La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde

E.     La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde

742.        Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza:

A.     Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor

B.     Biocompatibilitatii pulpare

C.     Efectului antibacterian

D.    Obligativitatii conditionarii plagii dentinare

E.     Capacitatii de izolare termica

743.        Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:

A.     Obturatii coronare adezive cu compozit

B.     Obturatii coronare adezive cu amalgam

C.     Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla

D.    Sigilarea preventiva a plagii dentinare

E.     Sigilarea curativa a plagii dentinare

744.        Lacurile dentare au urmatoarele indicatii:

A.     Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm

B.     Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentine restante este mai mica de 0,5-1 mm

C.     Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara

D.    Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe peretii de smalt ai cavitatii

E.     Reducerea hipersensibilitatii dentinare

745.        Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece:

A.     Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare

B.     Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare

C.     Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride

D.    Au rezistenta mai mare la compresiune fata de valorile altor materiale de obturatie de baza

E.     Au contractie mare de priza

746.        In ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?

A.     in cavitati profunde

B.     in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase

C.     cand se doreste realizarea controlului cariei

D.    la dinti cu leziune carioasa minima

E.     in cavitati punctiforme

747.        Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:

A.     Porozitatea matricei dentare

B.     Umiditatea endogena

C.     Umiditatea accidentala

D.    Umiditatea exogena

E.     Tipul rasinii adezive

748.        Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

A.     Alcalinitate crescuta

B.     Alcalinitate scazuta

C.     Efect bacteriostatic

D.    Stimuleaza indirect neodentinogeneza

E.     Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente

749.        Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a putea fi pastrata:

A.     0.5 mm

B.     Mai mare de 0.5 mm

C.     Mai mica de 0.5 mm

D.    1 mm

E.     1-2 mm

750.        Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:

A.     Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori

B.     Varfului cuspizilor dintilor laterali

C.     Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori

D.    Nivelul fetelor vestibulare

E.     Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale

751.        Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa:

A.     Demineralizare insuficienta a dentinei

B.     Demineralizare excesiva a dentinei

C.     Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului

D.    Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare

E.     Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator

752.        Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele:

A.     Sub coafajele indirecte

B.     Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla

C.     Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam

D.    Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare

E.     Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite

753.        In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori:

A.     Extinderea cariei

B.     Materialul de restaurare folosit

C.     Pozitia dintelui antagonist

D.    Forma dintilor

E.     Tipul dietei

754.        Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele:

A.     Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat

B.     Necesita o uscare moderata

C.     Nu exista riscul de supraumectare

D.    Marja foarte mica de toleranta tehnica

E.     Larga utilizare

755.        Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate:

A.     cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui

B.     cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala

C.     cavitati simple: implica o singura suprafata

D.    cavitati compuse: implica doua suprafete

E.     cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata

756.        Compomerii:

1. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale
2. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti
3. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
4. primerii autogravanti ai compomerilor au o activitate acida slaba
5. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala prealabila aplicarii primerului

757.        Lacurile dentare (varnish-urile):

1. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv
2. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
3. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
4. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
5. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros

758.        Linerii:

1. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
2. nu realizeaza o buna izolare termica
3. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
4. sunt un fel de lacuri mai subtiri
5. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici

759.        Obiectivele prepararii cavitatilor:

1. refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
2. refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
3. indepartarea tuturor tesuturilor alterate
4. oferirea protectiei necesare pentru glandele salivare majore
5. crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie

760.        Obturatia de baza:

1. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de baza se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat
2. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga dentinara
3. substituie dentina alterata
4. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturatie coronara
5. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare

761.        Prepararea cavitatilor:

1. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor mandibulari
2. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor
3. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
4. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dintilor, pe suprafata vestibulara si orala
5. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali

762.        Primeri autogravanti:

1. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare
2. gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta
3. lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut
4. elimina consecintele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare
5. cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa

763.        Principii in prepararea cavitatilor nomenclatura:

1. coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
2. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
3. jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
4. prin marginile cavitatilor intelegem jonctiunea peretilor cu suprafata externa a dintelui
5. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi 'Colt-Alb')

764.        Ce instrumentar este indicat pentru finisare :

1. Bizotatoare de prag gingival
2. Toporisti de smalt
3. Freze fisura fara varf si taietura transversala
4. Freze diamantate
5. Freze fisura cu taietura transversala

765.        La ce materiale de obturatie se indica bizotarea cavitatii :

1. Portelan
2. Acrilat
3. Compozite
4. Silicat
5. Incrustatii

766.        Unde converg prismele de smalt :

1. In fosete
2. In santuri
3. La cuspizi
4. La crestele marginale
5. In fisuri

767.        Indicatiile lacurilor dentare:

1. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
2. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe peretii de smalt ai cavitatii
3. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara
4. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 0,5-1 mm
5. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm

768.        Linerii cu hidroxid de calciu au urmatoarele proprietati:

1. Efect bacteriostatic
2. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil
3. Stimularea depunerii de dentina secundara datorita efectului usor iritant asupra pulpei
4. Stimularea depunerii de dentina secundara datorita efectelor sedative asupra pulpei
5. Alcalinitate crescuta care se pastreaza si dupa priza prin eliberarea ionilor de hidrogen

769.        Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele avantaje:

1. rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
2. Reducerea microinfiltratiei marginale
3. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
4. Adezivitatea la dentina
5. Biocompatibilitatea

770.        Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:

1. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene
2. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene
3. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
4. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
5. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde

771.        Atitudinea fata de plaga dentinara in conceptia terapeutica contemporana:

1. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare
2. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dnetinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare
3. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare
4. zolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa scade sub 1mm
5. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare

772.        Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale:

1. Difuzivitatea termica
2. Conductivitatea termica
3. Biocompatibilitatea
4. Modulul de elasticitate
5. Rezistenta mecanica

773.        Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati:

1. Aderenta la plaga dentinara prin adeziune chimica
2. Aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica
3. PH 6 dupa 48 de ore
4. Modul de elasticitate crescut
5. Rezistenta mecanica mare

774.        Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele:

1. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc
2. Adeziune chimica la smalt si dentina
3. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
4. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
5. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare

775.        Cimenturile cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele proprietati:

1. Adeziunea chimica si coeficientul de dilatare termica previn microinfiltratia marginala
2. Ameliorarea adeziunii se realizeaza prin conditionarea plagii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea unor solutii de fosfat de calciu
3. Adeziunea chimica la dentina este superioara bazelor din ciment policarboxilat
4. Spatularea pe o placuta de sticla racita mareste rezistenta la compresiune permitand includerea unei cantitati mai mari de pulbere
5. Rezistenta la compresiune creste cu pana la 75% in interval de 1 an

776.        Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturatii de baza este deoarece:

1. Au contractie mare de priza
2. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de valorile altor materiale de obturatie de baza
3. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride
4. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare
5. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare

777.        Adezivii dentinari sunt indicati in protectia plagii dentinare datorita:

1. Capacitatii de izolare termica
2. Obligativitatii conditionarii plagii dentinare
3. Efectului antibacterian
4. Biocompatibilitatii pulpare
5. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor

778.        Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:

1. Sigilarea curativa a plagii dentinare
2. Sigilarea preventiva a plagii dentinare
3. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
4. Obturatii coronare adezive cu amalgam
5. Obturatii coronare adezive cu compozit

779.        Pentru o hibridizare optima sunt necesare:

1. Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit
2. Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
3. Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
4. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
5. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde

780.        Tehnicile de hibridizare includ:

1. Hibridizarea pe smalt
2. Hibridizarea fara pastrarea detritusului dentinar remanent
3. Hibridizarea cu pastrarea detritusului dentinar remanent
4. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuati simultan
5. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuati succesiv

781.        Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:

1. microinfiltratie
2. percolare
3. nanoinfiltratie
4. infiltratii marginale extinse
5. niciunul din raspunsurile de mai sus

782.        Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:

1. Marginilor incizale
2. Varfului cuspizilor
3. Suprafetelor mezio-ocluzo-distale
4. Suprafetelor vestibulare
5. Suprafetelor orale

783.        Stabilirea conturului marginal reprezinta:

1. plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
2. presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
3. se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
4. se realizeaza cu instrumente de mana
5. marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii

784.        Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune:

1. presiune minima
2. rapiditate
3. caldura frictionala aproape zero
4. control complet al instrumentului folosit
5. nici un raspuns corect

785.        Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii:

1. sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
2. sub coafajele indirecte
3. sub bazele cu CIS
4. protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
5. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite

786.        *Cavitatiile complexe:

A. implica doua suprafete ale dintelui

B. implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui

C. implica o suprafata a dintelui

D. se refera la adancimea cavitatilor

E. se refera la ariile anatomice implicate

787.        Cavitatiile de clasa l rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:

A. in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor

B. in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor

C. suprafata palatinala a frontalilor maxilari

D. suprafetele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal

E. in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor

788.        *In ce clasa sunt incluse cavitatile atipice de genul MOD?

A. clasa l

B. clasa a ll-a

C. clasa a V-a

D. clasa a Vl-a

E. clasa a lll-a

789.        Ameloplastia este indicata in:

A. in toate fosele si fisurile

B. fisura ce nu depaseste 1/3 din grosimea smaltului

C. fisura superficiala ce se apropie sau intercepteaza o creasta (vestibulara sau orala)

D. la dintii la care nu este anticipata o preparare

E. in zonele de contact centric

790.        Care este scopul si indicatia procedurii terapeutice numita "controlul cariei"?

A. in cavitati profunde

B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase

C. stopatea progresiei cariei cu impiedicarea afectarii tuturor dintilor

D. la dinti cu leziune carioasa minima

E. in cavitati punctiforme

791.        Avantajele prepararilor multiple sunt:

A. reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog

B. conduce la castigare de timp

C. necesita un numar redus de instrumente

D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte

E. scad pretul de cost al tratamentului

792.        Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca:

A. dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare

B. dinti ce au si alte restaurari corecte

C. accesibilitate directa

D. pacient tanar, sanatos

E. dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru

793.        * Gravarea acida a dentinei se face maxim timp de:

A. 10 secunde

B. 15 secunde

C. 20 secunde

D. 30 secunde

E. 60 secunde

794.        *Gravarea acida a smaltului se face timp de :

A. 10 secunde

B. 15 secunde

C. 20 secunde

D. 30 secunde

E. 60 secunde

795.        * Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare creste:

A. de la 1% la 13,4%

B. de la 1% la 1,9%

C. de la 1% la 28,6%

D. de la 1% la 6,8%

E. de la 2% la 13,4%

Tema nr. 9

Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti

Bibliografie asociata temei:

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

796. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza urmatoarelor elemente:

A. Proces carios fara deschiderea camerei pulpare

B. Teste de vitalitate pozitive

C. Durerea persista cateva minute dupa indepartarea excitantului

D. Semnalarea unor tratamente anterioare pe dintele in cauza

E. Percutie in ax negativa

797. Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:

A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect

B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp

C. Amputatia devitala

D. Extirparea vitala

E. Extractia dintelui

798. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa partiala:

A. Caracterul localizat al durerii

B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaza de la cateva minute la cateva ore

C. Teste de vitalitate pozitive mai ales la rece

D. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare

E. Percutie in ax dureroasa

799.        Indicatii de tratament in pulpita acuta seroasa partiala:

A. Coafaj direct in dublu timp

B. Amputatie vitala

C. Amputatie devitala

D. Extirpare vitala

E. Extractia dintelui

800. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv:

A. Durere cu caracter continuu

B. Intensitate mare a durerii

C. Percutie in ax dureroasa

D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice

E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa

801.        Indicatii de tratament in pulpita acuta seroasa totala:

A. Amputatia vitala

B. Amputatia devitala

C. Extirparea vitala

D. Extirpare devitala (in mod exceptional)

E. Extractia dintelui

802.        Pulpita acuta purulenta partiala - Diagnostic pozitiv

A. Durere pulsatila

B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece

C. Picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare

D. Percutie in ax dureroasa

E. Durere iradianata

803.        Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv:

A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare

B. Formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare

C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime

D. Durere spontana nocturna

E. Percutie in ax dureroasa

804.        Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv:

A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare

B. Lipsa durerii si aparitia ei in anumite circumstante

C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda

D. Teste de vitalitate negative

E. Percutia in ax dureroasa

805.        Pulpita cronica inchisa hiperplazica - granulomul intern Palazzi - diagnostic pozitiv

A. Testele de vitalitate releva sensibilitate scazuta a pulpei

B. Examenul diafanoscopic releva modificarea centrului camerei pulpare

C. Examenul radiologic este concludent pentru diagnostic

D. Durere provocata la rece

E. Percutia in ax dureroasa

Tema nr. 10

Necroza si gangrena pulpara

Bibliografie asociata temei:

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

806.        Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:

A. Modificarilor de culoare a dintelui

B. Testelor de vitalitate negative

C. Percutiei in ax negative

D. Mirosului fetid

E. Insamantarii bacteriene negative

807.        Diagnosticul diferential al necrozi se face cu:

A. Gangrena pulpara simpla

B. Granulonul intern Palazzi

C. Paradontita apicala cronica

D. Pulpita cronica deschisa

E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa

808.        Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin:

A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare

B. Fetiditate

C. Dureri la masticatie

D. Teste de vitalitate negative

E. Examen bacteriologic pozitiv

809.        Evolutia si complicatiile necrozei pulpare sunt:

A. Necroza poate ramane o perioada in acest stadiu

B. Se produce infectarea pulpei necrozate

C.  Provoaca rizaliza

D. Duce la fractura dentara

E. Aparitia chistului radicular

810.        Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:

A. Cavitatea bucala

B. Chiste de vecinatate

C. Canal radicular lateral

D. Circulatia generala prin anacoreza

E. Osul alveolar