Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

CHIRURGIE ORALA - TEST GRILA EXAMEN LICENTA

CHIRURGIE ORALA - TEST GRILA EXAMEN LICENTA

Bibliografie:

BURLIBASA C. si colab, Chirurgie orala si maxilo-faciala, Editura Medicala 1999.



  1. *In pungile parodontale supracrestale insertia epiteliala:

A. nu prezinta modificari

B. este migrata coronar prin cresterea in volum a gingiei

C. este migrata apical insa osul alveolar nu prezinta rezorbtie

D. este migrata apical iar osul alveolar prezinta rezorbtie redusa de tip orizontal



E. este migrata apical iar osul alveolar prezinta rezorbtie de tip vertical

  1. Terapia initiala in boala parodontala cuprinde:

A. eliminarea pungilor parodontale

B. crearea unei zone de gingie fixa keratinizata de cel putin 2mm

C. inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali

D. restabilirea raporturilor normale de ocluzie

E. imobilizarea dintilor

  1. Gutiera ocluzala de imobilizare a dintilor:

A. este un mijloc de imobilizare temporar

B. asigura contacte ocluzale minime in timpul miscarilor functionale

C. este utilizata numai in timpul noptii

D. se poarta perioade lungi de timp

E. respecta parodontiul marginal si spatiile interproximale

  1. Restabilirea raporturilor normale ale ocluziei dentare se realizeaza prin:

A. inlaturarea obturatiilor ocluzale inalte

B. inlaturarea obturatiilor care nu refac punctul de contact interdentar

C. obturarea corecta a cariilor de colet

D. inlaturarea coroanelor de invelis incorect adaptate cervical

E. tratament ortodontic al malpozitiilor dentare

  1. In boala parodontala, inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali se realizeaza prin:

A. detartraj minutios efectuat cu ultrasunete si instrumente manuale

B. indepartarea lucrarilor protetice defectuoase care irita parodontiul marginal

C. indepartarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza raporturile de ocluzie si suprasolicita parodontiul

D. corectarea malpozitiilor dentare

E. obturarea cariilor de colet si aproximale

  1. Chiuretajul parodontal este indicat:

A. in tratamentul pungilor gingivale supraosoase din gingivita tartrica

B. curativ in parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mm

C. curativ in abcesul parodontal

D. paliativ in formele avansate de boala parodontala

E. in recidive postoperatorii dupa alte interventii

  1. Indicatiile gingivectomiei sunt:

A. pungi gingivale supraosoase in gingivite tartrice

B. parodontopatii hiperplazice hidantoinice

C. parodontopatii hiperplazice ereditare

D. etapa preliminara a gingivoplastiei

E. in scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dinti


  1. *Dupa gingivectomie, periajul dentar normal si utilizarea unui stimulator interdentar din cauciuc, sunt permise dupa un interval de:

A. 48 ore postoperator

B. 5-7 zile postoperator

C. 12-14 zile postoperator

D. 30-40 zile postoparator

E. este interzisa utilizarea unui stimulator interdentar

  1. In chirurgia parodontala, operatiile cu lambou permit:

A. obturarea corecta a cariilor, indeosebi a celor de colet si aproximale

B. indepartarea tesutului patologic din pungile parodontale

C. repozitionarea gingiei fixe

D. corectarea defectelor anfractuoase si a neregularitatilor arhitecturale parodontale

E. marirea zonei de gingie fixa


  1. Aplicatiile de acid citric 1% sau EDTA pe suprafetele radiculare au ca obiective:

A. cauterizarea cementului necrotic

B. detoxifierea suprafetei radiculare

C. decalcifierea suprafetei radiculare

D. impiedicarea proliferarii tesutului de granulatie

E. favorizarea acolarii mucoasei de suportul dur osteoradicular


  1. Chirurgia mucogingivala consta in corectarea conturului gingival prin:

A. gingivectomie

B. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateral

C. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apical

D. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronar

E. e gingivoplastie cu grefa de mucoasa libera

  1. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie in boala parodontala, poate fi recoltat de la nivelul:

A. boltii palatine

B. alveolelor postextractionale recente

C. peretelui postero-extern al tuberozitatilor maxilare

D. stern

E. crestei iliace antero-superioare

  1. Urmatoarele afectiuni generale contraindica orice interventie chirurgicala proprotetica:

A. hipertensiune arteriala

B. sindrom Sjögren

C. hemofilie

D. insuficienta renala cronica

E. alergie la procaina si antibiotice din grupa penicilinelor


  1. Urmatoarele afectiuni loco-regionale contraindica orice interventie chirurgicala proprotetica:

A. despicatura labio-maxilo-palatina

B. macroglosia

C. stomatita aftoasa

D. eritroplazia

E. osteopetroza


  1. *Urmatoarele deficiente de parti moi ale campului protetic necesita interventii chirurgicale proprotetice:

A. prolapsul labial

B. hipertrofia plicilor sublinguale

C. hipertrofia papilelor linguale caliciforme

D. hiperplaziile epitelioconjunctive

E. papilomatoza orala


  1. Creasta gingivala balanta poate fi consecinta:

A. extractiilor laborioase cu pierdere de substanta osoasa

B. hiperplaziei glandelor salivare accesorii

C. neprotezarii indelungate a unei edentatii frontale in prezenta dintilor antagonisti

D. presiunilor inegal repartizate exercitate de o proteza incorect adaptata

E. rezorbtiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctiva sub actiunea prelungita a unei proteze instabile


  1. Frenoplastia se practica prin :

A. sectionarea transversala a frenului

B. sectionarea transversala a frenului si sutura perpendiculara a marginilor plagii

C. sectionarea transversala pana la periost a frenului, excizia tesutului fibrocicatriceal si sutura in forma de "Y"

D. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui si sutura marginilor plagii

E. excizia romboidala a frenului, decolarea, afrontarea si sutura longitudinala a marginilor plagii


  1. Plastia in Z este o tehnica aplicata in chirurgia proprotetica pentru:

A. alungirea frenurilor labiale

B. alungirea bridelor vestibulare

C. excizia crestelor balante

D. excizia fibromatozelor tuberozitare descendente

E. corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale


  1. In vederea extinderii suprafetei osoase acoperite cu mucoasa fixa keratinizata si cu rezilienta normala se folosesc urmatoarele tehnici chirurgicale proprotetice:

A. plastia santurilor periosoase

B. excizia zonelor de mucoasa subtire, necaptusita cu un strat suficient de tesut submucos

C. plastia frenurilor si bridelor cu insertie pe coama crestei alveolare

D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare

E. plastia de aditie a substratului osos al crestei alveolare


  1. *Metoda Kazanjian de plastie a santurilor periosoase, se realizeaza prin:

A. dezinsertia fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolare

B. aplicarea directa a mucoasei pe periost dupa decaptusirea ei prin decolarea partilor moi submucoase perimaxilare

C. deplasarea insertiei mucoasei si tesutului celular subiacent spre marginea bazilara, la mandibula sau cat mai in sus, la maxilar

D. deplasarea insertiei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare si acoperirea periostului denudat cu transplante epidermice Ollier-Tiersch

E. decolarea mucoasei planseului oral impreuna cu muschii milohioidieni si genioglosi


  1. Interventia chirurgicala proprotetica de plastie a santurilor paralinguale se realizeaza prin:

A. incizie pe coama crestei alveolare intre linia mediana si trigonul retromolar

B. incizie imediat inauntrul crestei alveolare laterale

C. coborarea planseului bucal si repozitionarea muschilor buccinatori

D. coborarea planseului bucal si repozitionarea muschilor milohioidieni

E. extirparea glandelor salivare sublinguale


  1. *Plastia santurilor paralinguale dupa metoda Traunner, se realizeaza prin:

A. inaltarea crestei alveolare prin diverse metode

B. rezectia torusului mandibular

C. deplasarea planseului oral spre marginea bazilara a mandibulei

D. decolarea submucoasa a partilor moi de pe versantul lingual al crestei

E. deplasarea insertiei mucoasei mobile linguale spre marginea bazilara a mandibulei si aplicarea de grefe de mucoasa libera


  1. Metoda Celesnik de plastie a santurilor perituberozitare consta din:

A. incizia si decolarea partilor moi perituberozitare

B. excizia proliferarii fibromatoase tuberozitare

C. regularizarea suprafetei tuberozitatilor maxilare

D. dezinsertia fibrelor musculare pterigoidiene

E. fracturarea portiunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide


  1. Interventiile chirurgicale proprotetice de plastie a santurilor periosoase au ca scop:

A. obtinerea unei latimi suficiente a zonei de mucoasa fixa pe creasta alveolara

B. eliminarea zonelor de mucoasa fixa cu circulatie deficitara, expusa tulburarilor trofice

C. distantarea structurilor mobile de creasta alveolara

D. adancirea santurilor vestibulare si linguale

E. reducerea actiunii de dislocare exercitata de frenuri si bride


  1. Examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu in stabilirea:

A. indicatiei operatorii de regularizare a crestei alveolare

B. raportului frenului labial superior cu spina nazala anterioara

C. formei si dimensiunii carligului apofizei pterigoide

D. formei si dimensiunii torusului maxilar

E. prezentei unor procese patologice endoosoase


  1. *Proeminentele osoase ale unei creste alveolare neregulate sunt:

A. urmare a rezorbtiei osoase inegale sub actiunea unor proteze instabile

B. hiperostoze produse de presiunea prelungita a unor proteze incorect adaptate

C. consecinta solicitarilor in exces exercitate de insertiile pe creasta ale bridelor si frenurilor

D. urmare a repetatelor complicatii inflamatorii osteoperiostale

E. consecinta unor extractii dentare traumatizante

  1. *Alveoloprotruzia frontala maxilara apare datorita:

A. atrofiei centripete a maxilarului superior

B. devierii frontale a crestei maxilare sub actiunea presiunilor exercitate de limba

C. presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupul dentar frontal inferior restant

D. edentatiilor terminale neprotezate

E. extractiilor traumatizante ale dintilor frontali superiori


  1. *Hiperostozele tuberozitatilor maxilare sunt:

A. proliferari fibromatoase care deformeaza tuberozitatea in sens transversal si vertical

B. hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitar

C. proliferari epitelioconjunctive cu aspect balant

D. neregularitati postextractionale ale tuberozitatii maxilare

E. ingrosare masiva a intregii tuberozitati prin depunere exagerata de tesut osos


  1. Regularizarea crestei alveolare edentate consta in:

A. excizia zonelor ingrosate sau balante de mucoasa

B. ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolare

C. eliminarea ciocurilor osoase dureroase la presiune

D. rezectia proeminentelor osoase cu daltita sau pensa ciupitoare de os si netezirea osului cu chiureta sau freza

E. rezectia modelanta a torusurilor palatinale


  1. Interventiile chirurgicale de rezectie modelanta a torusurilor palatinale:

A. se adreseaza planului osos al campului protetic maxilar

B. urmaresc obtinerea stabilitatii protezei care ar bascula datorita prezentei torusului palatin

C. utilizeaza 2 incizii eliptice supraperiostale

D. implica sutura etansa pentru a preveni suprainfectia osoasa

E. recomanda aplicarea postoperatorie a unei placi palatinale sau a vechii proteze pentru dirijarea vindecarii


  1. *Torusurile mandibulare:

A. sunt formatiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolar

B. sunt formatiuni osoase situate pe versantul lingual, in vecinatatea liniei mediane

C. sunt formatiuni osoase situate pe versantul lingual, in dreptul zonei premolar-molare

D. dau insertie muschilor genioglosi

E. dau insertie muschiului milohioidian

  1. Prezenta torusurilor mandibulare:

A. creaza dificultati in extractia premolarilor si molarilor inferiori

B. mobilizeaza proteza datorita insertiei muschiului milohioidian

C. creaza dificultati in fonatie si deglutitie

D. se insoteste de jena dureroasa la masticatie

E. impiedica extensia protezei pana la nivelul mucoasei planseului oral

  1. Pentru a permite protezarea mobila in conditii optime, campul protetic edentat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. creste alveolare edentate inalte, netede si acoperite de mucoasa keratinizata

B. spina nazala anterioara apropiata de creasta si cat mai proeminenta

C. torus palatin bine exprimat

D. fibromucoasa gingivala mobila si cu rezilienta mare

E. gaurile mentoniere la distanta de coama crestei alveolare


  1. *Tehnica rezectiei torusului palatin,presupune urmatoarele variante de incizii:

A. incizie in'L'pentru crearea unui lambou triunghiular

B. incizie marginala, paralela cu festonul gingival pentru crearea unui camp operator larg

C. incizie in baioneta pe bombarea maxima a formatiunii

D. doua incizii eliptice care circumscriu formatiunea

E. incizie liniara cu cate doua incizii orizontale sau divergente de degajare la capete


  1. *Rezectia apofizelor genii hipertrofiate necesita o anestezie:

A. tronculara periferica la gaura mentoniera bilateral

B. tronculara periferica la Spix bilateral

C. tronculara periferica a nervului lingual bilateral

D. locala prin infiltratie in baraj

E. locala plexala



  1. *Autotransplantul cartilaginos are urmatoarele dezavantaje:

A. nu isi pastreaza vitalitatea

B. sufera modificari structurale

C. poate fi respins datorita structurii antigenice diferite de a organismului receptor

D. se rezoarbe in proportie de peste 70%

E. se mobilizeaza de pe creasta, ingreunand protezarea

  1. Ceramohidroxilapatita este un material de aditie care:

A. se amesteca cu sangele pacientului

B. se amesteca cu ser fiziologic

C. se amesteca cu apa distilata 

D. se prezinta sub forma de baghete

E. se prezinta sub forma de granule

  1. *Protezarea campului protetic, dupa o plastie de aditie a crestei alveolare cu granule de ceramohidroxilapatita, este posibila:

A. imediat postoperator

B. la 5-7 zile postoperator

C. la 2-3 saptamani postoperator

D. 4-6 saptamani postoperator

E. la 2-3 luni postoperator

  1. Osteotomia sagitala a ramului orizontal mandibular implica:

A. abord exooral

B. abord endooral printr-o incizie de-a lungul crestei alveolare inferioare

C. sectionarea orizontala a arcului mentonier intre cele doua gauri mentoniere

D. despicarea verticala a ramului orizontal mandibular si mobilizarea fragmentului lingual

E. aplicarea de grefe osoase spongioase in decalajul creat prin ascensionarea versantului lingual mandibular

  1. Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizeaza urmatoarele tehnici de osteoplastie:

A. osteoplastia tip "inlay"

B. osteotomie sagitala

C. osteotomie orizontala, tip LeFort I

D. osteotomie orizontala, tip LeFort II

E. osteotomie orizontala, tip LeFort III

  1. *Dintele Turner este:

A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata

B. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata

C. un dinte permanent complet format, care erupe precoce

D. un dinte permanent complet format, dar insuficient mineralizat, care erupe precoce

E. caracteristic foliculitei expulzive


  1. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari,se caracterizeaza prin:

A. gingie rosie edematiata

B. adenopatie submandibulara frecventa

C. hiposialie

D. insomnie

E. somnolenta


  1. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pericoronarita acuta congestiva la nivelul molarului trei inferior sunt adevarate:

A. la inspectie se remarca congestie si edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2

B. intotdeauna este insotita de trismus

C. cand edemul este pronuntat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafata mucoasei

D. bolnavul acuza dureri vii in zona molarului de minte, cu caracter pulsatil

E. starea generala a pacientului poate fi usor alterata, cu indispozitie, subfebrilitati, fatigabilitate


  1. Pericoronarita acuta supurata

A. poate urma unei pericoronarite congestive

B. nu determina alterarea starii generale

C. poate determina dificultati masticatorii si disfagie ceea ce semnifica extinderea procesului inflamator in tesuturile vecine

D. poate fi insotita de trismus, care evolueaza odata cu procesul inflamator local

E. este constant insotita de limfadenita subangulomandibulara


  1. Eruptia dintilor temporari are loc:

A. de-a lungul unui interval de doi ani

B. intre lunile a 6--a si a 30-a

C. intre 6 si 12-13 ani

D. intre 18 ani si 25-30 ani sau chiar mai tirziu

E. de la nastere si pina la aproximativ 30 ani.


  1. *Eruptia dintilor permanenti, cu exceptia molarilor de minte, are loc:

A. de-a lungul unui interval de opt ani

B. intre lunile a 6-a si a 30-a

C. intre 6 si 12 ani

D. intre 18 ani si 25-30 ani sau chiar mai tirziu

E. de la nastere si pina la aproximativ 18 ani


  1. *Eruptia molarilor de minte are loc:

A. de-a lungul unui interval de doi ani

B. intre lunile a 6-a si a 30-a

C. intre 6 si 12-13 ani

D. dupa 18 ani

E. de la nastere si pina la aproximativ 30 ani


  1. Eruptia precoce a dintilor temporari este:

A. aparitia anticipata pe arcada a unor dinti normal conformati

B. consecinta unor carente vitaminice

C. aparitia pe arcada inainte de termen a unor dinti insuficient formati

D. intalnita in disendocrinii

E. cauzata de extractia precoce a unui dinte temporar.


  1. Accidentele si incidentele locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. gingivostomatita

B. pericoronarita supurata

C. anorexie, voma

D. manifestari febrile

E. hematomul de eruptie


  1. Foliculita expulziva Capdepont:

A. apare la nou-nascut

B. este o infectie grefata la nivelul gingiei mugurilor dentari permanenti

C. se caracterizeaza prin ulceratii atone cu tendinta la supuratie

D. duce la mobilizarea si eliminarea dintilor afectati de pe arcada

E. se insoteste de limfadenopatie regionala.


  1. Chistul de eruptie:

A. se prezinta ca o tumefactie gingivala de coloratie albastruie

B. se insoteste de stare febrila

C. cuprinde un molar temporar

D. se caracterizeaza prin roseata vie locala

E. este fluctuent la palpare.


  1. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporari pot fi:

A. manifestari febrile

B. tulburari digestive

C. tulburari respiratorii

D. tulburari urinare

E. tulburari de crestere


  1. Accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. incluzia dentara

B. eruptia tardiva

C. sialoree, hipersecretie conjunctivala

D. fotofobie

E. chistul de eruptie cutanata


  1. Complicatiile septice localizate ale pericoronaritei molarilor de minte inferiori sunt:

A. abcesul lojii submandibulare

B. abcesul lingual

C. abcesul vestibular

D. abcesul migrator

E. flegmonul difuz al planseului oral.


  1. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului de minte inferior sunt:

A. nevralgii dentare

B. ulceratii jugale sau linguale

C. resorbtii radiculare ale molarului doi

D. tulburari de ocluzie

E. trismus


  1. Decapisonarea este indicata la dintii care indeplinesc urmatoarele conditii:

A. sa prezinte o orientare verticala cu radacini drepte sau curbate spre mezial

B. sa prezinte o orientare verticala cu radacini drepte sau curbate spre distal

C. sa fie erupt din structura osoasa cel ptin pana la ecuatorul anatomic

D. fibromucoasa care acopera molarul in eruptie sa fie dispusa in cortina

E. sa existe spatiu suficient intre molarul doi si ramul ascendent.


57.  Pentru a impiedica formarea tesutului de granulatie dupa decapisonare se cauterizeaza cu:

A. apa oxigenata

B. acid tricloracetic

C. clorura de zinc 30%

D. azotat de argint

E. acid citric 30%


58.  Pericoronarita acuta supurata se manifesta prin:

A. jena dureroasa

B. durere vie, pulsatila

C. eliminare de secretie sero-sanghinolenta de sub capisonul mucos

D. eliminare de secretie purulenta de sub capisonul mucos

E. trismus


59.  Complicatiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior sunt:

A. abcesul valului palatin

B. sinuzita maxilara

C. sinuzita frontala

D. osteomielita maxilara

E. celulita maseterina.


  1. *Anclavarea dentara reprezinta:

A. incluzia partiala a unui dinte

B. incluzia superficiala a unui dinte

C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical

D. impiedicarea printr-un obstacol mecanic a eruptiei unui dinte al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala.

E. situatia in care se afla un dinte dupa decapusonare


  1. Cauzele locale incriminate in patogenia incluziilor dentare sunt:

A. sediul sau forma mugurelui dentar

B. lipsa de spatiu

C. tumori benigne localizate in zona respectiva

D. tulburari de dezvoltare a maxilarelor

E. radiatiile ionizante aplicate in scop terapeutic maxilarelor


  1. Cauzele generale ale etiopatogeniei incluziei dentare sunt reprezentate de:

A. ereditate

B. hipertiroidism

C. sifilis

D. rahitism

E. hipovitaminoze


  1. Incluzia dentara:

A. poate interesa orice dinte temporar, permanent sau supranumerar

B. reprezinta ramanerea unui dinte complet format, intraosos sau submucos,dupa perioada sa normala de eruptie,sacul pericoronar fiind integru

C. poate fi completa sau totala, cand dintele se afla in intregime intraosos

D. poate fi partiala, cand coroana dintelui, inconjurata partial de os, este separata de fibromucoasa numai prin sacul pericoronar inchis

E. se refera la un dinte a carui coroana, partial degajata de os, se afla sub fibromucoasa gingivala si a carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala,dar care nu-si poate continua eruptia datorita unui obstacol mecanic.


  1. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei acute congestive consta in:

A. vitaminoterapie

B. incizia capisonului

C. cauterizarea chimica a capisonului

D. tratament antibiotic general

E. tratament antialgic


  1. Decapisonarea se contraindica in urmatoarele cazuri:

A. recidivele infectiei sunt frecvente

B. mucoasa cade ca o cortina pe suprafata ocluzala a molarului de minte

C. mucoasa este subtire si dispusa ca o fata de masa pe suprafata ocluzala a molarului de minte

D. eruptia dintelui are loc in afara sau inauntrul curburii arcadei dentare

E. dintele sa fie erupt din os cel putin pana la ecuatorul coronar.


  1. Accidentele intraoperatorii ce pot surveni in cursul odontectomiei molarului de minte inferior sunt:

A. fractura radacinilor molarului trei inferior,cand sunt lungi, efilate, divergente

B. fractura sau luxatia molarului doi inferior

C. deschiderea canalului mandibular si lezarea pachetului vasculonervos sau lezarea nervului lingual prin fractura tablei osoase interne

D. fractura mandibulei

E. impingerea dintelui in spatiul pterigomaxilar.


  1. Accidentele inraoperatorii posibile in odontectomia caninilor superiori sunt:

A. descoperirea sau fracturarea apexului unui dinte vecin

B. luxatia unui dinte vecin

C. fractura crestei alveolare

D. deschiderea sinusului maxilar

E. perforarea planseului nazal


  1. Conditiile necesare redresarii chirurgical-ortodontice a unui canin superior inclus sunt:

A. existenta unui spatiu suficient alinierii caninului pe arcada dentara

B. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculare

C. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatorii

D. sa fie instituita o antibioterpie riguroasa, atat pre- cat si postoperator

E. axul longitudinal sa fie vertical sau putin oblic


69.  Dezinfectia sacului folicular in pericoronarita congestiva a dintilor temporari se realizeaza cu urmatoarele solutii:

A. D'Alibour

B. de cloramina

C. de permanganat de potasiu 1/10000

D. Dakin

E. nici un raspuns nu este corect.

70.  *Diagnosticul diferential al foliculitei expulzive capdepont se face cu:

A. herpangina

B. eruptia precoce

C. hematomul de eruptie

D. aftoza bucala izolata

E. impetigo

  1. Gingivostomatita ulcero-necrotica se caracterizeaza prin:

A. hiposialie

B. ulceratii acoperite de depozite necrotice

C. halena

D. mobilitate dentara

E. stare generala nealterata

72.  Infectia sacului folicular in pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza prin urmatoarele cai:

A. limfatica

B. vascular-sanguina

C. transosoasa

D. de la un proces septic periapical al premolarului 2

E. de la alveolita postextractionala a molarului 2.

73.  Ulceratia mucoasei obrazului provocata de eruptia vestibularizata a molarului de minte superior:



A. este mai rara decat cea produsa de eruptia molarului de minte inferior

B. are caracter aftoid

C. este insotita de alterarea starii generale

D. intretine si agraveaza leucoplazia

E. intretine si agraveaza lichenul plan.

74.  Gingivostomatita odontiazica se caracterizeaza prin:

A. ulceratii acoperite cu un depozit galbui sau chiar pseudomembrane

B. ulceratii extinse la intreaga mucoasa orala

C. limfadenopatie loco-regionala

D. dureri spontane sau povocate de masticatie

E. ulceratii localizate in jurul molarului de minte,cu intensitate maxima la acest nivel.

75.  Complicatiile eruptiei molarului de minte inferior sunt:

A. mecanice

B. inflamatorii

C. trofice

D. pulmonare

E. tumorale

76.  Accidentele si incidentele de eruptie la edentati:

A. au la origine incluziile caninilor si molarilor

B. nu prezinta simptomatologie subiectiva

C. pot determina algii cu caracter trigeminal simptomatic

D. mucoasa adiacenta se ulcereaza si se infecteaza

E. pot duce la complicatii ca osteita, osteomielita sau fractura osului.


  1. Hematomul de eruptie se deosebeste de chistul de eruptie prin:

A. culoare

B. dimensiune

C. consistenta

D. evolutie

E. prezenta durerii.

  1. *In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la:

A. 12 de zile dupa interventie;

B. 20 de zile dupa interventie;

C. doua saptamini de la interventie;

D. 10 zile dupa interventie;

E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;


  1. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost impinsa in plina cavitate sinusala se iau urmatoarele masuri :

A. se efectueaza un examen radiografic;

B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);

C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamina;

D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;

E. se va folosi metoda Caldwell - Luc;


  1. *Hemoragia tardiva postextractionala apare la :

A. 15 - 20 de minute de la extractie;

B. 1 ora dupa extractie;

C. o zi dupa extractie;

D. cateva zile zile postextractional;

E. 2 saptamani dupa extractie;


  1. Caracteristicile clinice ale alveolitei umede sint :

A. gingia este palida, atona;

B. prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari;

C. marginile alveolei sint tumefiate, turgescente;

D. existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor;

E. cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente;


  1. In alveolita uscata tratamentul consta in :

A. irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia);

B. aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar;

C. introducerea unei mese cu Nitrat de argint in alveola;

D. analgezice pe cale generala;

E. chiuretajul alveolar, pentru indepartarea sechestrelor lameliforme;


  1. Indicatiile drenajului transmaxilar:

A.parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nu este posibil sau nu este eficient

B.parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sau expune la complicatii

C.abcesul vestibular

D.se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superiori

E.la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul maxilar canalul alveolar inferior sau gaura mentoniera


  1. Chiuretajul periapical este indicat in urmatoarele cazuri: :

A. cand materialul de obturatie a canalului a depasit foramenul apical

B. cand procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapical

C. in cazul chisturilor maxilare

D. in cazul fistulelor oro-antrale

E. in cazul radacinilor scurte


  1. Contraindicatiile rezectiei apicale:

A. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepte

B. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radacinii

C. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii

D. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radacinii

E. pacient cu afectiuni cardiace decompensate


  1. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica operatorie:

A. rezectia insuficienta a apexului

B. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata

C. largirea exagerata a canalului radicular

D. chiuretajul incomplet

E. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate


  1. Indicatiile rezectiei apicale :

A. imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corect

B. cai false in treimea apicala a radacinii

C. dinti cu ace rupte accidental pe canalul radicular

D. dinti cu fracturi radiculare in treimea coronara

E. obturatii radiculare incomplete


  1. Osteotomia transmaxilara este indicata atunci cand:

A. drenajul endodontic nu este posibil

B. procesul inflamator este in stadiul submucos

C. tratamentul endodontic nu este suficient

D. tabla osoasa vestibulara este subtire si lizata de procesul periapical

E. dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar



  1. Practicam rezectia apicala cu obturatie retrograda,in cazul dintilor care:

A. prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartat

B. au coroana integra si canalul radicular neobturat

C. prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizate

D. au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturate

E. prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase


  1. Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale sunt:

A. hemofilia

B. nefritele cronice severe

C. toxicozele grave

D. osteoporoza senila

E. starile febrile


  1. Tehnica replantarii dentare terapeutice presupune urmatoarele manopere:

A. extractia dentara cat mai putin traumatizanta, atat pentru radacina, cat si pentru peretele alveolar

B. dintele extras trebuie pastrat intr-o solutie iodoformata

C. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologic

D. dintele extras trebuie tinut in cleste, invelit cu comprese cu ser fiziologic

E. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezeze parodontiul marginal al dintelui transplantat


  1. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii:

A. paroodontita apicala cronica granulomatoasa

B. chisturi radiculare mici si mijlocii

C. ac rupt in 1/3 apicala a canalului radicular

D. esecuri ale tratamentului endodontic

E. leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii


  1. Rezectia apicala cu obturatie anterograda, cuprinde urmatoarele manopere:

A. incizia

B. decolarea lamboului muco-periostic

C. reperarea zonei de trepanare si trepanarea

D. sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapical

E. prepararea cavitatii radiculare


  1. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica locala:

A. parodontita apicala acuta

B. osteita periapicala cronica, trenanta

C. canale obstruate de procese dentinare

D. cai false in treimea apicala

E. procese inflamatorii ale varfului radacinii


  1. Dificultati intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor superiori, pot fi date de:

A. anchiloza temporo-mandibulara

B. bridele cicatriceale

C. sindromul algodisfunctional

D. laxitatea ligamentara

E. sclerodermie


  1. Amputatia radiculara este indicata la urmatorii dinti:

A. molar 1 superior

B. premolar 1 inferior

C. molar 2 superior

D. molar 3 superior

E. molarii 1 si 2 inferiori


  1. Metode de chirurgie endodontica sunt:

A. Chiuretajul periapical

B. Replantarea dentara

C. Rezectia apicala

D. Amputatia radiculara

E. Drenajul transosos juxtaapical


  1. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:

A. hemoragia spongioasa

B. perforarea planseului foselor nazale

C. deschiderea sinusului maxilar

D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier

E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori


  1. *Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:

A. inainte de operatie

B. intraoperator

C. dupa operatie

D. cu 30 minute inainte de interventie

E. nu are importanta


  1. Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori de care se tine cont sunt:

A. gaura mentoniera

B. canalul mandibular cu continutul sau

C. corticala vestibulara deosebit de groasa

D. numarul radacinilor

E. corticala linguala subtire


  1. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:

A. hemoragia spongioasa

B. perforarea planseului foselor nazale

C. deschiderea sinusului maxilar

D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier

E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori


  1. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori sunt:

A. sectionarea coroanei

B. rezectia apexului

C. extractia radacinii bolnave

D. chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radacinii

E. obturatia retrograda a canalului radicular


  1. In cursul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori, incizia mucoperiostului va fi:

A. curba, la 0,5 cm de marginea gingivala

B. circumferentiala

C. in trapez cu baza mica in sus

D. in "L"

E. in "V"

  1. *Trepanatia osoasa in drenajul transosos juxtaapical se realizeaza cu:

A. freze sferice nr. 4-6 de piesa dreapta

B. dispozitivul Brosch-Traunner

C. chiureta alveolara

D. ciupitorul de os

E. elevatorul

  1. *Metoda de electie in tratamentul unei fracturi radiculare in treimea apicala a dintilor frontali este:

A. extractia dentara

B. rezectia apicala

C. chiuretajul periapical

D. drenajul transosos

E. extractia alveoloplastica


  1. *Includerea unui dinte rezecat intr-o lucrare protetica este indicat sa se faca:

A. la 2 saptamani dupa rezectie

B. dupa suprimarea firelor de sutura

C. la 4-6 saptamani

D. dupa 8 saptamani

E. la 3 luni postoperator


  1. *Premolarizarea inseamna:

A. rezectia apicala a premolarilor

B. amputatia radiculara a premolarilor superiori

C. amputatia radiculara a molarilor superiori

D. amputatia radiculara a molarilor inferiori

E. amputatia radiculara a premolarilor inferiori

  1. Dupa rezectia apicala, "umbra reziduala" Hammer reprezinta:

A. recidiva a procesului periapical

B. osificare incompleta

C. imaginea radiologica post rezectie apicala

D. osteita postoperatorie

E. esec al rezectiei apicale

  1. *Alveolita umeda se caracterizeaza prin:

A. prezenta unui cheag murdar acoperit de depozite purulente

B. dureri iradiante imediat postextractional

C. sechestre mici, osoase, lameliforme ce se detaseaza cu usurinta

D. sangerare abundenta

E. absenta completa a cheagului intraalveolar

  1. *Cel mai biologic pansament in plaga postextractionala normala este:

A. mesarea iodoformata

B. cheagul sangvin endoalveolar

C. materialele de aditie osoasa

D. conurile cu antibiotice

E. mesarea cu substante antiseptice

  1. Extractia alveoloplastica presupune:

A. sutura plagii

B. protezarea imediata

C. protezarea tardiva



D. regularizarea osoasa

E. antibioterapie obligatorie

  1. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa:

A. momentul producerii

B. felul vasului lezat

C. metoda de tratament

D. cauza care le-a generat

E. afectiunile generale ale pacientului

  1. Extractia dentara poate induce:

A. Bacteriemie tranzitorie.

B. Ascensiuni termice.

C. Leucocitoza .

D. Cresterea VSH.

E. Leucopenie.

  1. Extractia dintilor temporari este indicata in urmatoarele situatii:

A. Dinti cu carie dentara.

B. Dinti cu fracturi coronare.

C. Dinti cu luxatii incomplete.

D. Dinti care produc malpozitii ale dintilor permanenti.

E. Dinti care impiedica eruptia fiziologica a dintilor permanenti.

  1. In cazul extractiei dintilor temporari:

A. Se folosesc elvatoare cu lama fina.

B. Se aplica departatoare de arcade.

C. Se practica chiuretaj alveolar cu pensa sau chiureta.

D. Se aplica tamponament de protectie mentinut 30 de minute.

E. se recomanda dispozitive mentinatoare de spatiu.

  1. Indicatiile majore ale extractiei dentare sunt determinate de:

A. Complicatiile cariilor dentare.

B. Complicatiile parodontopatiilor marginale.

C. Riscul unei bacteriemii postextractionale.

D. Traumatismele dento-parodontale.

E. Afectiuni generale.

  1. *La bolnavii care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ, extractia dentara se efectueaza:

A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala

B. cu cel putin 45 zile inainte de interventia chirurgicala

C. la 6 saptamani dupa interventia chirurgicala

D. oricand

E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala


  1. *In sarcina este de preferat sa se evite extractiile dentare:

A. in prima si ultima luna

B. in primele 3 luni si ultimele 2 luni

C. numai in ultima luna

D. pe toata perioada

E. in primele 3 luni si ultimele 3 luni


  1. Pregatirile pentru extractia dentara includ:

A. Antibioterapie parenterala

B. Pregatirea instrumentarului.

C. Eventual premedicatie sedativa.

D. Anestezie loco-regionala.

E. Detartraj.

  1. Instrumentarul auxiliar pentru extractia dentara cuprinde:

A. Bisturiu.

B. Departator tip Langenbeck.

C. Oglinda dentara.

D. Pense ciupitoare de os.

E. Clesti si elevatoare.

  1. La extractia cu clestele amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare vestibular:

A. in cazul arcadei superioare cu exceptia molarilor unu

B. in cazul dintilor arcadei superioare

C. in cazul dintilor arcadei inferioare

D. in cazul molarilor inferiori

E. in cazul dintilor arcadei inferioare cu exceptia molarilor


  1. Pentru extractia caninilor superiori:

A. miscarile de basculare vestibulo-orala au amplitudine mai mare palatinal

B. miscarile de basculare vestibulo-orale sunt mai accentuate vestibular

C. miscarile de rotatie sunt contraindicate

D. miscarile de rotatie vor avea amplitudine redusa

E. se practica anestezie plexala sau tronculara periferica


  1. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate:

A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar

B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari

C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi

D. premolarul doi are de obicei doua radacini

E. in dreptul premolarilor, osul maxilar este compact


  1. Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse se face in urmatoarele conditii:

A. molar de minte cu coroana integra

B. cand lipseste molarul 2

C. molari 3 cu radacini recurbate distal

D. molari 3 radacini drepte

E. molari 1 si 2 integri prezenti


  1. In locul elevatorului "in limba de crap" (Lecluse), pentru extractia molarilor de minte inferiori integri se poate folosi:

A. elevatorul drept mai lat "in jgheab"

B. elevatorul drept "in flacara"

C. elevatoarele cu cioc lateral

D. elevatorul "picior de ciuta"

E. elevatorul "in baioneta"


  1. Extractia cu separarea radacinilor este indicata cand:

A. radacinile sunt unite in bloc

B. radacinile sunt inclavate

C. radacinile sunt divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveolei

D. radacinile sunt convergente, mentinand intre ele un sept osos

E. radacinile s-au fracturat


  1. *La molarii superiori, sectiunea pentru separarea radacinilor va fi:

A. in forma de V

B. in forma de Y

C. in forma de T

D. mezio-distala

E. vestibulo-orala


  1. Alveolotomia este indicata in cazul:

A. radacinilor ramase intraalveolar

B. radacini care nu pot fi extrase cu clestele

C. radacinilor luxate total

D. radacini care nu pot fi luxate cu elevatoarele

E. anchiloze temporo-mandibulare


  1. Tehnica extractiei alveoloplastice cuprinde urmatorii timpi operatori:

A. incizia si decolarea mucoperiostului

B. trepanarea osoasa

C. extractia dentara

D. regularizarea osoasa

E. sutura postextractionala


  1. Postextractional, bolnavului i se dau urmatoarele indicatii:

A. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 24 de ore

B. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 12 ore

C. va evita alimentele fierbinti timp de 7 zile

D. va evita fumatul cel putin 24 de ore

E. sa nu suga plaga alveolara


  1. Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi:

A. alveolita umeda

B. fracturarea unor instrumente

C. inghitirea unor corpi straini

D. aspirarea unor fragmente dentare

E. luxatii ale dintilor vecini


  1. Leziunile osoase care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:

A. fractura crestei zigomato-alveolare

B. fractura mandibulei

C. deschiderea antrumului

D. fractura tuberozitatii maxilare

E. alveolotomia



  1. In cazul inghitirii unor corpi straini in timpul extractiei dentare, se recomanda:

A. asezarea pacientului in decubit ventral

B. extragerea corpului strain intr-un serviciu de bronhologie

C. examen radiologic

D. dieta bogata in fibre

E. intubatie oro-traheala


  1. Extractia dintilor temporari cu carii complicate este indicata in urmatoarele situatii:

A. dinti cu carii profunde

B. dintii care intretin procese de osteomielita

C. dinti care intretin procese de osteita

D. dinti cu gangrena care provoaca supuratii perimaxilare

E. dinti cu distructie coronara


  1. Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii:

A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicala

B. dinti cu tulburari severe de eruptie

C. dinti fracturati nerecuperabili

D. dinti cu distructii coronoradiculare intinse

E. dinti cu gangrena


  1. *Luxatia dentara se face prin:

A. miscari de basculare vestibulo-orale, amplitudinea miscarii fiind mai mare palatinal la dintii arcadei superioare, cu exceptia molarilor unu

B. miscari de basculare vestibulo-orale combinate cu miscari de rotatie in ax la dintii pluriradiculari

C. miscari de basculare vestibulo-orale, cu amplitudine marita spre oral, la molarul unu superior

D. miscari numai de rotatie in ax la caninii superiori

E. miscari de basculare vestibulo-orale si de rotatie in ax la premolarii primi superiori.


  1. In timpul extractiei cu clesele a molarilor de minte superiori:

A. gura pacientului va fi larg deschisa pentru a avea vizibilitate optima

B. se va utiliza clestele cu dubla curbura, care se aplica in axul dintelui

C. priza clestelui va fi verificata prin control palpatoriu

D. in cazul radacinilor divergente, miscarile de basculare vor fi lente, pentru a evita fracturarea radacinilor

E. miscarile de basculare spre inapoi sunt indicate in cazul molarului de minte superior, pozitia sa pe arcada superioara permitand acest lucru.


  1. Extractia dentara poate induce:

A. ascensiuni termice

B. leucopenie

C. limfocitoza

D. bacteriemie tranzitorie

E. modificari cardio-vasculare


  1. Bacteriemia tranzitorie:

A. apare in special in parodontite apicale acute

B. apare in special dupa extractia dintilor cu focare periapicale

C. apare in special in angina pectorala

D. in 75% din cazuri, implica prezenta streptococului

E. apare in special in stomatite aftoase


  1. In plaga alveolara postextractionala normala se indica:

A. chiuretajul energic al alveolei

B. chiuretajul marginal al alveolei

C. strangerea marginilor alveolei intre index si police

D. aplicarea de mese iodoformate intraalveolar

E. pansament simplu supraalveolar


  1. Postextractional, este posibil ca bolnavul sa prezinte:

A. dureri

B. edem

C. trismus

D. anchiloza

E. emfizem subcutanat


  1. In cursul extractiei dentare se pot produce leyiuni ale nervilor:

A. alveolar supero-anterior

B. alveolar inferior

C. mentonier

D. lingual

E. nazo-incisiv


  1. Complicatiile extractiei dentare sunt:

A. fracturarea mandibulei

B. luxatia mandibulei

C. sinusita postextractionala

D. hemoragia postextractionala

E. alveolita postextractionla


  1. Factori locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt:

A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolare

B. vasodilatatia secundara postanestezica

C. hemofilia

D. plagile osoase intinse

E. clatitul puternic


  1. Hemoragia postextractionala imediata apare:

A. la o jumatate de ora de la extractie

B. la 3-4 zile de la extractie

C. de obicei dupa extractii traumatizante

D. la hemofilici

E. la 24 de ore de la extractie


  1. Tratamentul preventiv al alveolitei postextractionale presupune:

A. alegerea momentului potrivit pentru extractie

B. toaleta ingrijita a plagii in timpul extractiilor traumatizante

C. tratament preventiv antibiotic cand evolutia postextractionala ar putea fi nefavorabila

D. tratament general de stimulare a cicatrizarii

E. tratament antibiotic intraalveolar