|
|
|
ODONTOTERAPIE-ENDODONTIE - LICENTA, SEMIOLOGIE DENTARA
Bibliografie asociata temei:
A.lliescu, M. Gafar - Cariologie si ododontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.
713. *Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
B. Teste de vitalitate negative
C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute
D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic
E. Sensibilitate la percutia transversala
714. *La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive:
A. Forma fisurilor
B. Sonda foarte ascutita
C. Forta de aplicare asupra sondei
D. Prezenta cariei dentare
E. Toate de mai sus
715. *Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi:
A. Detectate usor prin palpare cu sonda
B. Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului
C. insotite de dureri acute
D. insotite de dentina alterata
E. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate
716. *Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea:
A. Suprafetelor ocluzale
B. Suprafetelor vestibulare
C. Suprafetelor netede aproximale
D. Muchiilor incizale
E. Zonei cervicale
717. *Caria acuta:
A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei
B. apar izolat, la un numar mic de dinti
C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana
D. este mai frecventa la copii si tineri
E. se mai numeste si carie 'imploziva'sau 'fondanta'
718. *Caria incipienta pe suprafetele dentare netede:
A. daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase
B. daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie
C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta
D. se prezinta ca o pata cu transparenta crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale
E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul
719. *Caria radiculara:
A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta
B. este usor de reconstituit
C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica
D. in faza initiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafata smaltului
E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate
720. *Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei:
A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe
B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata
C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare
D. abrazia este o atritie mai erodata
E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense
721. *Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei:
A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei
B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului
C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere
D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smaltului, rezultand un smalt deficitar
E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere
722. *In ce consta testul Fosdick de activitate a cariei :
A. Masurarea vitezei de formare a acidului
B. Masurarea capacitatii de dizolvare a pulberei de smalt
C. Numararea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Masurarea capacitatii de tamponare a salivei
723. *In ce consta testul Rickles de activitate a cariei :
A. Masurarea vitezei de formare a acidului
B. Masurarea capacitatii de dizolvare a pulberei de smalt
C. Numararea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Masurarea capacitatii de tamponare a salivei
724. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale si vestibulare
725. *Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt:
A. reactia la un atac de intensitate medie
B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta
C. reactia la un atac de intensitate scazuta
D. reactia la un atac de intensitate crescuta
E. reactia la carii oprite in evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute
726. *Semnele subiective ale cariei dentinare sunt:
A. consistenta smaltului si dentinei
B. sonda agata
C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase
D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru)
E. coloratia brun-cenusie
727. *Caria radiculara are urmatoarele caracteristici:
A. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement
B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale
C. de obicei afecteaza smaltul
D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari
E. este mai putin frecventa odata cu inaintarea in varsta
728. *Virusurile se izoleaza:
A. in perioada de convalescenta
B. pe culturi celulare
C. pe medii de cultura
D. cel mai frecvent pe oul de gaina embrionat, pe animale de laborator
E. numai pe celule embrionare
729. *Metodele de diagnostic molecular care au la baza hibridarea acizilor nucleici:
A. prezinta sensibilitate scazuta
B. necesita un substrat apt de a sustine replicarea virala in afara organismului
C. identifica genomul viral prin folosirea unor sonde moleculare
D. sunt accesibile oricarui laborator
E. pot identifica genomul viral numai dupa o amplificare prealabila
730. *Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt:
A. Orientarea radiala a prismelor de smalt
B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel
C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel
D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare
E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
731. *Diafanoscopia este un examen complementar indicat pentru:
A. Evidentierea cariilor incipiente
B. Evidentierea cariilor secundare marginale
C. Evidentierea cariilor radiculare
D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza incipienta
E. Evidentierea cariilor complicate
732. Caria primara poate fi localizata la nivelul:
A. fisurilor
B. fosetelor
C. fetelor proximale
D. fetelor vestibulara si orala
E. marginii gingivale
733. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici:
A. afecteaza smaltul
B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement
C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare
D. afecteaza frecvent molarii mandibulari
E. afecteaza frecvent caninii maxilari
734. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin:
A. deschidere mica la suprafata
B. progresie in suprafata
C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara
D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in profunzime cu varful spre camera pulpara
E. evolutia cariei este asimptomatica clinic
735. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin:
A. sunt extinse in suprafata
B. au forma de U
C. sunt extinse in profunzime
D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona
E. au evolutie rapida in dentina
736. Cariile cu manifestare clinica'necavitara'se caracterizeaza prin:
A. prezenta de gropite adanci
B. smalt cretos la nivelul gropitelor
C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent
D. sonda poate agata
E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
737. Cariile radiculare pot fi localizate:
A. pe fetele proximale in 1/3 cervicala
B. vestibular
C. oral
D. pe fetele proximale in 1/3 mijlocie
E. circular
738. Cariile radiculare se caracterizeaza prin:
A. au margini bine conturate
B. tind sa aiba forma de U
C. evolueaza rapid
D. sunt asimptomatice
E. nu sunt aproape de pulpa
739. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii:
A. localizarea cariei
B. extinderea cariei
C. afectarea pulpei
D. rata de evolutie a cariei
E. viteza de evolutie
740. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu:
A. gingivita marginala cronica
B. papilita
C. displaziile dentare
D. leziunile cuneiforme
E. caria complicata
741. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:
A. fracturile
B. atritia
C. abrazia
D. parodontita marginala cronica
E. amelogeneza imperfecta
742. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului
B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului
C. prezenta dentinei alterate
D. integritatea camerei pulpare
E. teste de vitalitate negative
743. Microorganismele implicate in caria de radacina sunt:
A. Actinomyces viscosus
B. Streptococus mutans
C. Streptococus viridans
D. Microorganisme difteroide aerobe
E. Lactobacili
744. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic:
A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate
B. Aspect inchis maroniu al cementului
C. Dureri atenuate sau absente
D. Dureri intense cu perioade de remisiune
E. Umiditate scazuta
745. Caria secundara si recidiva de carie apar:
A. La nivelul cuspizilor vestibulari
B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor
C. La marginea unei obturatii
D. La obturatiile din compozite
E. La baza obturatiei
746. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la:
A. Molari
B. Premolari
C. Frontali
D. Premolari temporari
E. Frontali mandibulari
747. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt:
A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei
B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda
C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura
D. Prezenta unei opacitati ce indica demineralizarea
E. Sensibilitate la palpare cu sonda
748. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:
A. Leziuni dentare necarioase
B. Displaziile si distrofiile dentare
C. Necroza pulpara
D. Hiperestezia dentinara
E. Complicatiile cariei dentare
749. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda
B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului
C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare
D. Teste de vitalitate negative
E. Teste de vitalitate pozitive
750. In cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra:
A. Vitalitatii dentare
B. Inflamatiei pulpare
C. Formei, adancimii si continutului cavitatii
D. Extinderii in suprafata a cariei
E. Zonelor retentive
751. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin:
A. Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare
B. Suprafata smaltului intrerupta
C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul
D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul
E. Exista radiotransparenta
752. Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt:
A. Tulburari fizionomice si fonetice
B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare
C. Tulburari masticatorii si de deglutitie
D. Sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru)
E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de resturi alimentare
753. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt in functie numai de:
A. Localizarea cariei
B. Extinderea cariei
C. Contactul strans intre dinti
D. Rata si viteza de evolutie a cariei
E. Marimea cariei
754. Caria profunda este:
A. carie reversibila
B. carie ireversibila
C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina
D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare
E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara
755. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele:
A. Progresie foarte rapida
B. Deschidere limitata
C. Extindere in suprafata
D. Extindere paralela cu lamelele smaltului
E. Sunt asimtomatice
756. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara:
A. Carie serpiginoasa
B. Carie in croset
C. Carie senila
D. Atritie
E. Caria de biberon
757. Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este asimptomatica
B. Debuteaza cu dureri acute
C. Evolutie mai rapida
D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea dentinei
E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa
758. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin:
A. Evolutie in adancime
B. Extindere in suprafata
C. Deschidere mare la suprafata
D. Deschidere mica la suprafata
E. Manifestari minime in smalt
759. Caria primara este situata la nivelul:
A. Fetelor dentare netede
B. Fisurilor si fosetelor
C. Suprafetelor radiculare
D. Cementului
E. Marginilor incizale
760. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin:
A. Extindere in suprafata
B. Extindere in adancime
C. Extindere paralela cu lamelele smaltului
D. Evolutie rapida
E. Deschidere mica la suprafata
761. Caria radiculara:
A. are o incidenta crescuta in ultimii ani
B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal
C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential
D. poate avea ca punct de plecare suprafata proximala in 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie
E. uneori poate evolua circular
762. Localizarea cariei:
A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede si suprafete radiculare
B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata
C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata
D. caria din santuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse
E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica
763. Localizarea cariei:
A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la marginea fetei proximale
B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau albicioasa
C. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala
D. cariile de pe suprafetele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala
E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului din zona
764. Localizarea cariei:
A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M
B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de U
C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid in dentina, extinzandu-se lateral si pulpar
D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare
E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali
765. Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin:
A. identificarea demineralizarii
B. testari psihologice
C. testul ADN comparat cu al parintilor
D. testari serologice
E. testari bacteriologice
766. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru:
A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului ortodontic
B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice
C. stabilirea sedintelor de control
D. stabilirea prognosticului
E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite
767. Care este etiologia atritiei :
A. Miscarea fiziologica a dintilor
B. Uzura functionala masticatorie
C. Uzura parafunctionala
D. Idiopatica
E. Actiune chimico-mecanica
768. Care este simptomatologia displaziei cronice primare :
A. Leziuni asimetrice
B. Leziuni simetrice
C. Lipsa de tesut dur sub forma de "fagure de miere"
D. Leziune posteruptiva
E. Leziune preeruptiva
769. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare :
A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare
B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare
C. Localizare preferentiala la frontali
D. Localizare preferentiala la molarul de 6 ani
E. Localizare preferentiala la molarii de minte
770. Cariile in santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri:
A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si varful spre camera pulpara
B. unul cu varful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara
C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si varful spre camera pulpara
D. unul cu varful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara
E. suprapuse, unul cu varful spre suprafata dintelui celalalt cu varful spre camera pulpara
771. Caria radiculara se caracterizeaza prin:
A. margini bine conturate
B. forma de U
C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector
D. forma de V
E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector
772. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul:
A. caninilor
B. frontalilor
C. molari de minte
D. premolarilor
E. molarilor
773. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin:
A. extinsa in suprafata
B. apexul in forma de V
C. perpendiculara pe lamelele smaltului
D. cu zona larga de deschidere
E. cu forma de U
774. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent:
A. caninii mandibulari
B. caninii maxilari
C. molarii mandibulari
D. incisivii maxilari
E. incisivii mandibulari
775. Microorganismele implicate in caria radiculara sunt:
A. Actinomyces viscosus
B. Actinomyces odontolylicus
C. Streptococcus sanguis
D. Nocardia
E. Streptococcus mutans
776. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei in agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor in placi sau la celule epiteliale
777. Caria reversibila poate fi:
A. caria superficiala
B. carie nepenetranta
C. carie medie
D. carie profunda
E. carie penetranta
778. Semnele subiective ale cariei dentare sunt:
A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici
B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase
C. modificari de volum si culoare a papilelor interdentare
D. retentionarea de resturi alimentare
E. coloratie brun-maronie
779. Caria din santuri si gropite, forma, 'cavitara' se manifesta prin:
A. prezenta de gropite adanci
B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor
C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
D. substata dentinara moale la baza gropitelor
E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
780. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:
A. lacune cuneiforme
B. abrazia
C. hiperplazia
D. eroziunea
E. fracturile
781. Activitatea carioasa in stadiul incipient se poate detecta prin:
A. testari bacteriologice
B. identificarea demineralizarii
C. capacitatea de tamponare salivara
D. examen radiografic
E. examen citologic
782. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe:
A. integritatea camerei pulpare
B. teste de vitalitate negative
C. pierderea de substanta dura dentinara
D. dentina dura la palpare
E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
783. Leziunile dentare necarioase sunt:
A. Displaziile dentare
B. Distrofiile dentare
C. Abrazia dentara
D. Lacunele cuneiforme
E. Atritia
784. Caracteristocile cariilor radiculare sunt:
A. Debuteaza in cementul radicular
B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale
C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivi mandibulari
D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari
E. Sunt o consecinta a boli parodontale
785. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin:
A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii artificiale
B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat
C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara
D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie
E. Este specifica persoanelor in varsta
786. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel:
A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului
B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari
C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita
D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata
E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda
787. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe:
A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului
B. Durere provocata la rece
C. Durere provocata la cald
D. Durere provocata la dulce
E. Durere provocata la percutie in axul dintelui
788. Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu:
A. Displaziile dentare
B. Distrifiile dentare
C. Abrazia dentara
D. Hiperemia preinflamatorie
E. Pulpite cronice dschise
789. Programul de evaluare a riscului la carie precunizat de Krasse prevede:
A. Testarea microbiologica a prezentei streptococului mutans si al lactobacilului
B. Analiza dietei
C. Analiza salivei
D. Evidentierea placi mucobacteriene
E. Intocmirea bilantului fluorului
790. Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin:
A. Lipsa de continuitate a smaltului detectata vizual sau tactil
B. Dureri provocate care dispar in cateva minute dupa indepartarea excitantului
C. Substanta dentinara moale la palparea cu sonda
D. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal
E. Dentina colorata brun cenusiu
791. Santurile si gropitele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin:
A. Prezenta unor santuri si gropite adanci
B. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal
C. Lipsa radiotransparentei sub smaltol ocluzal
D. La palpare cu sonda aceast poate agata
E. Necesita un tratament profilactic
792. Caria incipienta reprezinta
A. prima manifestare evidenta a activitatii carioase in smalt
B. caria superficiala care afecteaza smaltul, cu modificari structurale minime
C. pata alba cretoasa
D. leziunea carioasa care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina
E. leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice immediate
793. Caria cronica cu evolutie lenta este
A. mai frecventa la copii si tineri
B. cu dentina alterata, de consistenta crescuta si de culoare bruna
C. mai frecventa la adulti si varstnici
D. carie incipienta oprita din evolutie
E. cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta
794. Diafanoscopia evidentiaza:
A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali
B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali
C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase
D. este utila in fazele incipiente ale procesului carios
E. reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare
795. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului
B. teste de vitalitate negative
C. teste de vitalitate pozitive
D. deschiderea camerei pulpare
E. prezenta dentinei alterate
796. Pe ce suprafete ale dintelui apare mai des caria dentara?
A.meziale
B.distale
C. ocluzale
D. vestibulare
E. apicale
797. . Caria profunda este:
A. carie reversibila
B. carie ireversibila
C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina
D. carie ce intereseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare
E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara
798. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ?
A. cariile recidivante
B. cariile de pe suprafetele radiculare
C. cariile de la nivelul fetelor netede
D. cariile secundare marginale
E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor
799. * In ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina decat la suprafata smaltului?
A. caria radiculara
B. caria suprafetelor netede
C. caria in santuri
D. caria pe varful cuspizilor
E. caria de cement
800. Leziunea ce se formeaza pe suprafata radiculara denudata cu punct de plecare la jonctiunea smalt-cement, colorand dentina in brun, marginita de smalt colorat, cu margini neregulate se numeste:
A.carie senila
B. eroziune
C. dentinogeneza imperfecta
D. carie serpiginoasa
E. tartru
801. Caracteristicile cariei acute sunt:
A. frecventa la adulti si varstnici
B. evolutie rapida
C. umiditate crescuta
D. deschisa la culoare
E. dentina alterata de consistenta dura
802. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie in stadiu incipient sunt:
A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspectie
D. radiografie
E. testari bacteriologice
803. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica:
A. flux salivar redus
B. inflamatie
C. sunt asociate riscului crescut de carie
D. igiena orala necorespunzatoare
E. pacient febril
804. *Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei:
A. sensibilitatea la agentii chimici
B. durere spontana
C. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor
D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda
E. teste de vitalitate positive
805. Colorarea cariilor radiculare este:
A. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediul oral
B. asociata cu remineralizarea
C. coloratie mai intensa, remineralizare mai puternica
D. coloratie mai intensa, carie evolutiva
E. indica prezenta de dentina alterata
806. Inspectia evidentiaza:
A. modificarile de culoare
B. marmoratia santurilor
C. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase
D. consistenta smaltului si a dentinei
E. gradul de sensibilitate
807. Pe fetele ascunse in spatiile interdentare palparea se face cu sondele:
A. 9
B. 10
C. 17
D. 21
E. 25
808. *Palparea suprafetelor dentare:
A. se efectueaza cu sonda dentara rigida
B. se efectueaza cu ace Miller
C. evidentiaza marmoratia santurilor
D. se efectueaza cu sonda dentara flexibila
E. toate raspunsurile sunt corecte
809. Examenele complementare cuprind:
A. palparea
B. percutia
C. examenul radiologic
D. diafanoscopia
E. inspectia
810. Forma "cavitara" a cariei dentinare:
A. se refera la faptul ca exista demineralizare masiva a smaltului
B. presupune invazie bacteriana
C. se manifesta prin substanta dentinara moale la baza gropitelor
D. se manifesta prin radiotransparenta sub smaltul ocluzal
E. nu se manifesta prin smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor
811. Abrazia se poate produce prin:
A. tehnica de periaj impropiu
B. tinerea pipei intre dinti
C. masticatie de tutun
D. utilizarea prea riguroasa a scobitorilor
E. invazie bacteriana
812. Lacuna cunieforma:
A. este o eroziune idiopatica
B. este generata prin microfracturi cervicale
C. apare ca urmare a flectarii dintilor
D. apare prin actiunea unor forte ocluzale excentrice si intense
E. nu se diferentiaza de caria de colet
813. Lacuna cuneiforma se diferentiaza de caria de colet prin:
A. aspect sapat
B. forma de prisma triunghiulara
C. peretii netezi
D. peretii rugosi
E. sensibilitatea la palparea cu sonda
814. Lacuna cuneiforma se diferentiaza de caria de colet prin:
A. apare dupa varsta de 40 de ani
B. forma de prisma triunghiulara
C. peretii netezi
D. peretii mati
E. aspect sapat
815. Elementele de diagnostic pentru fractura sunt:
A. antecedente traumatice
B. suprafata neteda
C. suprafata lucioasa
D. nu este sensibila
E. sensibilitatea scade cu timpul
