|
|
|
Alimentatia femeii in perioada de sarcina si alaptare
Cercetarile privind metabolismul gravidei au dovedit ca nevoile nutritive ale organismului acestuia cresc fata de cele ale femeii adulte negravide, mai ales in a doua perioada a sarcinii si in cursul alaptarii.
Nevoile calorice sunt in prima perioada a sarcinii cu5 - 10 % mai crescute, decat al femeii negravide, pentru ca in a doua jumatate a gestatiei sa ajunga la 20 %, iar in perioada lactatiei la 30 %.
a. Nevoia de proteine la femeia gravida este de:
1,5 - 2 g / kg / corp / zi, din care 2/3 trebuie sa fie cu valoare biologica ridicata din: lapte (in primul rand), branzeturi, oua, carne, peste.
De retinut.
O ratie saraca in proteine poate predispune la aparitia unor complicatii ale:
gravidei: anemie, edeme, eclampsie;
fatului, nasterea unor: imaturi, malformati, feti cu rezistenta scazuta la infectii.
Se vor evita proteinele vegetale din leguminoasele uscate: fasole, mazare, linte, bob - fiind greu digestibile, datorita continutului crescut in celuloza, determinand balonari post - prandide greu suportabile de femeia gravida.
b. Lipidele, se vor da in cantitate mica (deoarece in cantitate mare suprasolicita functiile ficatului si totodata, predispun la acidoza):
in prima jumatate a sarcinii 90 g / zi;
in a doua jumatate a sarcinii 100 g / zi;
in perioada de alaptare 110 g / zi.
Jumatate vor fi de origine animala si jumatate de origine vegetala.
c. Glucidele se vor da in proportie de 5 - 6 g / zi / kg / corp (350 - 400 g / zi → 500 g / zi in cursul alaptarii), fara a se exagera aportul lor, pentru ca pot determina: obezitate sau diabet zaharat. Se vor prefera cele din legume, fructe (pentru ca au si elemente minerale) din cereale si produse, fara a se face abuz de fainoase. In cursul sarcinii si alaptarii creste nevoia de calciu, fosfor, fier (in special) necesitand deci suplimentarea cu alimente care le contin, precum: laptele, branzeturile, oua, carnea, ficatul, spanacul, rosiile. In ceea ce priveste sodiul, acesta va trebui restrans in ultima perioada a gestatiei. In toata perioada de gestatie exista o nevoie mai crescuta a unor vitamine si anume:
Vitamina E, care favorizeaza dezvoltarea normala a embrionului, care se gaseste in: uleiuri vegetale, oua, carne, cereale incoltite.
Vitamina C, care va fi furnizata printr-un consum de: paine, carne, lapte, oua, legume verzi.
Vitamina A din produse lactate, oua, peste, caroten, care se vor transforma in organism in vitamina activa.
Acoperirea tuturor nevoilor nutritive la femeia gravida si la cea care alapteaza, se va face prin consumul alimentelor din toate grupele principale astfel:
a. Proteinele se vor asigura din:
Carnea si produsele din carne, vor fi date in proportie de 200 - 250 g / zi.
Laptele in cantitate de 600 - 1000 ml /zi.
Branzeturile cca 50 g / zi.
Oua cel putin unul pe zi.
b. Grasimile vor fi date astfel:
untul 20 g / zi;
uleiul 25 g / zi.
c. Glucidele vor fi asigurate din:
Painea intermediara 250 - 300 g - aduce mai multe minerale si vitamine si nu predispune la constipatie.
Paste fainoase sau alte produse din cereale 30 - 40 g zi.
Legume in cantitate de - 300 - 400 g / zi.
Cartofi - 250 - 300 g / zi.
Fructe in cantitate de 350 - 400 g / zi, proaspete sau in compoturi, sau coapte.
Zaharul si produsele zaharoase in proportie de 40 - 50 g / zi.
Se prefera mesele de volum redus si mai frecvente, mai ales in prima parte a sarcinii, cand tulburarile diseptice (greturi, varsaturi) pot face dificila alimentatia.
De retinut.
Se v-a urmarii curba ponderala. Cresterea in greutate trebuie sa fie practic absenta in primele luni de sarcina, apoi va fi cca 1,5 kg / luna in ultimele 6 luni, (avandu-se in vedere ca plusul ponderal sa nu depaseasca 10 kg), in tot timpul sarcinii. Dupa nastere se vor da alimente fortifiante, cu lapte, bulion de legume, bulion de carne, oua, sucuri de fructe.
