ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLECISTITA ACUTA

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLECISTITA ACUTA

Asistenta medicala este persoana care poate acorda ingrijiri calificate, cu devotament, posedand conostinte tehnice necesare si avand un simt al responsabilitatii foarte dezvoltat.

Functiile ei se concretizeaza in acordarea acestor ingrijiri competente persoanelor a caror stare o necesita, tinand cont de nevoile afective, spirituale si fizice si in observarea si comunicarea catre ceilalti membri ai echipei de ingrijire a conditiilor ce exercita un efect important asupra sanatatii pacientului.

Rolurile asistentei medicale constau in:

rol de ingrijire;

promovarea igienei spitalicesti;

organizarea si gestionarea ingrijirilor;

pregatirea si perfectionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante si cadrele auxiliare;

educarea sanitara a pacientilor si persoanelor sanatoase, avand ca scop promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavilor, ajutorul vindecarii si recuperare.

1. Participarea asistentei medicale la examenul clinic

Asistenta medicala participa la examenul clinic al bolnavului cu colecistita acuta. Ea va realiza de la inceput un climat de intelegere intre medic si bolnavi.

Va pregati psihic bolnavul, linistindu-l, explicandu-i cu solicitudine si fermitate in ce consta examenul si importanta lui. Il ajuta sa se dezbrace, cu mult tact si finete, pentru a nu provoca miscari inutile si dureroase. Ea are grija ca in timpul examinarii geamurile sa fie inchise si sa nu se circule prin camera. Pentru a tine seama de simtul pudorii bolnavului ea va izola patul unde are loc examenul cu un paravan.

Inaintea palparii va sfatui bolnavul sa urineze. Asistenta medicala il va aduce in pozitia adecvata examinarii: decubit dorsal cu bratele intinse si relaxate de-a lungul corpului, membrele inferioare indoite din genunchi, cu musculatura abdominala relaxata. La cererea doctorului il va rasuci in decubit lateral drept si decubit lateral stang, aducand in acelasi timp mana la ceafa. Ea va sta in fata doctorului, de cealalta parte a patului si il va servi cu tot ce are nevoie. La terminarea examenului va ajuta bolnavul sa se imbrace si sa se aseze in pozitia preferata (antalgica).

2. Conduita de urgenta a asistentei medicale la

internarea unui bolnav cu colica biliara

Asistenta medicala va aseza bolnavul in repaus la pat. Va recolta sange pentru examenele urgente: numaratoarea leucocitelor, bilirubinemia, TGO, TGP, ionograma sanguina, rezerva alcalina, amilazemie, glicemie si urina pentru urobilinogen si pigmenti biliari.

Va pregati medicamente pentru calmarea durerii si instrumentarul steril necesar, dar nu va administra bolnavului nici un calmant fara indicatia doctorului, pentru a nu masca evolutia acuta a bolii sau o perforatie.

Asistenta medicala va administra:

antalgice: Algocalmin 4 fiole/zi sau ˝ fiola Fortral. Daca colica nu cedeaza va administra Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore;

antispastice: Scobutil compus 2-3 fiole/zi, sulfat atropina 0,5 mg s.c. de 2-3 ori/zi, Papaverina 4 fiole/zi, Nitroglicerina sublingual sau injectabil 1-2 mg (2-4 tablete) la 15-20 minute;

antiemetice: Emetiral supozitoare, Torecan si Plegomazin injectabil;

antibiotice pentru combaterea infectiei: Ampicilina injectabila 2 g la 4 ore.

Pentru corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si acidobazice (in functie de

rezultatele de laborator) asistenta medicala va administra lichide per oral in formele usoare (ceai de musetel, sunatoare) si in formele medii si grave va instala perfuzie cu glucoza 5% sau 10%, tamponata cu 1 U insulina ordinara la 2 g glucoza, in care va introduce: vitaminele B₁, B₆, C₅₀₀, 2 fiole/zi si solutii de electroliti (K⁺, Na⁺, Cl^-).

Deoarece bolnavul aflat in criza acuta de colecistita este foarte agitat, asistenta medicala va administra sedative: Hidroxizin, Diazepam, barbiturice, bromuri, iar pentru reducerea inflamatiei va aplica punga cu gheata la nivelul hipocondrului drept.

3. Rolul asistentei medicale in recoltarea

produselor biologice

Produsele biologice sunt examinate la laborator, iar rezultatele obtinute au o mare importanta in confirmarea diagnosticului clinic si aprecierea: gravitatii evolutiei, aparitiei complicatiilor, eficacitatii tratamentului si confirmarea vindecarii. De aceea asistenta medicala care lucreaza la patul bolnavului trebuie sa aiba cunostinte teoretice precise si manualitatea corespunzatoare.

Asistenta medicala va pregati psihic bolnavul, explicandu-i ca orice recoltare se face in interesul lui si dandu-i informatii asupra modului de desfasurare a tehnicii. Ea va avea o evidenta precisa a bolnavilor care urmeaza sa faca recoltari si ii va urmari indeaproape sa respecte conditiile necesare: sa nu manance, sa nu fumeze.

La recoltarea produselor asistenta medicala va respecta strict toate masurile de asepsie, folosind un instrumentar steril: seringi si ace de unica folosinta, sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat in cantitate suficienta. La fiecare eprubeta asistenta medicala va face un bon care va contine: numele bolnavului, numarul salonului si patului, diagnosticul clinic, natura produsului, analiza ceruta si data recoltarii.

Toate produsele le va transporta cat mai rapid si cu mare grija la laborator.

Rolul asistentei medicale in pregatirea

explorarilor functionale

Asistenta medicala va pregati psihic bolnavul explicandu-i ca aceste examene nu-i fac rau si sunt importante pentru confirmarea diagnosticului si instituirea unui tratament corespunzator.

Asistenta medicala ii va explica in ce consta fiecare examen si ca va trebui sa stea linistit in timpul desfasurarii lor. Il va insoti la sala unde au loc, il va ajuta sa se dezbrace si sa se intinda comod pe masa de examinare. La sfarsit il va ajuta sa se imbrace si-l va insoti inapoi la salon.

Pentru realizarea colectografiei, asistenta medicala va pregati bolnavul administrandu-i cu doua-trei zile inainte carbune medicinal 2-3 tablete/zi si ii va efectua doua clisme evacuatoare cu ser fiziologic cu 12 si respectiv 3 ore inainte de examen (la indicatia doctorului). Asistenta medicala va testa toleranta pacientului la Razebil si daca nu sunt probleme il va pune sa inghita tabletele cu putin ceai. A doua zi pacientul va face primul film radiologic, asistenta ii va servi la ora 12 pranzul Boyden (5 g ciocolata cu doua galbenusuri de oua frecate cu zahar). Il va insoti la sala de radiologie unde pacientul va face restul de filme la intervale de 30-60-90 minute.

Pentru realizarea colangiografiei asistenta ii va face pacientului doua clisme evacuatoare cu 12 si respectiv 3 ore inainte. Va testa toleranta pacientului la Pobilan, urmarind cu atentie aparitia unor efecte secundare si avand pregatite la indemana: glucoza, hemisuccinat de hidrocortizon, romergan, noratrinal si aparat de oxigen. Daca pacientul tolereaza substanta asistenta o va administra in perfuzie lenta, supravegand permanent starea pacientului. Il va conduce la sala de radiologie unde va face 4 filme la 30-60-90-120 minute. Apoi asistenta ii va servi pranzul Boyden dupa care pacientul va face ultimul film.

Pentru realizarea tubajului duodenal asistenta va pregati psihic pacientul cu deosebita atentie, obtinand colaborarea lui in timpul tehnicii. De asemenea il va pregati si fizic, recomandandu-i sa nu manance cu 12 ore inainte, iar in dimineta examenului sa scoata proteza dentara si sa ocupe pozitia sezand pe marginea patului.

Asistenta va pregati si materialele necesare: sonda Einhorn, doua seringi sterile de 10-20 ml, stativ cu eprubete sterile, tavita renala, musama si traversa, o perna cilindrica, solutie de sulfat de Mg 33%, Novocaina 2% si 20 ml Bicarbonat de sodiu.

Asistenta va efectua tubajul duodenal, supravegand permanent comportamentul fizic si psihic al pacientului: la aparitia accidentelor sau incidentelor va interveni prompt.

Daca examenul nu reuseste in maxim trei ore, asistenta va reprograma pacientul pentru doua zi. Dupa tehnica asistenta va indemna bolnavul sa-si clateasca gura cu apa, il va conduce inapoi la salon si ii va recomanda sa stea restul zilei in repaus la pat. Asistenta medicala isi va reorganiza locul de munca, ducand probele de bila la laborator si pregatind instrumentele folosite pentru sterilizare.

5. Rolul asistentei medicale in realizarea unui protocol

educativ pacientului cu colecistita acuta

In timpul spitalizarii si la externare asistenta va explica faptul ca pentru prevenirea aparitiei complicatiilor si a recaderilor el trebuie sa detina o suma de cunostinte care ii vor permite sa se ingrijeasca singur si sa-si rezolve astfel problema de sanatate.

Initial asistenta va evalua cunostintele pe care le are pacientul in momentul respectiv, discutand cu acesta. Apoi va evalua motivatia pe care o are bolnavul si va gasi un moment propice pentru realizarea unui plan de educatie.

Asistenta medicala va stabili cu pacientul obiective foarte precise pe care, pana la iesirea din spital, acesta le va atinge in intregime. Pentru aceasta asistenta medicala va utiliza discutia cu pacientul si familia, pliante, reviste si demonstratia practica.

Pacientul cu colecistita acuta va cunoaste:

evolutia, tratamentul si complicatiile bolii;

regimul dietetic in cursul spitalizarii;

regimul dietetic de crutare dupa externare cu durata de 6 luni 1 an si necesitatea unei cure de balneoterapie de 2 ori/an;

respectarea unui program de odihna de 8 ore/noapte;

evitarea efortului fizic prelungit;

renuntarea la fumat si la alcool;

revenirea la control de doua ori/an si ori de cate ori starea lui o necesita:

Asistenta medicala va comunica si pacientilor ce nu sufera de colecistita acuta

modalitatile si conduita de prevenire a acestei afectiuni.

6. Rolul asistentei medicale

in administrarea medicamentelor

Asistenta medicala va respecta intocmai toate medicamentele prescrise de doctor. Ea va cunoaste medicamentele pe care le administreaza dupa inscriptie, culoare, forma; fiolele ramase goale de la injectii le va pastra pana la desfasurarea efectelor lor.

Inainte de administrare, asistenta medicala va verifica calitatea fiecarui medicament, aspectul, termenul de valabilitate si integritatea ambalajului.

Asistenta va respecta cu strictete calea de administrare, dozajul prescris si va evita incompatibilitatea intre medicamente. Ea va administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta le va lua in prezenta ei. Il va informa pe bolnav asupra efectului si reactiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat.

La administrarea parenterala asistenta va lucra in conditii de stricta asepsie, folosind materiale si instrumente de unica folosinta sau sterilizate. Asistenta va taia si va aspira in seringa toate fiolele in fata bolnavului. Ea va semnala orice intoleranta si reactii adverse medicului.

7. Rolul asistentei medicale in pregatirea preoperatorie

a pacientului pentru colecistectomie

Asistenta medicala va pregati psihic pacientul, explicandu-i cu cuvinte simple tot ce se va intampla cu el in timpul transportului si la sala de preanestezie, unde va fi dus dupa operatie, cand va putea manca, primi vizite, parasi patul. Asistenta va linisti bolnavul, asigurandu-l ca anestezia si operatia sunt benigne si ii va da exemplu de bolnavi operati cu evolutie favorabila. Ii va comunica lui si familiei data si ora exacta a operatiei si il va asigura pe pacient de prezenta ei permanenta langa el.

Asistenta medicala va pregati bolnavul prin:

a)     Pregatirea generala

Asistenta medicala va nota in foaia de observatie bilantul clinic si paraclinic al

bolnavului.

Bilantul clinic va contine: antecedente familiale, patologice si chirurgicale, varsta, greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea diferitelor aparate, afectiunile prezente, valoarea tensiunii arteriale si a pulsului.

Bilantul paraclinic reprezinta explorarea tuturor aparatelor.

b)     Pregatirea locala

Cu o zi inaintea interventiei, asistenta medicala va obliga bolnavul sa stea in repaus la

pat, sa consume un regim usor digerabil, bogat in lichide. Seara asistenta medicala ii va efectua o clisma evacuatoare dupa care el va face un dus. Asistenta va rade regiunea abdominala, daca este paroasa si o va badijona cu antiseptic colorat sau alcool iodat. La indicatia medicului va administra bolnavului un sedativ (Diazepam, Fenobarbital). In ziua operatiei asistenta va verifica ca dosarul bolnavului sa fie corect: foaia de observatie, analize, radiografie. Va supraveghea bolnavul sa nu bea, sa nu manance, sa nu fumeze. Il va pune sa urineze sau il va sonda vezical (la indicatia medicului). Va rebadijona regiunea rasa cu antiseptic colorat, dupa care il va ajuta sa se imbrace o camasa si sosete in picioare. Va verifica daca bolnavul si-a scos protezele si bijuteriile. Ii va verifica pulsul, tensiunea arteriala, temperatura si-l va instala confortabil pe brancarda, cu perna

sub cap si acoperit cu patura. Asistenta medicala verifica a doua oara daca are plicul cu toate documentele si va insoti bolnavul la sala de preanestezie.

8. Rolul asistentei medicale in supravegherea

postoperatorie a bolnavului colecistectomizat

Dupa terminarea operatiei, asistenta se va interesa cum a decurs interventia. Va supraveghea trezirea bolnavului dupa anestezie si functiile vitale: masoara la fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arteriala, de asemenea respiratia (ritm si amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor si a tegumentelor, diureza si le noteaza in foaia de observatie. Permanent va observa aspectul si comportamentul bolnavului.

Asistenta va supraveghea sonda nasogastrica. La sosirea bolnavului de la sala, ea va bransa sonda la sursa de aspiratie continua si la borcanul gradat. Va verifica buna functionare a sursei de aspiratie, daca sonda este bine fixata si aspectul narinei, permeabilitatea sondei (aspira cu o seringa lichid din cavitate: daca este infundata asistenta va introduce ser fiziologic pe sonda dupa care aspira). Ea va nota in foaia de observatie volumul si aspectul lichidului aspirat. Va observa permanent confortul fizic si psihic al bolnavului.

Asistenta va supraveghea sonda vezicala a bolnavului: sa fie bine fizata cu leucoplast pe coapsa si tubul sa nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului, sacul colector va fi plasat sub nivelul vezicii. Ea il va goli la 6-8 ore, notand in foaia de observatie cantitatea si aspectul urinii, anuntand doctorului orice semne ale unei eventuale infectii (hematurie, urina tulbure, temperatura).

Asistenta va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genitala externa, respectand conditiile de asepsie. La indicatia doctorului asistenta va scoate cat mai precoce sonda pentru a preveni infectia urinara.

Asistenta medicala va supraveghea tubul de dren si plaga operatorie. Va verifica tubul sa nu fie cudat si sa fie permeabil, notand in foaia de observatie volumul si aspectul lichidului scurs. Dupa 3 zile asistenta medicala va lua tubul si-l va retrage cativa cmm/zi pana in ziua 6 cand il va scoate complet la indicatia medicului. Asistenta medicala va observa zilnic plaga, semnaland doctorului orice semn de complicatie si va efectua pansamentul steril al plagii si al orificiului din jurul tubului.

Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor si va recolta sange, menajandule pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele hepatice si in functie de starea bolnavului ionograma saguina.

Asistenta medicala va prepara toate substantele medicamentoase ce intra in cadrul tratamentului, executa injectiile si monteaza perfuziile. Va urmari ca perfuzia sa nu se opreasca, sa aiba un debit in jur de 30-40 picaturi/minut, va observa starea bolnavului in timpul perfuziei, aparitia unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind prompt in functie de situatie. Asistenta va calcula bilantul hidric al bolnavului.

CAZURI CLINICE

CAZUL CLINIC Nr. 1

Bolnavul E.M., in varsta de 45 ani, se prezinta la camera de garda, plangandu-se ca dimineata la trezire are un gust amar in gura si senzatie de rau. El ne relateaza ca desi nu face abuz, ii place sa manance bine, preferand carne, grasimi, prajeli, frisca, smantana. Deseori ne spune pacientul, are arsuri la stomac sau balonari. In urma unui examen medical ce i se face, observam ca acesta prezinta o jena dureroasa in hipocondrul drept, o respiratie de 23/min, puls 62 batai/min, T.A. 140/40 mm Hg.

De profesie factor postal pacientul ne relateaza ca deseori ajunge acasa obosit, extenuat, avand in vedere conditiile de munca, efortul fizic depus si deplasarile zilnice.

Divortat de 5 ani, bolnavul locuieste cu una din fiicele sale. Pacientul ne mai povesteste ca de doua zile este constipat, fapt care s-a mai intamplat in ultima perioada. Bolnavul este o persoana religioasa, mergand ori de cate ori are ocazia la biserica cu fiicele sale. Pacientul ne relateaza ca din cauza unor probleme de serviciu, in ultimul timp nu poate dormi si nu se poate odihni. El nu are in trecut decat o operatie de apendicita la varsta de 18 ani, grup sanguin 0(I) si nu prezinta alergii.

Examene paraclinice si rezultatele acestora:

Hematii=4,3 mil/mm³

Leucocite=10.000/mm³

VSH=7 mm/1h

Glicemie=90 mg%

Hemoglobina=43%

Trombocite=380.000/mm³

Colesterol total=260/mg%

Fibrinogen=300 mg%

TGO=7U.I.

TGP=12U.I.

Bilirubina totala=1,8 mg%

Bilirubina directa=0,54 mg%

Bilirubina indirecta=1,26 mg%

Uree=30 mg%

Creatinina=0,9 mg%

Acid uric=3,2 mg%

Amilaze serice=300U.I./1

Amilaze minore=6.000U.I./1

La internare se mai constata ca temperatura este de 36,8^oC, diureza de 1.200 ml,

mictiuni fiziologice.

Nevoi prioritare perturbate:

I.        Nevoia de a bea si de a manca:

A.    Semne de dependenta:

Dureri in hipocondrul drept

Oboseala la efort

Alimentatie necorespunzatoare

Consum ridicat de alimente grase

Gust amar, arsuri epigastrice, balonari.

B.     Sursa de dificultate:

Datorita necunoasterii principiilor alimentare.

C.     Problema:

Alimentatia inadecvata prin deficit.

D.    Obiective:

Pacientul sa cunoasca si sa respecte principiile unei alimentatii corecte in decurs de 48 ore.

E.     Actiuni:

1. Actiuni cu rol propriu:

Ii explic pacientului principiile unei alimentatii corecte

Ii invat valoarea nutritiva a alimentelor

Constientizez pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii sale

Explorez gusturile si obiceiurile alimentare si in functie de acestea ii intocmesc un regim alimentar

Fac bilantul lichidelor ingerate si al celor eliminate

Administrez medicatia prescrisa de medic impotriva arsurilor, balonarilor si senzatiei de greata

Stabilesc cu pacientul un orar de mese regulate

Il sfatuiesc sa evite consumul de alimente si lichide reci

2. Actiuni cu rol delegat:

Perfuzii cu glucoza 5%, 1.500 ml/zi

Algocalmin 3 fiole/zi

Papaverina 4 fiole/zi

Vitamina B₁, B₆, C₂₀₀ cate 2 fiole/zi

Scobutil compus 1 fiola la 8 ore

F.     Evaluari:

Pacientul a inteles necesitatea regimului alimentar si principile unei alimentatii corecte

A ingerat in 24 ore 1.500 ml lichide si a eliminat 1.200 ml

Respecta dieta adecvata de protectie a ficatului si colecistului

II. Nevoia de a elimina

A.    Semne de dependenta:

Constipatie

Manifestari prin stare de disconfort

Balonari

B.     Sursa de dificultate:

Alimentatie necorespunzatoare

C.     Problema:

Constipatia

D.    Obiective:

Pacientul trebuie sa aiba un tranzit intenstinal in limite fiziologice (24 ore)

E.     Actiune:

1. Actiuni cu rol propriu:

Determin pacientul sa  ingere o cantitate suficienta de lichide

Servesc pacientului ceai neindulcit, caldut, supa de morcovi in asa fel incat in primele 24-48 ore sa aiba o alimentatie lichida

Stabilesc pacientului orar de exercitii fizice

Stabilesc un orar regulat al alimentatiei in functie de activitatile lui

Sfatuiesc pacientul sa evite alimentele bogate in fibroase

Urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

Administrez la indicatia medicului laxative

2. Actiuni cu rol delegat:

Supozitoare cu glicerina, 1 supozitor

Laxativ 1 drajeu seara

F.     Evaluari:

Pacientul a avut 2 scaune in primele 36 ore, iar in a 4 zi si-a recapatat tranzitul intestinal - 3 scaune/zi

Diureza este normala de 1.300 ml

III. Nevoia de a se odihni si de a dormi

A.    Semne de dependenta:

Disconfort la trezire

Ii este teama de boala sa

Are probleme la serviciu

Anxios, apatic

Insomnie

Plictiseala si nervozitate

Scaderea puterii de concentrare

B.     Sursa de dificultate:

Probleme de serviciu

Teama de boala sa

C.     Problema:

Insomnie relativa

D.    Obiective:

Pacientul sa aiba un somn normal, conform necesitatilor sale si sa dispuna de un program de odihna

E.     Actiuni:

1. Actiuni cu rol propriu:

Intocmesc un orar corespunzator de odihna si somn

Diminuarea anxietatii pentru exprimarea sentimentelor si emotiilor

Educ bolnavul pentru practicarea metodelor de relaxare si destindere

Ii diminuez inconfortul, asigurandu-i un mediu adecvat cat mai aproape de obiceiurile practicate la domiciliu

Ii ofer o cana cu lapte cald seara inainte de culcare

Administrez tratamentul medicamentos la indicatia medicului

2. Actiuni cu rol delegat:

Fenobarbital 6 mg/kg corp la 24 ore

Extraveral 1-2 comprimate la nevoie

F.     Evaluare:

Pacientul asculta muzica inainte de culcare

Ii place sa bea lapte cald seara

A invatat tehnici de relaxare

A dormit 6 ore in a doua noapte

Are somn linistit, neagitat fara vise

CAZUL CLINIC Nr. 2

M.S. in varsta de 62 ani, pensionar, diagnosticat cu colecistita cronica urmeaza sa fie operat peste doua zile. El prezinta coloratie inchisa a tegumentelor, dureri care se accentueaza progresiv, atingand o intensitate maxima in cateva ore si cedand brusc. Durerea radiaza sub rebordul costal drept regiunea dorsolombara, scapulara, in umarul drept. Bolnavul prezinta stare febrila cu transpiratii abundente, frisoane si stare generala alterata. La examenul medical efectuat se observa vezicula biliara palpabila si sensibila. Prezinta o respiratie greoaie, este anxios, agitat si nervos din pricina durerilor.

M.S. este familist, locuieste cu sotia sa intr-un apartament cu doua camere. Se intelege bine cu fiul sau si are o relatie armonioasa cu vecinii din bloc. Adesea merge in parc se plimba sau joaca table cu prietenii. Pacientul prezinta o igiena corespunzatoare, are un orar de mese regulat.

Fiind pensionar si el si sotia sa se gandesc si se tem din pricina starii lor de sanatate, ascunzand insa aceasta teama in fata fiului lor pentru a nu-l ingrijora.

Rezultatul analizelor:

Hematii=4 mil./mm³

Leucocite=8.600/mm³

Hemoglobina=12%

Hematocrit=38%

VSH=15 mm/1h

Trombocite=350.000/mmm³

TGO=10 U.I.

TGP=14 U.I.

Lipide totale=560 mg%

Fibrinogen=350 mg%

Glicemie=120 mg%

Colesterol total=190 mg%

Colesterol esterificat=120 mg%

Uree=26 mg%

Creatinina=0,75 mg%

Acid uric=2,9 mg%

Bilirubina totala=2 mg%

Bilirubina directa=0,65 mg%

Bilirubina indirecta=1,35 mg%

Amilaze serice=2.500 U.I./1

Amilaze urinare=6.400 U.I./1

Timol=2 U.MacLagan

La internare, la examenul clinic, pacientul prezinta temperatura 38,5⁰C, puls 63

batai/min., respiratie dificila-26 respiratii/min., inaltime 170 cm, greutate 70 kg, grup sanguin B(III). Bolnavul a avut varicela la 12 ani si poarta ochelari de vedere.

Nevoi prioritare perturbate:

I. Nevoia de a comunica

A.    Semne de dependenta:

Stare generala alterata, anxios

Teama de boala si de batranete

Nervozitate, neliniste

Teama de operatie, de boala o ascunde fata de familie

B.     Sursa de dificultate:

Deficit de cunostinte

C.     Problema:

Frica de boala si de interventie chirurgicala

D.    Obiective:

Pacientul sa-si invinga teama, sa stie si sa fie informat despre boala si despre necesitatea interventiei chirurgicale in decurs de 24 h

E.     Actiuni:

1)     Actiuni cu rol propriu:

Administrez bolnavului tratamentul prescris de medic pentru calmarea durerilor

Ii explic unele notiuni despre boala, importanta si necesitatea operatiei

Il invat cum sa se ingrijeasca postoperator

Ajut pacientul sa-si recunoasca si sa-si invinga anxietatea

Il invat tehnica de relaxare

2)     Actiuni cu rol delegat:

Fenobarbital 6 mg/kg corp/24h

Nitrazepam 2 comprimate seara la culcare

F.     Evaluari:

Pacientul a invatat sa-si invinga teama

Este mai optimist, mai linistit, mai putin anxios

Pacientul a inteles necesitatea interventiei chirurgicale

A invatat tehnici de relaxare

A inteles necesitatea de a comunica cu cei din jur

II. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

A.    Problema:

Alterarea ritmului respirator

B.     Obiective:

Pacientul sa-si imbunatateasca ritmul respirator

C.     Actiuni:

1)     Actiuni cu rol propriu:

Ii administrez pacientului tratamentul prescris de medic

Pozitionare in pat

Incerc sa umezesc aerul din incapere

Aerisesc camera in mod constant

Aduc pacientuluiun aport suficient de lichide

Urmaresc circulatia prin masurarea pulsului si tensiunii arteriale

Observ deprinderile de a respira ale bolnavului

Instruiesc bolnavul sa faca exercitii respiratorii

2)     Actiuni cu rol delegat:

Miofilin 1 fiola/zi

D.    Evaluari:

a doua zi pacientul avea dimineata 24 respiratii/min. iar seara 22 respiratii/min.

pacientul si-a recapatat ritmul respirator

III. Nevoia de a-si pastra temperatura in limite normale

A.    Semne de dependenta:

Temperatura 38,5⁰C

Frisoane, dispnee

Transpiratii abundente

Icter

Stare generala alterata

Anxios

B.     Sursa de dificultate:

Dereglari functionale date de boala

C.     Problema:

Hipertermie

D.    Obiective:

Pacientul sa ramana in 24h la temperatura normala

E.     Actiuni:

1)     Actiuni cu rol propriu:

Aerisesc camera

Asigur imbracaminte lejera usoara si curata

In frison incalzesc pacientul cu sticle cu apa calda

Schimb lenjeria ori de cate ori este nevoie

Ajut la mentinerea igienei tegumentelor

Pregatesc psihic pacientul

Ofer pacientului lichide

Fac bilantul intre cantitatea de lichide ingerate si eliminate

F.     Evaluari:

Febrilitatea a scazut, pacientul avand o temperatura de 38,1⁰C dimineata, iar a doua zi 37,5⁰C

CAZUL CLINIC Nr.3

I.P. vine la spital si ne povesteste ca in urma cu doua ore dupa ce a servit o masa consistenta, cum de altfel obisnuieste, a inceput sa simta dureri in punctul cistic, sub marginea inferioara a ficatului.

Se plange ca a obosit in urma deplasarii pana la spital din pricina sedentarismului si a obezitatii. Pacienta in varsta de 40 ani are o inaltime de 160 cm si o greutate de 84 Kg. Locuieste cu sotul intr-o garsoniera, este casnica si isi castiga existenta din diverse

lucruri pe care le tricoteaza si apoi le vinde.

La interviul sotului care a insotit-o la spital afirma ca bolnava iese rar din casa, este comoda, are un ritm de viata sedentar, el fiind nevoit sa o ajute la gospodaria casei. I.P. are un aspect neingrijit, prezentand transpiratii abundente si igiena tegumentelor este necorespunzatoare. Ii plac alimentele grase, are o alimentatie excesiva si nu are un orar regulat de mese.

Pacienta a avut menoratia la 15 ani, ciclul menstrual 35 de zile neregulat, flux normal, nu are nici o nastere si sase avorturi. Ea a suferit o colica biliara in urma cu 4 luni.Grupa sanguina AB (IV) si este alergica la algocalmin.

La internare avea temperatura 36,9⁰ C, TA 180/60 mm Hg, 27 respiratii/min, puls 76, are mictiuni fiziologice, tranzit intestinal ingreunat, diureza 1500 ml.

Rezultatul analizelor efectuate:

Hematii = 4 mil/mm³

Leucocite = 12.000/mm³

Trombocite = 260.000/mm³

Neutrofile = 63%

Hemoglobinat = 12,3%

Limfocite = 26%

Hematocrit = 33%

VSH = 10 mm/1h

TGO = 14 U.I.

TGP = 18 U.I.

Amilaze serice = 290 U.I./1

Amilaze urinare = 7600 U.I./1

Timol 5 U MacLagan

Bilirubina totala = 4 mg%

Colesterol total = 295%

Lipide totale = 760 mg%

Bilirubina directa = 2,5 mg%

Bilirubina indirecta = 1,45 mg%

Fibrinogen = 220 mg%

Glicemie = 56 mg%

Sumar de urina: urobilinogen (++); densitate = 1010; pH = acid; glucoza = absenta; albumina = absenta

Timp de sangerare = 8

Timp de coagulare = 7

Timp Quik = 12

Rh = (+)

Uree 30 mg%

Creatinina = 0.4 mg%

Nevoi prioritare perturbate:

I. Nevoia de a-si pastra igiena tegumentelor

A.    Semne de dependenta:

Unghii murdare

Miros neplacut de transpiratie

Haine neingrijite

Aspect neplacut

B.     Sursa de dificultate:

Dezinteres personal

C.     Problema:

Igiena necorespunzatoare

D.    Obiective:

Pacienta sa fie curata, ingrijita si sa-si recapete igiena tegumentelor in 24 ore

E.     Actiuni:

Actiuni cu rol propriu:

Recomand pacientei baia generala

Asigur temperatura apei si a apei

Explic importanta igienei personale si pericolul de imbolnavire

Ajut pacienta sa-si ingrijeasca unghiile, ii recomand sa foloseasca deodorant si pudra de talc dupa baie

Asigur lenjerie curata si uscata

F.     Evaluari:

Pacienta intelege importanta igienei personale

Ea devine preocupata de propria imagine

II. Voia de a bea si de a manca:

A.    Semne de dependenta:

Crestere ponderala

Tranzit intestinal ingreunat

Durere in punctul cistic

Balonare

B.     Sursa de dificultate:

Necunoasterea principiilor alimentare

C.     Probleme:

Alimentatie excesiva

D.    Obiective:

Pacienta sa aiba o alimentatie corespunzatoare, sa cunoasca si sa respecte regimul alimentar indicat de medic in 24 ore

E.     Actiuni:

1)     Actiuni cu rol propriu:

Explic pacientului principiile alimentatiei

Constientizez pacienta asupra necesitatii respectarii regimului alimentar indicat

Administrez medicatia prescrisa si stabilesc un orar de mese regulat

2)     Actiuni cu rol delegat:

Silutin 3 drajeuri/zi inainte de masa

F.     Evaluari:

Pacienta face eforturi vizibile pentru a putea sa respecte regimul alimentar stabilit

A doua zi se simte mai bine si este mai convinsa de necesitatea regimului

A reusit sa evite consumul alimentelor grase si a dulciurilor

III. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:

Semne de dependenta:

Obezitate

Miscari greoaie

Oboseala la efort

Bibliografie

1.     IFRIM M. - Compendiu de anatomie. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988.

2.     PAPILIAN V. - Atlas de anatomia omului. Editura medicala, Bucuresti, 1992.

3.     SARAGEA M. - Tratat de fiziopatologie. Editura Academiei Romane, Bucuresti, 199

4.     MOGOS Gh. - Ugente in medicina clinica. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.

5.     PRISCU Al. - Chirurgie. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.

6.     TITIRCA LUCRETIA - Urgente medico-chirurgicale. Editura medicala, Bucuresti, 199

7.     TITIRCA LUCRETIA - Breviar de explorari functionale. Editura medicala, Bucuresti, 199

8.     SEGUY B. - Dossiers Medico-chirurugicaux de l'infermiere. No.10. Malooine S.A. Editeur, Paris, 1980.

9.     BLANC D. - Cahiers de l infermiere No.7. Masson Editeur, Paris, 1977.