|
CHIRURGIE ORALA - TEST GRILA EXAMEN LICENTA
Bibliografie:
BURLIBASA C. si colab, Chirurgie orala si maxilo-faciala, Editura Medicala 1999.
A. nu prezinta modificari
B. este migrata coronar prin cresterea in volum a gingiei
C. este migrata apical insa osul alveolar nu prezinta rezorbtie
D. este migrata apical iar osul alveolar prezinta rezorbtie redusa de tip orizontal
E. este migrata apical iar osul alveolar prezinta rezorbtie de tip vertical
A. eliminarea pungilor parodontale
B. crearea unei zone de gingie fixa keratinizata de cel putin 2mm
C. inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali
D. restabilirea raporturilor normale de ocluzie
E. imobilizarea dintilor
A. este un mijloc de imobilizare temporar
B. asigura contacte ocluzale minime in timpul miscarilor functionale
C. este utilizata numai in timpul noptii
D. se poarta perioade lungi de timp
E. respecta parodontiul marginal si spatiile interproximale
A. inlaturarea obturatiilor ocluzale inalte
B. inlaturarea obturatiilor care nu refac punctul de contact interdentar
C. obturarea corecta a cariilor de colet
D. inlaturarea coroanelor de invelis incorect adaptate cervical
E. tratament ortodontic al malpozitiilor dentare
A. detartraj minutios efectuat cu ultrasunete si instrumente manuale
B. indepartarea lucrarilor protetice defectuoase care irita parodontiul marginal
C. indepartarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza raporturile de ocluzie si suprasolicita parodontiul
D. corectarea malpozitiilor dentare
E. obturarea cariilor de colet si aproximale
A. in tratamentul pungilor gingivale supraosoase din gingivita tartrica
B. curativ in parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mm
C. curativ in abcesul parodontal
D. paliativ in formele avansate de boala parodontala
E. in recidive postoperatorii dupa alte interventii
A. pungi gingivale supraosoase in gingivite tartrice
B. parodontopatii hiperplazice hidantoinice
C. parodontopatii hiperplazice ereditare
D. etapa preliminara a gingivoplastiei
E. in scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dinti
A. 48 ore postoperator
B. 5-7 zile postoperator
C. 12-14 zile postoperator
D. 30-40 zile postoparator
E. este interzisa utilizarea unui stimulator interdentar
A. obturarea corecta a cariilor, indeosebi a celor de colet si aproximale
B. indepartarea tesutului patologic din pungile parodontale
C. repozitionarea gingiei fixe
D. corectarea defectelor anfractuoase si a neregularitatilor arhitecturale parodontale
E. marirea zonei de gingie fixa
A. cauterizarea cementului necrotic
B. detoxifierea suprafetei radiculare
C. decalcifierea suprafetei radiculare
D. impiedicarea proliferarii tesutului de granulatie
E. favorizarea acolarii mucoasei de suportul dur osteoradicular
A. gingivectomie
B. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateral
C. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apical
D. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronar
E. e gingivoplastie cu grefa de mucoasa libera
A. boltii palatine
B. alveolelor postextractionale recente
C. peretelui postero-extern al tuberozitatilor maxilare
D. stern
E. crestei iliace antero-superioare
A. hipertensiune arteriala
B. sindrom Sjögren
C. hemofilie
D. insuficienta renala cronica
E. alergie la procaina si antibiotice din grupa penicilinelor
A. despicatura labio-maxilo-palatina
B. macroglosia
C. stomatita aftoasa
D. eritroplazia
E. osteopetroza
A. prolapsul labial
B. hipertrofia plicilor sublinguale
C. hipertrofia papilelor linguale caliciforme
D. hiperplaziile epitelioconjunctive
E. papilomatoza orala
A. extractiilor laborioase cu pierdere de substanta osoasa
B. hiperplaziei glandelor salivare accesorii
C. neprotezarii indelungate a unei edentatii frontale in prezenta dintilor antagonisti
D. presiunilor inegal repartizate exercitate de o proteza incorect adaptata
E. rezorbtiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctiva sub actiunea prelungita a unei proteze instabile
A. sectionarea transversala a frenului
B. sectionarea transversala a frenului si sutura perpendiculara a marginilor plagii
C. sectionarea transversala pana la periost a frenului, excizia tesutului fibrocicatriceal si sutura in forma de "Y"
D. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui si sutura marginilor plagii
E. excizia romboidala a frenului, decolarea, afrontarea si sutura longitudinala a marginilor plagii
A. alungirea frenurilor labiale
B. alungirea bridelor vestibulare
C. excizia crestelor balante
D. excizia fibromatozelor tuberozitare descendente
E. corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale
A. plastia santurilor periosoase
B. excizia zonelor de mucoasa subtire, necaptusita cu un strat suficient de tesut submucos
C. plastia frenurilor si bridelor cu insertie pe coama crestei alveolare
D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare
E. plastia de aditie a substratului osos al crestei alveolare
A. dezinsertia fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolare
B. aplicarea directa a mucoasei pe periost dupa decaptusirea ei prin decolarea partilor moi submucoase perimaxilare
C. deplasarea insertiei mucoasei si tesutului celular subiacent spre marginea bazilara, la mandibula sau cat mai in sus, la maxilar
D. deplasarea insertiei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare si acoperirea periostului denudat cu transplante epidermice Ollier-Tiersch
E. decolarea mucoasei planseului oral impreuna cu muschii milohioidieni si genioglosi
A. incizie pe coama crestei alveolare intre linia mediana si trigonul retromolar
B. incizie imediat inauntrul crestei alveolare laterale
C. coborarea planseului bucal si repozitionarea muschilor buccinatori
D. coborarea planseului bucal si repozitionarea muschilor milohioidieni
E. extirparea glandelor salivare sublinguale
A. inaltarea crestei alveolare prin diverse metode
B. rezectia torusului mandibular
C. deplasarea planseului oral spre marginea bazilara a mandibulei
D. decolarea submucoasa a partilor moi de pe versantul lingual al crestei
E. deplasarea insertiei mucoasei mobile linguale spre marginea bazilara a mandibulei si aplicarea de grefe de mucoasa libera
A. incizia si decolarea partilor moi perituberozitare
B. excizia proliferarii fibromatoase tuberozitare
C. regularizarea suprafetei tuberozitatilor maxilare
D. dezinsertia fibrelor musculare pterigoidiene
E. fracturarea portiunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide
A. obtinerea unei latimi suficiente a zonei de mucoasa fixa pe creasta alveolara
B. eliminarea zonelor de mucoasa fixa cu circulatie deficitara, expusa tulburarilor trofice
C. distantarea structurilor mobile de creasta alveolara
D. adancirea santurilor vestibulare si linguale
E. reducerea actiunii de dislocare exercitata de frenuri si bride
A. indicatiei operatorii de regularizare a crestei alveolare
B. raportului frenului labial superior cu spina nazala anterioara
C. formei si dimensiunii carligului apofizei pterigoide
D. formei si dimensiunii torusului maxilar
E. prezentei unor procese patologice endoosoase
A. urmare a rezorbtiei osoase inegale sub actiunea unor proteze instabile
B. hiperostoze produse de presiunea prelungita a unor proteze incorect adaptate
C. consecinta solicitarilor in exces exercitate de insertiile pe creasta ale bridelor si frenurilor
D. urmare a repetatelor complicatii inflamatorii osteoperiostale
E. consecinta unor extractii dentare traumatizante
A. atrofiei centripete a maxilarului superior
B. devierii frontale a crestei maxilare sub actiunea presiunilor exercitate de limba
C. presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupul dentar frontal inferior restant
D. edentatiilor terminale neprotezate
E. extractiilor traumatizante ale dintilor frontali superiori
A. proliferari fibromatoase care deformeaza tuberozitatea in sens transversal si vertical
B. hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitar
C. proliferari epitelioconjunctive cu aspect balant
D. neregularitati postextractionale ale tuberozitatii maxilare
E. ingrosare masiva a intregii tuberozitati prin depunere exagerata de tesut osos
A. excizia zonelor ingrosate sau balante de mucoasa
B. ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolare
C. eliminarea ciocurilor osoase dureroase la presiune
D. rezectia proeminentelor osoase cu daltita sau pensa ciupitoare de os si netezirea osului cu chiureta sau freza
E. rezectia modelanta a torusurilor palatinale
A. se adreseaza planului osos al campului protetic maxilar
B. urmaresc obtinerea stabilitatii protezei care ar bascula datorita prezentei torusului palatin
C. utilizeaza 2 incizii eliptice supraperiostale
D. implica sutura etansa pentru a preveni suprainfectia osoasa
E. recomanda aplicarea postoperatorie a unei placi palatinale sau a vechii proteze pentru dirijarea vindecarii
A. sunt formatiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolar
B. sunt formatiuni osoase situate pe versantul lingual, in vecinatatea liniei mediane
C. sunt formatiuni osoase situate pe versantul lingual, in dreptul zonei premolar-molare
D. dau insertie muschilor genioglosi
E. dau insertie muschiului milohioidian
A. creaza dificultati in extractia premolarilor si molarilor inferiori
B. mobilizeaza proteza datorita insertiei muschiului milohioidian
C. creaza dificultati in fonatie si deglutitie
D. se insoteste de jena dureroasa la masticatie
E. impiedica extensia protezei pana la nivelul mucoasei planseului oral
A. creste alveolare edentate inalte, netede si acoperite de mucoasa keratinizata
B. spina nazala anterioara apropiata de creasta si cat mai proeminenta
C. torus palatin bine exprimat
D. fibromucoasa gingivala mobila si cu rezilienta mare
E. gaurile mentoniere la distanta de coama crestei alveolare
A. incizie in'L'pentru crearea unui lambou triunghiular
B. incizie marginala, paralela cu festonul gingival pentru crearea unui camp operator larg
C. incizie in baioneta pe bombarea maxima a formatiunii
D. doua incizii eliptice care circumscriu formatiunea
E. incizie liniara cu cate doua incizii orizontale sau divergente de degajare la capete
A. tronculara periferica la gaura mentoniera bilateral
B. tronculara periferica la Spix bilateral
C. tronculara periferica a nervului lingual bilateral
D. locala prin infiltratie in baraj
E. locala plexala
A. nu isi pastreaza vitalitatea
B. sufera modificari structurale
C. poate fi respins datorita structurii antigenice diferite de a organismului receptor
D. se rezoarbe in proportie de peste 70%
E. se mobilizeaza de pe creasta, ingreunand protezarea
A. se amesteca cu sangele pacientului
B. se amesteca cu ser fiziologic
C. se amesteca cu apa distilata
D. se prezinta sub forma de baghete
E. se prezinta sub forma de granule
A. imediat postoperator
B. la 5-7 zile postoperator
C. la 2-3 saptamani postoperator
D. 4-6 saptamani postoperator
E. la 2-3 luni postoperator
A. abord exooral
B. abord endooral printr-o incizie de-a lungul crestei alveolare inferioare
C. sectionarea orizontala a arcului mentonier intre cele doua gauri mentoniere
D. despicarea verticala a ramului orizontal mandibular si mobilizarea fragmentului lingual
E. aplicarea de grefe osoase spongioase in decalajul creat prin ascensionarea versantului lingual mandibular
A. osteoplastia tip "inlay"
B. osteotomie sagitala
C. osteotomie orizontala, tip LeFort I
D. osteotomie orizontala, tip LeFort II
E. osteotomie orizontala, tip LeFort III
A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
B. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
C. un dinte permanent complet format, care erupe precoce
D. un dinte permanent complet format, dar insuficient mineralizat, care erupe precoce
E. caracteristic foliculitei expulzive
A. gingie rosie edematiata
B. adenopatie submandibulara frecventa
C. hiposialie
D. insomnie
E. somnolenta
A. la inspectie se remarca congestie si edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2
B. intotdeauna este insotita de trismus
C. cand edemul este pronuntat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafata mucoasei
D. bolnavul acuza dureri vii in zona molarului de minte, cu caracter pulsatil
E. starea generala a pacientului poate fi usor alterata, cu indispozitie, subfebrilitati, fatigabilitate
A. poate urma unei pericoronarite congestive
B. nu determina alterarea starii generale
C. poate determina dificultati masticatorii si disfagie ceea ce semnifica extinderea procesului inflamator in tesuturile vecine
D. poate fi insotita de trismus, care evolueaza odata cu procesul inflamator local
E. este constant insotita de limfadenita subangulomandibulara
A. de-a lungul unui interval de doi ani
B. intre lunile a 6--a si a 30-a
C. intre 6 si 12-13 ani
D. intre 18 ani si 25-30 ani sau chiar mai tirziu
E. de la nastere si pina la aproximativ 30 ani.
A. de-a lungul unui interval de opt ani
B. intre lunile a 6-a si a 30-a
C. intre 6 si 12 ani
D. intre 18 ani si 25-30 ani sau chiar mai tirziu
E. de la nastere si pina la aproximativ 18 ani
A. de-a lungul unui interval de doi ani
B. intre lunile a 6-a si a 30-a
C. intre 6 si 12-13 ani
D. dupa 18 ani
E. de la nastere si pina la aproximativ 30 ani
A. aparitia anticipata pe arcada a unor dinti normal conformati
B. consecinta unor carente vitaminice
C. aparitia pe arcada inainte de termen a unor dinti insuficient formati
D. intalnita in disendocrinii
E. cauzata de extractia precoce a unui dinte temporar.
A. gingivostomatita
B. pericoronarita supurata
C. anorexie, voma
D. manifestari febrile
E. hematomul de eruptie
A. apare la nou-nascut
B. este o infectie grefata la nivelul gingiei mugurilor dentari permanenti
C. se caracterizeaza prin ulceratii atone cu tendinta la supuratie
D. duce la mobilizarea si eliminarea dintilor afectati de pe arcada
E. se insoteste de limfadenopatie regionala.
A. se prezinta ca o tumefactie gingivala de coloratie albastruie
B. se insoteste de stare febrila
C. cuprinde un molar temporar
D. se caracterizeaza prin roseata vie locala
E. este fluctuent la palpare.
A. manifestari febrile
B. tulburari digestive
C. tulburari respiratorii
D. tulburari urinare
E. tulburari de crestere
A. incluzia dentara
B. eruptia tardiva
C. sialoree, hipersecretie conjunctivala
D. fotofobie
E. chistul de eruptie cutanata
A. abcesul lojii submandibulare
B. abcesul lingual
C. abcesul vestibular
D. abcesul migrator
E. flegmonul difuz al planseului oral.
A. nevralgii dentare
B. ulceratii jugale sau linguale
C. resorbtii radiculare ale molarului doi
D. tulburari de ocluzie
E. trismus
A. sa prezinte o orientare verticala cu radacini drepte sau curbate spre mezial
B. sa prezinte o orientare verticala cu radacini drepte sau curbate spre distal
C. sa fie erupt din structura osoasa cel ptin pana la ecuatorul anatomic
D. fibromucoasa care acopera molarul in eruptie sa fie dispusa in cortina
E. sa existe spatiu suficient intre molarul doi si ramul ascendent.
57. Pentru a impiedica formarea tesutului de granulatie dupa decapisonare se cauterizeaza cu:
A. apa oxigenata
B. acid tricloracetic
C. clorura de zinc 30%
D. azotat de argint
E. acid citric 30%
58. Pericoronarita acuta supurata se manifesta prin:
A. jena dureroasa
B. durere vie, pulsatila
C. eliminare de secretie sero-sanghinolenta de sub capisonul mucos
D. eliminare de secretie purulenta de sub capisonul mucos
E. trismus
59. Complicatiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior sunt:
A. abcesul valului palatin
B. sinuzita maxilara
C. sinuzita frontala
D. osteomielita maxilara
E. celulita maseterina.
A. incluzia partiala a unui dinte
B. incluzia superficiala a unui dinte
C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical
D. impiedicarea printr-un obstacol mecanic a eruptiei unui dinte al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala.
E. situatia in care se afla un dinte dupa decapusonare
A. sediul sau forma mugurelui dentar
B. lipsa de spatiu
C. tumori benigne localizate in zona respectiva
D. tulburari de dezvoltare a maxilarelor
E. radiatiile ionizante aplicate in scop terapeutic maxilarelor
A. ereditate
B. hipertiroidism
C. sifilis
D. rahitism
E. hipovitaminoze
A. poate interesa orice dinte temporar, permanent sau supranumerar
B. reprezinta ramanerea unui dinte complet format, intraosos sau submucos,dupa perioada sa normala de eruptie,sacul pericoronar fiind integru
C. poate fi completa sau totala, cand dintele se afla in intregime intraosos
D. poate fi partiala, cand coroana dintelui, inconjurata partial de os, este separata de fibromucoasa numai prin sacul pericoronar inchis
E. se refera la un dinte a carui coroana, partial degajata de os, se afla sub fibromucoasa gingivala si a carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala,dar care nu-si poate continua eruptia datorita unui obstacol mecanic.
A. vitaminoterapie
B. incizia capisonului
C. cauterizarea chimica a capisonului
D. tratament antibiotic general
E. tratament antialgic
A. recidivele infectiei sunt frecvente
B. mucoasa cade ca o cortina pe suprafata ocluzala a molarului de minte
C. mucoasa este subtire si dispusa ca o fata de masa pe suprafata ocluzala a molarului de minte
D. eruptia dintelui are loc in afara sau inauntrul curburii arcadei dentare
E. dintele sa fie erupt din os cel putin pana la ecuatorul coronar.
A. fractura radacinilor molarului trei inferior,cand sunt lungi, efilate, divergente
B. fractura sau luxatia molarului doi inferior
C. deschiderea canalului mandibular si lezarea pachetului vasculonervos sau lezarea nervului lingual prin fractura tablei osoase interne
D. fractura mandibulei
E. impingerea dintelui in spatiul pterigomaxilar.
A. descoperirea sau fracturarea apexului unui dinte vecin
B. luxatia unui dinte vecin
C. fractura crestei alveolare
D. deschiderea sinusului maxilar
E. perforarea planseului nazal
A. existenta unui spatiu suficient alinierii caninului pe arcada dentara
B. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculare
C. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatorii
D. sa fie instituita o antibioterpie riguroasa, atat pre- cat si postoperator
E. axul longitudinal sa fie vertical sau putin oblic
69. Dezinfectia sacului folicular in pericoronarita congestiva a dintilor temporari se realizeaza cu urmatoarele solutii:
A. D'Alibour
B. de cloramina
C. de permanganat de potasiu 1/10000
D. Dakin
E. nici un raspuns nu este corect.
70. *Diagnosticul diferential al foliculitei expulzive capdepont se face cu:
A. herpangina
B. eruptia precoce
C. hematomul de eruptie
D. aftoza bucala izolata
E. impetigo
A. hiposialie
B. ulceratii acoperite de depozite necrotice
C. halena
D. mobilitate dentara
E. stare generala nealterata
72. Infectia sacului folicular in pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza prin urmatoarele cai:
A. limfatica
B. vascular-sanguina
C. transosoasa
D. de la un proces septic periapical al premolarului 2
E. de la alveolita postextractionala a molarului 2.
73. Ulceratia mucoasei obrazului provocata de eruptia vestibularizata a molarului de minte superior:
A. este mai rara decat cea produsa de eruptia molarului de minte inferior
B. are caracter aftoid
C. este insotita de alterarea starii generale
D. intretine si agraveaza leucoplazia
E. intretine si agraveaza lichenul plan.
74. Gingivostomatita odontiazica se caracterizeaza prin:
A. ulceratii acoperite cu un depozit galbui sau chiar pseudomembrane
B. ulceratii extinse la intreaga mucoasa orala
C. limfadenopatie loco-regionala
D. dureri spontane sau povocate de masticatie
E. ulceratii localizate in jurul molarului de minte,cu intensitate maxima la acest nivel.
75. Complicatiile eruptiei molarului de minte inferior sunt:
A. mecanice
B. inflamatorii
C. trofice
D. pulmonare
E. tumorale
76. Accidentele si incidentele de eruptie la edentati:
A. au la origine incluziile caninilor si molarilor
B. nu prezinta simptomatologie subiectiva
C. pot determina algii cu caracter trigeminal simptomatic
D. mucoasa adiacenta se ulcereaza si se infecteaza
E. pot duce la complicatii ca osteita, osteomielita sau fractura osului.
A. culoare
B. dimensiune
C. consistenta
D. evolutie
E. prezenta durerii.
A. 12 de zile dupa interventie;
B. 20 de zile dupa interventie;
C. doua saptamini de la interventie;
D. 10 zile dupa interventie;
E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;
A. se efectueaza un examen radiografic;
B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);
C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamina;
D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;
E. se va folosi metoda Caldwell - Luc;
A. 15 - 20 de minute de la extractie;
B. 1 ora dupa extractie;
C. o zi dupa extractie;
D. cateva zile zile postextractional;
E. 2 saptamani dupa extractie;
A. gingia este palida, atona;
B. prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari;
C. marginile alveolei sint tumefiate, turgescente;
D. existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor;
E. cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente;
A. irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia);
B. aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar;
C. introducerea unei mese cu Nitrat de argint in alveola;
D. analgezice pe cale generala;
E. chiuretajul alveolar, pentru indepartarea sechestrelor lameliforme;
A.parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nu este posibil sau nu este eficient
B.parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sau expune la complicatii
C.abcesul vestibular
D.se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superiori
E.la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul maxilar canalul alveolar inferior sau gaura mentoniera
A. cand materialul de obturatie a canalului a depasit foramenul apical
B. cand procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapical
C. in cazul chisturilor maxilare
D. in cazul fistulelor oro-antrale
E. in cazul radacinilor scurte
A. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepte
B. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radacinii
C. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii
D. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radacinii
E. pacient cu afectiuni cardiace decompensate
A. rezectia insuficienta a apexului
B. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata
C. largirea exagerata a canalului radicular
D. chiuretajul incomplet
E. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate
A. imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corect
B. cai false in treimea apicala a radacinii
C. dinti cu ace rupte accidental pe canalul radicular
D. dinti cu fracturi radiculare in treimea coronara
E. obturatii radiculare incomplete
A. drenajul endodontic nu este posibil
B. procesul inflamator este in stadiul submucos
C. tratamentul endodontic nu este suficient
D. tabla osoasa vestibulara este subtire si lizata de procesul periapical
E. dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar
A. prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartat
B. au coroana integra si canalul radicular neobturat
C. prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizate
D. au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturate
E. prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase
A. hemofilia
B. nefritele cronice severe
C. toxicozele grave
D. osteoporoza senila
E. starile febrile
A. extractia dentara cat mai putin traumatizanta, atat pentru radacina, cat si pentru peretele alveolar
B. dintele extras trebuie pastrat intr-o solutie iodoformata
C. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologic
D. dintele extras trebuie tinut in cleste, invelit cu comprese cu ser fiziologic
E. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezeze parodontiul marginal al dintelui transplantat
A. paroodontita apicala cronica granulomatoasa
B. chisturi radiculare mici si mijlocii
C. ac rupt in 1/3 apicala a canalului radicular
D. esecuri ale tratamentului endodontic
E. leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii
A. incizia
B. decolarea lamboului muco-periostic
C. reperarea zonei de trepanare si trepanarea
D. sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapical
E. prepararea cavitatii radiculare
A. parodontita apicala acuta
B. osteita periapicala cronica, trenanta
C. canale obstruate de procese dentinare
D. cai false in treimea apicala
E. procese inflamatorii ale varfului radacinii
A. anchiloza temporo-mandibulara
B. bridele cicatriceale
C. sindromul algodisfunctional
D. laxitatea ligamentara
E. sclerodermie
A. molar 1 superior
B. premolar 1 inferior
C. molar 2 superior
D. molar 3 superior
E. molarii 1 si 2 inferiori
A. Chiuretajul periapical
B. Replantarea dentara
C. Rezectia apicala
D. Amputatia radiculara
E. Drenajul transosos juxtaapical
A. hemoragia spongioasa
B. perforarea planseului foselor nazale
C. deschiderea sinusului maxilar
D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier
E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori
A. inainte de operatie
B. intraoperator
C. dupa operatie
D. cu 30 minute inainte de interventie
E. nu are importanta
A. gaura mentoniera
B. canalul mandibular cu continutul sau
C. corticala vestibulara deosebit de groasa
D. numarul radacinilor
E. corticala linguala subtire
A. hemoragia spongioasa
B. perforarea planseului foselor nazale
C. deschiderea sinusului maxilar
D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier
E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori
A. sectionarea coroanei
B. rezectia apexului
C. extractia radacinii bolnave
D. chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radacinii
E. obturatia retrograda a canalului radicular
A. curba, la 0,5 cm de marginea gingivala
B. circumferentiala
C. in trapez cu baza mica in sus
D. in "L"
E. in "V"
A. freze sferice nr. 4-6 de piesa dreapta
B. dispozitivul Brosch-Traunner
C. chiureta alveolara
D. ciupitorul de os
E. elevatorul
A. extractia dentara
B. rezectia apicala
C. chiuretajul periapical
D. drenajul transosos
E. extractia alveoloplastica
A. la 2 saptamani dupa rezectie
B. dupa suprimarea firelor de sutura
C. la 4-6 saptamani
D. dupa 8 saptamani
E. la 3 luni postoperator
A. rezectia apicala a premolarilor
B. amputatia radiculara a premolarilor superiori
C. amputatia radiculara a molarilor superiori
D. amputatia radiculara a molarilor inferiori
E. amputatia radiculara a premolarilor inferiori
A. recidiva a procesului periapical
B. osificare incompleta
C. imaginea radiologica post rezectie apicala
D. osteita postoperatorie
E. esec al rezectiei apicale
A. prezenta unui cheag murdar acoperit de depozite purulente
B. dureri iradiante imediat postextractional
C. sechestre mici, osoase, lameliforme ce se detaseaza cu usurinta
D. sangerare abundenta
E. absenta completa a cheagului intraalveolar
A. mesarea iodoformata
B. cheagul sangvin endoalveolar
C. materialele de aditie osoasa
D. conurile cu antibiotice
E. mesarea cu substante antiseptice
A. sutura plagii
B. protezarea imediata
C. protezarea tardiva
D. regularizarea osoasa
E. antibioterapie obligatorie
A. momentul producerii
B. felul vasului lezat
C. metoda de tratament
D. cauza care le-a generat
E. afectiunile generale ale pacientului
A. Bacteriemie tranzitorie.
B. Ascensiuni termice.
C. Leucocitoza .
D. Cresterea VSH.
E. Leucopenie.
A. Dinti cu carie dentara.
B. Dinti cu fracturi coronare.
C. Dinti cu luxatii incomplete.
D. Dinti care produc malpozitii ale dintilor permanenti.
E. Dinti care impiedica eruptia fiziologica a dintilor permanenti.
A. Se folosesc elvatoare cu lama fina.
B. Se aplica departatoare de arcade.
C. Se practica chiuretaj alveolar cu pensa sau chiureta.
D. Se aplica tamponament de protectie mentinut 30 de minute.
E. se recomanda dispozitive mentinatoare de spatiu.
A. Complicatiile cariilor dentare.
B. Complicatiile parodontopatiilor marginale.
C. Riscul unei bacteriemii postextractionale.
D. Traumatismele dento-parodontale.
E. Afectiuni generale.
A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala
B. cu cel putin 45 zile inainte de interventia chirurgicala
C. la 6 saptamani dupa interventia chirurgicala
D. oricand
E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
A. in prima si ultima luna
B. in primele 3 luni si ultimele 2 luni
C. numai in ultima luna
D. pe toata perioada
E. in primele 3 luni si ultimele 3 luni
A. Antibioterapie parenterala
B. Pregatirea instrumentarului.
C. Eventual premedicatie sedativa.
D. Anestezie loco-regionala.
E. Detartraj.
A. Bisturiu.
B. Departator tip Langenbeck.
C. Oglinda dentara.
D. Pense ciupitoare de os.
E. Clesti si elevatoare.
A. in cazul arcadei superioare cu exceptia molarilor unu
B. in cazul dintilor arcadei superioare
C. in cazul dintilor arcadei inferioare
D. in cazul molarilor inferiori
E. in cazul dintilor arcadei inferioare cu exceptia molarilor
A. miscarile de basculare vestibulo-orala au amplitudine mai mare palatinal
B. miscarile de basculare vestibulo-orale sunt mai accentuate vestibular
C. miscarile de rotatie sunt contraindicate
D. miscarile de rotatie vor avea amplitudine redusa
E. se practica anestezie plexala sau tronculara periferica
A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar
B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari
C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi
D. premolarul doi are de obicei doua radacini
E. in dreptul premolarilor, osul maxilar este compact
A. molar de minte cu coroana integra
B. cand lipseste molarul 2
C. molari 3 cu radacini recurbate distal
D. molari 3 radacini drepte
E. molari 1 si 2 integri prezenti
A. elevatorul drept mai lat "in jgheab"
B. elevatorul drept "in flacara"
C. elevatoarele cu cioc lateral
D. elevatorul "picior de ciuta"
E. elevatorul "in baioneta"
A. radacinile sunt unite in bloc
B. radacinile sunt inclavate
C. radacinile sunt divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveolei
D. radacinile sunt convergente, mentinand intre ele un sept osos
E. radacinile s-au fracturat
A. in forma de V
B. in forma de Y
C. in forma de T
D. mezio-distala
E. vestibulo-orala
A. radacinilor ramase intraalveolar
B. radacini care nu pot fi extrase cu clestele
C. radacinilor luxate total
D. radacini care nu pot fi luxate cu elevatoarele
E. anchiloze temporo-mandibulare
A. incizia si decolarea mucoperiostului
B. trepanarea osoasa
C. extractia dentara
D. regularizarea osoasa
E. sutura postextractionala
A. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 24 de ore
B. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 12 ore
C. va evita alimentele fierbinti timp de 7 zile
D. va evita fumatul cel putin 24 de ore
E. sa nu suga plaga alveolara
A. alveolita umeda
B. fracturarea unor instrumente
C. inghitirea unor corpi straini
D. aspirarea unor fragmente dentare
E. luxatii ale dintilor vecini
A. fractura crestei zigomato-alveolare
B. fractura mandibulei
C. deschiderea antrumului
D. fractura tuberozitatii maxilare
E. alveolotomia
A. asezarea pacientului in decubit ventral
B. extragerea corpului strain intr-un serviciu de bronhologie
C. examen radiologic
D. dieta bogata in fibre
E. intubatie oro-traheala
A. dinti cu carii profunde
B. dintii care intretin procese de osteomielita
C. dinti care intretin procese de osteita
D. dinti cu gangrena care provoaca supuratii perimaxilare
E. dinti cu distructie coronara
A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicala
B. dinti cu tulburari severe de eruptie
C. dinti fracturati nerecuperabili
D. dinti cu distructii coronoradiculare intinse
E. dinti cu gangrena
A. miscari de basculare vestibulo-orale, amplitudinea miscarii fiind mai mare palatinal la dintii arcadei superioare, cu exceptia molarilor unu
B. miscari de basculare vestibulo-orale combinate cu miscari de rotatie in ax la dintii pluriradiculari
C. miscari de basculare vestibulo-orale, cu amplitudine marita spre oral, la molarul unu superior
D. miscari numai de rotatie in ax la caninii superiori
E. miscari de basculare vestibulo-orale si de rotatie in ax la premolarii primi superiori.
A. gura pacientului va fi larg deschisa pentru a avea vizibilitate optima
B. se va utiliza clestele cu dubla curbura, care se aplica in axul dintelui
C. priza clestelui va fi verificata prin control palpatoriu
D. in cazul radacinilor divergente, miscarile de basculare vor fi lente, pentru a evita fracturarea radacinilor
E. miscarile de basculare spre inapoi sunt indicate in cazul molarului de minte superior, pozitia sa pe arcada superioara permitand acest lucru.
A. ascensiuni termice
B. leucopenie
C. limfocitoza
D. bacteriemie tranzitorie
E. modificari cardio-vasculare
A. apare in special in parodontite apicale acute
B. apare in special dupa extractia dintilor cu focare periapicale
C. apare in special in angina pectorala
D. in 75% din cazuri, implica prezenta streptococului
E. apare in special in stomatite aftoase
A. chiuretajul energic al alveolei
B. chiuretajul marginal al alveolei
C. strangerea marginilor alveolei intre index si police
D. aplicarea de mese iodoformate intraalveolar
E. pansament simplu supraalveolar
A. dureri
B. edem
C. trismus
D. anchiloza
E. emfizem subcutanat
A. alveolar supero-anterior
B. alveolar inferior
C. mentonier
D. lingual
E. nazo-incisiv
A. fracturarea mandibulei
B. luxatia mandibulei
C. sinusita postextractionala
D. hemoragia postextractionala
E. alveolita postextractionla
A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolare
B. vasodilatatia secundara postanestezica
C. hemofilia
D. plagile osoase intinse
E. clatitul puternic
A. la o jumatate de ora de la extractie
B. la 3-4 zile de la extractie
C. de obicei dupa extractii traumatizante
D. la hemofilici
E. la 24 de ore de la extractie
A. alegerea momentului potrivit pentru extractie
B. toaleta ingrijita a plagii in timpul extractiilor traumatizante
C. tratament preventiv antibiotic cand evolutia postextractionala ar putea fi nefavorabila
D. tratament general de stimulare a cicatrizarii
E. tratament antibiotic intraalveolar