|
|
|
Celulita este in stransa legatura cu tesutul adipos, ca si obezitatea, insa ea se poate dezvolta si in absenta problemelor de greutate;in proportie de i treime din cazuri, femeile cu celulita sunt slabe.
Fenomen legat de prezenta hormonilor feminini, celulita se localizeaza mai ales pe zonele ginoide (solduri, coapse, fese), unde se formeaza asa numitul "culotte de cheval" (celulita). In aceste parti ale corpului unde este prezenta, pielea are un aspect de "perna".
Din punct de vedere fiziologic celulita este rezultatul unei tulburari a tesutului adipos (al hipodermului), datorita acumularilor de grasime din adipocite. Chiar daca tesutul adipos are un rol esential in reglarea metabolismului celular, celulita constituie pentru femei o preocupare majora din punt de vedere estetic.
LEGATURA DINTRE TESUTUL ADIPOS SI CELULITA
Tesutul adipos are trei functii principale:
protectie (fizica si mecanica) si izolare termica, localizandu-se sub piele
stocarea si eliberarea caloriilor necesare organismului
excretarea subsatantelor cu actiune endocrina si paracrina
exista doua tipuri de tesut adipos: tesutul adipos alb si brun
TESUTUL ADIPOS ALB
Este rezerva energetica cea mai importanta a organismului, constituind 10-15% din greutatea totala a unui adult de conformatie potrivita. Este distribuit pe tot corpul la doua niveluri:
la nivel subcutanat (hipodermul), repprezentand rezerva energetica a organismului
la nivelul regiunilor profunde, folosind ca tesut de protectie si sustinere a organelor; are si rol energetic.
Distribuirea sesutului adipos variaza in functie de sex; aceasta diferenta se manifesta in timpul pubertatii sub influenta hormonilor sexuali.
1. La barbati: 15% din greutatea adultului
Testosteronul, mormonul masculin, provoaca localizarea sesutului adipos in partea superioara a corpului (gat, spate, piept si abdomen).
2. La femei: 25 % din greutatea adultului
Estrogenii, hormonii feminini, determina localizarea tesutului adipos in jumatatea inferioara a corpului (glutei, solduri, fese)
Tesutul adipos alb este un tesut bine vascularizat, format din: adipocite albe, pre-adipocite si precursori adipocitari. Adipocita prezenta in tesutul adipos alb asigura sinteza, stocarea si eliberarea lipidelor, principala sursa de energie a organismului.
TESUTUL ADIPOS BRUN
Tesutul adipos brun este implicat in procesul de termogeneza si termoreglare. Este intalnit in special la mamiferele care hiberneaza si la nou-nascuti, insa aproape deloc la adulti.
ADIPOCITA, CELULITA SECRETOARE SI ENDOCRINA
Fiziologie
Pre-adipocitele sunt prezente in interiorul tesutului adipos si pot genera noi adipocite. acest lucru se datoreaza anumitor factori: hormoni, nutrieti, factori de crestere. citochine. La suprafata exista numerosi receptori, precum:
receptori sensibili la catecolamine
receptori alpha care favorizeaza stocarea lipidelor (lipogeneza)
receptori beta care permit stocarea lipidelor (lipoliza)
receptori sensibili la insulina (IRS), care favorizeaza stocarea lipidelor.
Adipocita este o celula secretoare endocrina
Rol
Participa la metabolismul colesterolului si al retinoizilor (vitamina A si derivati)
Adipocita este o celula activa din punct de vedere metabolic, ocupand o pozitie centrala in controlul echilibrului energetic al organismului; de fapt, are rolul de a stoca sau de a elibera grasimile necesare prin intermediul a doua mecanisme:
lipogeneza sau sinteza lipidelor, este produsa din glucide si lipide alimentare; lipidele sunt stocate sub forma de trigliceride.
lipoza sau hidroliza trigliceridelor: cand organismul are nevoie de energie, adipocitele stimulate de catecolacmine, elimina in sange acizi grasi neesterificati si glicerol, pornind de la hidroliza de rezerva.
adipocita este o celula secretoare endocrina. Definita mult tipm ca rezerva energetica a organismului, celula adipoasa este considerata acum celula endocrina capabila a secreta numeroase substante cu actiune hormonala si de a comunica cu mediul sau.
adipocita secreta un hormon, leptina, care la nivelul hipotalamusului regleaza apetitul.
adipocita secreta din citichine, in special factorul de vecroza tumorala alfa (TNF-alfa, Tumour Necrozis Factor-alpha) si interleuchina-6 (IL 6), care limiteaza local accesul acizilor grasi.
adipocita secreta inclusiv factori angiogenici, prostaglandine si estrogeni.
MECANISMUL DE FORMARE A CELULITEI
Adipocita, celula metabolic activa, asigura controlul energetic al organismului, gratie celor doua procese matabolice antagoniste:
Lipogeceza: sinteza si stocarea trigliceridelor, incepand cu glucidele si lipidele alimentare.
Lipoliza: elibereaza acizii grasi rezultati in urma descompunerii grasimilor.
LIPOGENEZA: SINTEZA SI STOCAREA TRIGLICERIDELOR
Glucoza
Glucoza este un substrat cu rol energetic major la nivelul adipocitei. Aceasta , prin intermediul glicolizei, permite celulei sintetizarea piruvatului, pentru a forma acizi grasi glicerol-3-fosfat in vederea transformarii trigliceridelor. Molecula hidrofila, glucoza nu trece asa de usor prin stratul dublu lipidic al membranei plasmatice a adipocitei. Este transportata in interiorul celulei adipoase prin intermediul unui mecanism care determina interventia a doua tipuri de transportatori (proteine specifice): Glut 1, transportator constitutiv activ ce asigura transportul bazal si Glut 4, transportator de activitate indus de insulina. Aceasta din urma este localizat in veziculele intracelulare care sunt transferate sub actiunea insulinei catre membrana. Insulina sporeste astfel transportatorilor Glut 4 la suprafata celulei.
Prin studiul aprofundat al ritmurilor biologice ale adipocitei s-a demonstrat ca fenomenul de stocare a zaharurilor se amplifica noaptea, atunci cand organismul, odifnindu-se, consuma mai putina energie.
Acizii grasi sunt captati de trigliceride si de acizi grasi liberi care circula prin alimentatie, dar pot fi sintetizati in situ in adipocita de catre glucoza si de piruvat. La barbat, primul proces este predominant. Hidroliza trigiliceridelor, provenind din ficat sau din intestin si transportate de lipoproteine de joasa intensitate (VLDL, Very Low Density Lipoprotein) sau de chilimicroni, reprezinta principalil aport de acizi grasi estrogeni. Aceasta hidroliza este realizata de lipoprotein-lipaza (LPL), enzima cheie a stocarii lipidelor. Produsa si secretata de adipocita, aceasta se va fixa la nivelul capilarelor sangvine din tesutul adipos pentru a realiza hidroliza trigliceridelor prezente in circulatie. Activitatea sa este este puternic influentata de insulina. Acizii grasi astfel eliberati din hidroliza patrund in adipocita gratie sistemului de transport facilitat. Sunt asadar stocati sub forma de trigliceride de rezerva.
LIPOLIZA SAU APROVIZIONAREA CU ENERGIE
Cand organismul are nevoie de energie, trigliceridele de rezerva sunt hidrolizate in acizi liberi prin actiunea unei enzime, lipaza hormono-sensibila (denumirea invechita-trigliceride lipaza), iar apoi sunt eliberate in circulatia sangvina.
Rezerva de acizi grasi din organism depinde, asadar de echilibrul dintre lipoliza si lipogeneza.
Aceasta reglare apare sub controlul anumitor molecule printre care AMPc (AMP ciclic), care joaca un rol funfamental:
inhiba sinteza lipoproteinei lipaze si se opune lipogenezei;
activeaza lipaza hormono-sensibila si favorizeaza in consecinta lipoliza.
Concetratia de AMPc este reglata in mod complex pe de o parte depinde de activitatea enzimelor care asigura:
producerea sa: sinteza de AMPc este realizata de ATP (adenozina difosfat) sub actiunea unei enzime specifice, adenilciclaza;
distrugerea sa: prin intermediul fosfadiesterazei, enzima prezenta in interiorul adipocitei si care include trecerea AMPc la 5'AMPc inactiv.
Pe de alta parte, la nivelul membranei adipacitei se afla diferiti receptori:
receptori A 1 a caror stimulare are ca efect inhibarea adenilciclazei (la originea formarii AMPc);
receptori alpha adrenergici a caror stimulare determina formarea adenilciclazei;
receptori beta adrenergici a caror stimulare are ca efect inhibarea adenilciclazei;
receptorii IRS sensibili la insulina, a caror stimulare determina distrugerea AMPc prin intermediul fosfodiesterezei;
acest fenomen de lipoliza are loc mai ales dimineata, sub influenta cantitatilor de cortizol si de catecolamine (noradrenalina si adrenalina).
Dezechilibrul dintre cele doua procese metabolice
Cand lipogeneza este superioara lipolizei, se genereaza un dezechilibru care impiedica stocarea grasimilor.
La nivelul adipocitelor, se poate observa:
cresterea in volum a adipocitelor sau hipertrofie: adipocitele, constranse sa stocheze in mod masiv grasimile, cresc rapid in volum. este vorba de hipertrofia adipocitelor, una dintre caracteristicile stocarii in exces a grasimilor.
cresterea numarului adipocitelor: adipocitele mature, cgiar daca sunt foarte extensibile, sfarsesc prin a ajunge la un prag de saturatie; acestea nu pot inmagazina grasimile aparute ulterior, de aceea, trimit semnale pre-adipocitelor. Acestea sunt celule tinere latente, prezente la nivelul tesutului adipos, care intra in actiune abia dupa ce primesc aceste semnale. Unele dintre ele se inmultesc, altele se diferentiaza.
CELULITA
Este un fenomen hormono-dependent, ce afecteaza in general femeile. La barbati, celulita exista numai in cazuri patologice (dezechilibru hormonal, tratarea cancerului de prostata).
Celulita este consecinta unui dezechilibru intre masa de rezerva a grasimilor la nivelul adipocitelor si consumul acestora la nivelul organelor efectoare (organe de la care pornesc raspunsurile la stimulatiile primite prin organele receptoare), ceea ce antreneaza distrugerea tesutului conectiv din jur care devine rigid datorita fixarii glucozei de fibrele de colagen. Tesutul de sustinere este deteriorat, lucru ce provoaca imbatranirea precoce a acestuia. La suprafata, acest lucru se traduce printr-o deformare a pielii, asa numita "coaja de portocala".
Palparea pliului cutanat este dureroasa datorita compresiei terminatiilor nervoase. Acumularile de celile adipoase inchise in peretii tesutului conectiv comprima vasele sangvine si limfatice, provocand eliminarea toxinelor.
Celulele inchise in tesutul conectiv blocheaza tesuturile. Vasele de sange inguste se dilata, peretii devin permeabili, provocand o stagnare a lichidelor in partea inferioara a corpului care blocheaza tesuturile.
Celulita este insotita de retentia apei la nivelul dermului si hipodermului responsabila de formarea edemelor.
FACTORI CE FAVORIZEAZA APARITIA CELULITEI
o Factori genetici
Exista o predispozitie genetica la celulita, dar care nu a fost pe deplin elucidata.
o Sexul
Celulita afecteaza 90 % dintre femei dupa o localizare denumita ginoida (glutei, coapse). De fapt, la femeie formarea celulitei depinde de estrogeni. Se intalnesc rar barbati cu probleme de celulita.
o Factori hormonali
Estrogenii, hormoni feminini prin excelenta, de origine ovariana, stimuleaza producerea lipoproteinei lipaze femurale. Aceasta enzima este implicata in producerea de grasimi localizate pe coapse si glutei. Iata de ce, prea multi estrogeni provoaca celulita.
o Varsta
Un exces de estrogeni se verifica:
La pubertate: ovarele, imature inca, produc aleatoriu si, uneori, in mod excesiv acesti hormoni.
In timpul sarcinii: ovarele, in primele trei luni si placenta, secreta mari cantitati de estrogeni.
Asa-numita grasime de rezerva, prealabila alaptatului, este stocata la nivelul coapsei.
La premenopauza: se observa o producere anarhica de estrogeni.
Se poate intampla in cazul unei pilule bogate in estrogeni.
o Alimentatia
Un dezechilibru alimentar (prea multe grasimi sau prea mult zahar) favorizeaza acumularile de rezerva la nivelul adipocitelor.
o Sedentarismul
Lipsa de activitate exercita o diminuare a consumului energetic, flaciditatea musculaturii, favorizand instalarea celulitei.
o Anumite medicamente
Corticoizi cu administrare orala, neuroleptici, progesteronul si anumite medicamente pentru menopauza pot induce o crestere in greutate si accentuarea fenomenului de celulita.
o Factori psihologici
Anxietatea, depresia si stresul pot provoca stocarea apei si a grasimilor.
o Probleme cu circulatia sangvina
O circulatie sangvina deficitara exercita un slab drenaj al toxinelor. favorizand astfel instalarea celulitei.
FACTORI CE AGRAVEAZA CELULITA
Este bine cunoscut faptul ca abuzul de substante energizante (cafea, tutun si alcool), asociat cu un stil de viata necorespunzator (insomnie, alimentatie incorenta), agraveaza celulita.
o Orice produs de slabit
Produsele de opuse in prezent se prezinta sub forma de gel hidroalcoolic, gel-crema sau lapte. Varianta gel permite o patrundere rapida fara a lasa o pelicula grasa dupa aplicare.
Obiectivele unui produs de slabit sunt: reducerea celulitei si adipozitatii localizate, limitarea formarii acestora si amelioararea aspectului pielii. Din acest motiv, este necesara selectarea multor activi cu actiune la diferite niveluri ale celulitei.
Activi ce limiteaza lipogeneza
Exemplu: plorizidina. Extract de ramuri fragede de mar, ploridizina actioneaza asupra mecanismelor de stocare a grasimilor si a lichidelor:
inhibarea asupra patrunderii glucozei in adipocite;
dimunuarea cantitatii hidro-lipidice intracelulare;
reducerea expresiei citoplasmatice a transportatorilor de glucoza (Glut 4);
stoparea diferentierii si multiplicarii adipocitare.
Activi ce favorizeaza hidrolipoliza
Exemplu: cafeina. Cafeina are un efect lipolitic ce se traduce prin diferite mecanisme, in mod sinergic:
inhiba actiunea fosfodiesterazei, apoi limiteaza distrugerea de AMP ciclic al carui rol este activarea trigliceridelor lipaze, responsabile de eliberarea, prin intermediul adipocitei, a acizilor grasi pornind de la trigliceridele de rezerva;
creste cantitatea de AMP ciclic;
blocheaza receptorii A1, lasand liber curs activitatii adenilciclazei si favorizand astfel transformarea ATP celular in AMP ciclic care activeaza lipaza hormono-sensibila.
Prelungind durata de viata a AMP ciclic, cafeina permite optimizarea lipozei.
Activi ce actioneaza asupra microcirculatiei, asupra tonifierii peretilor vaselor sangvine.
Exemplu: pilosella (vulturica). Planta din familia Composee, pilosella este utilizata sub forma de extract hidroalcoolic, pentru actiunea sa drenanta, acre favorizeaza eliminarea apei si a toxinelor.
Activi ce favorizeaza restructurarea tesutului conectiv
Exemplu: hesperidina metil calcone (bioflavonoizi)
Sunt produsi de semi-sinteza; vasoprotectori cu proprietati antiradicali si antiglicare.
Acest efect permite protejarea fibrelor de colagen de efectele zaharului, evitand formarea unei retele rigide a tesutului conectiv.
Aspectul celulitei
1. Celulita cu edeme (umflaturi)
- sau retentie de apa este legata de permeabilitatea capilara
2. Celulita legata de problemele de circulatie periferica
- in acest caz trebuie tratata insuficienta venoasa prin adoptarea unor reguli: evitarea bailor prea fierbinti, sauna , impachetari corporale la temperaturi ridicate, evitarea stationarii in pozitie ortostatica timp prea indelungat, utilizarea ciorapilor medicinali numai la recomandarea medicului curant dupa ce s-a stabilit tipul de ciorap adecvat.
3. Celulita izolata superficiala
- nodulara sau difuza
- se trateaza local sau pe o suprafata mai mare prin aplicarea unor creme, lotiuni, serumuri cu extracte din alge marine, pe baza de cofeina (extract de ficus) si prin masaj energetic local
- de obicei nu este asociata cu un surplus de fgreutate.
4. Celulita profunda (lipodistrofie)
- cel mai des asociata cu greutatea excesiva
- implica un regim personalizat dar nu exagerat; trebuie sa fie o stransa colaborare cu medicul endocrinolog (sau autorizat altfel celulita va croniciza fiind nevoie sa se opereze la ghirurgie estetica (lipoaspiratie, liposuctie, liposcreulptura)
localizare: glezne, gambe, genunchi, coapse, fese, solduri, abdomen, brate si ceafa (cocoasa de bizon-care poate influenta circulatia la nivelul capului, aparand migrenele si cefaleea.
In fazele incipiente, simptomatolagia celulitei este estompata. Cu exceptia aspectului acracteristic de "coaja de portocala" celulita poate fi complet asimptomatica. In fazele evolutive mai avansate pot aparea urmatoarele simptome:
tulburari de sensibilitate care se manifesta de obicei prin parestezii diverse ca furnicaturi, mancarimi. intepaturi;
durere, care poate fi surda, iritanta sau poate fi acuta, manifestata spontan sau mai ales la atingere, palpare, percutie, presiune;
modificari de temperatura locala, picioare reci, cionatice, cu manifestari de sindrom Raynaud sau livedo reticularis;
senzatie de picioare grele, dureri musculare si articulare;
modificari de volum, edeme gambiere sau totale de membru inferior, cu sau fara flictene;
sunt prezente modificari trofice ale pielii. tegumentul isi pierde elasticitatea, devine substire si friabil, parul dispare, iar unghiile sufera modificari.
Edemele pot fi de mai multe feluri in functie de patologia de baza predominanta. Edemele cardiace sunt simetrice, apar in parti declive ale organismului, precum regiunea gleznei si a gambei. edemele cauzate de boli renale sunt generalizate si sunt independente de gravitatie. Edemele aparute ca urmare a bolilor endocrine - mixedemul - sunt nedepresibile si apar mai ales in regiunea anterioara gambelor. edemul din insuficienta venoasa cronica este adesea dureos, pielea este livida si decolorata, degetele picioarelor nu sunt edematiate. Limfedemul este dureros, pielea are aspect normal, afectiunea are caracter evolutiv, dezvoltandu-se dinspre distal spre proximal. Acesta este tipul de edem care caracterizeaza cel mai frecvent celulita, cel putin in fazele sale initiale.
Formele clinice ale celulitei:
1. celulita edematoasa
2. celulita adipoasa
3. celulita edomatoadipoasa
4. celulita edematofibroasa
5. celulita adipofibroasa
6. celulita edematofibroadipoasa
7. celulita sclerofibroasa.
Celulita intre arta si stiinta
Multi artisti au prezentat, in operele lor renumite, modelul feminin de frumusete impus de moda epocii in care traiau sau de gustul lor original si unic. In decursul istoriei artelor se produc transformari semnificative ale reprezentarii frumosului, sesizabile in absolut orice detaliu. Sunt suficiente diferentele structurale ale tesutului adipos si ale picioarelor pentru a putea citi trecerea de la o cultura la alta si de la un stil de viata la altul. Pitigrilli definea picioarele ca fiind "pistilele trandafirii ale fustei".
Medicului si chirurgului le revine o sarcina importanta: aceea de a percepe, intelege si cultiva frumusetea. Atunci cand nu este o consecinta a unei boli, imbatranirea precoce este expresia unui stil de viata gresit sau a unui dezechilibru in alimentatie. Pielea cu toate atributele si componentele sale, este un indivator deosebit de important in diagnoza, ea permite recunoasterea rapida a celor mei mici variatii metabolice, pentru a putea interveni inainte ca tulburarile functionale sa produca modificari organice.
O expresie tipica a acestor erori "functionale" este celulita, un inestetism care reprezinta una dintre cele mai grave si raspandite "patologii estetice" ale actualei civilizatii, care afecteaza prin excelenta femeile.
Frumusetea si seductia feminina sunt asigurate tocmai de distributia diferita a grasimii in comparatie cu cea a sexului masculin.
Coapsele rodunde si bine arcuite ale celei mai vechi statui reprezentand-o pe Venus din Milo corespund principiilor naturale prin care natura a asezat, in zone precise ale corpului feminin, un numar insemnat de celule grase, denumite celule adipoase. Acesti recipienti de acizi grasi, ajunsi in corp prin procesul de nutritie sunt o adevarata rezerva de energie. Aceste celule adipoase au caracteristici specifice, fiind foarte rezistente la regimurile de slabire si la medicamente, de fapt aceasta este grasimea ideala care tyrebuie introdusa in tesuturile relaxate ale fetei, reprezentand cel mai bun material pentru operatiile de chirurgie plastica si reparatorie.
Atunci cand insa substantele alimentare asimilate nu sunt de buna calitate, cand zaharurile sunt exces si functiile depurative ale corpului nu functioneaza cum trebuie, se produc degenerari ale matricei interstitiale si simultan apar inestetisme cauzate de celulita.
In construirea frumusetii si armoniei corpului, tesutului gras ii revine responsabilitatea de a contura silueta printr-o serie de curbe usoare care sa aminteasca si geometria naturii.
Celulita nu este o afectiune deosebit de grava din punct de vedere medical, dar cu siguranta reprezinta inestetismul cel mai raspandit si mai nedorit in lumea feminina. Dupa cum este bine cunoscut, termenul celulita este impropiu, deoarece sufixul "ita" folosit in medicina inseamna o inflamare sau o infecti, deci s-ar putea inselege ca celulita este o inflamare a celulelor. In celulita, in majoritatea cazurilor, nu exista o inflamare a celulei (nu in fazele avansate), ci o modalitate a tesuturilor interstitiale. De fapt, fie cresterea stratului de grasime localizata sau a lichidului care stagneaza intre tesuturi, fie modificarea si retractarea membranelor conjunctive de sustinere, pot reprezenta cauza clasicei "coaja de portocala", adica a reprezentarii tipice a celulitei.
Coaja de portocala nu este numai un inestetic, ci primul semn clinic adevarat, care arata ca s ceva se intampla in activitatea celulelor si in procesul de purificare a tesuturilor.
Celulele si organele corpului, in activitatea lor cotidiana, au nevoie de un teren ideal pe care sa lucreze, de diferitele retele de comunicare si transport pentru a produce si a apara produsele activitatii lor. Ca in cazul tuturor industriilor, se utilizeaza substante pe baza si se creeaza deseuri care trebuie eliminate pentru a nu intoxica tesuturile si anu modifica mecanismele vitale.
Asanumita celulita este unul dintre primele semne ale unei purificari deficiente a organismului. A invata sa o cunosti inseamna a face o adevarata medicina preventiva, mentinand in acelasi timp propia-ti frumusete.
Astazi stim ca exista diferite forme de celulita aproximativ 29 de forme diferite, marea lor majoritate debutand cu modificarea toxica a tesuturilor de sustinere, care apoi vor afecta si celelalte structuri.
Daca vom studia cu atente diferitele forme, vom descoperi o crestere a adipozitatii localizate (din cauza tulburarii hormonale sau alimentatiei defectuase), o disfunctie a vaselor venolimfatice (din cauza retinerii lichidului care trebuie eliminat), o modificare a tesuturilor de sustinere (din cauza depunerii gresite a zaharului in fibrele de colagen) si o disfunctie a matricei interstitiale care este baza tuturor reactiilor vitale.
Se remarca legaturile existente intre mecanismul de purificare si tesutul adipos, intre psihic si sistemul imunitar.
Ttim foarte bine ca exista o relatie certa intre psihic si corp; afectarea acestei relatii are repercusiuni asupra starii de spirit, dar reprezinta si inceputul tuturor bolilor degenerative.
Deci, prima necesitate este purificarea: aceasta reprezinta adevarata tratare a celulitei, dar intotdeauna dupa un diagnostic clinic sigur, care astazi este posibil fara probleme.
Primul obiectiv este este un diagnostic precoce.
Celulita afecteaza femeile tinere, dupa ce incep sa foloseasca pilula cotraceptiva. Se produce lipoedemul.
Cateva teste, printe care cautarea radicalilor liberi si ecografia, termografia de contact, testul cu ultrasunete si videocapilaroscopia, pot ajuta la identificarea tipului de celulita.
Tratamentul medical al oricarei forme de patologie celulitica trebuie sa inceapa cu o cura preventiva caracterizata printr-o terapie depurativa, antioxidanta avand drept scop imbunatatirea activitatii intestinale si reglarea procesului de oxidare si a starii matabolice a pacientului.
Toate metodele de mai jos sunt intotdeauna precedate de o evaluare psihoemotiva un moment important, deoarece permite descoperirea adevarate motivatii care determina pacienta sa se supuna terapiilor.
In concluzie, sa nu va imaginati ca exista o singura terapie pentru celulita. Cabd diagnosticul este sigur si terapiile sunt aplicate cu precizie, rezultatele vor fi net superioare, iar medicul sau esteticiana vor fi satisfacuti ca si-au facut datoria, dar mai ales ca isi vad pacienta zambind.
Terapia depurativa
functionala
Este baza oricarui tratament si are drept scop purificarea organismului.
Dioterapia
In cazul unei persoane supraponderale sau a unei alterari a tesutului gras se recomanda un regim timp de 15-20 zile, pentru a diminua stratul de grasime, fara insa a pierde apa si tesut muscular.
Mezoterapia
In cazul edemului si a picioarelor umflate; in acest caz celulita se numeste calda.
Oxigenoclazia
Este cazul unor infiltratii de oxigen in tesuturi si este recomandatain celulita adipoasa.
Carboxiterapia
Un tratament activ in tipurile de celula caracterizate de suferinta superficiala celulita rece.
Terapia cosmetica
O completare benefica oferita de tratamente cosmetice
Lipoplastia
Este tratamentul chirurgical recomandat in cazul adipozitatii localizate si a modificarilor conturului corporal
Terapia farmacologica
Se utilizeaza integratori alimentari adecvati. medicamente flebotonice, substante antioxidante sau active asupra tesutului conjunctiv si matricial
Electroporatia
O metoda care foloseste lungimi de unda speciale pentru a favoriza deschiderea unor "usi electrice" intre celule, care fac posibila trecerea unor molecule, cum ar fi elastina si colagenul. O astfel de metoda folosita mai ales dupa o usoare dermabraziune facuta cu cristale de corindon, pentru inlaturarea stratului cornos, permite reactivarea zonelor afectate initial de hipotrofism. Aceasta ar putea fi regiunea interioara a coapsei, partea inferioara a muschiului fesei afectate de statul pe scaun ore in sir sau partea inferioara a bratului, adesea relaxata.
Endermologia
Este tratamentul de baza al bolii celulitice si actioneaza asupra tesutului conjunctiv refacandu-l, cu actiune ulterioara si asupra sistemului limfatic.
TERAPIA DE CONTACT SI CELULITA
1. "CELULITA" (Paniculopatia Edematofibrosclerotica-P.E.F sau Liposcleroza)
Cercetarile mai recente realizate cu ajutorul biopsiei de tesut adipos, din regiunile afectate de asa numita "celulita", au pus in lumina o multitudine de forme si aspecte care au depasit in totalitate notiunile curente.
In prima instanta, s-a demonstat ca "adevarata " celulita este o maladie si nu doar un aspect inestetic, care nu trebuie confundata cu adipozitatea localizata in care celulele adipoase sunt perfect normale in plan biochimic, in timp ce reprezinta hipertrofie si/sau hiperplazie in plan morfologic, dar nu si tulburari de tip regresiv.
NORMALITATE
In conditii normale tesutul adipos este irigat din abundenta: capilarele sunt prezente foarte aproape de membrana citoplasmatica a adipocitelor, distanta de difuzare este minima, iar schimburile sunt foarte active.
Celulita este de fapt o paniculopatie edemato-fibrosclerotica in legatura nu numai cu celula adipoasa, ci si cu tesutul interstitial si cu cele mai mici vase sangvine. Procesul are o evolutie lenta. Incepe in general cu un edem interstitial, la inceput reversibil, datorita unei mari permeabilitati a vaselor sangvine. Se verifica, de fapt o tulburare a permeabilitatii peretilor capilarelor ce provoaca transudarea plasmei, stagnarea si acumularea acesteia in sesutul interstitial intre celulelle adipoase, care sunt astfel dezorganizate si disociate (formarea edemului).
ASPECTE PATOLOGICE
Stadiul 1 al celulitei
EDEMUL
Prima consecinta astazei venoase este enorma permeabilitate endoteliana ce are ca rezultat idundarea tesuturilor. Repetarea acestui fenomen, de-a lungul anilor, provoaca o reactie accentuata a sistemului de aparare a celulelor adipoase.
In conditii normale, de fapt fiecare adipocita este infasurata intr-o retea de fibre reticulare foarte subtiri.
Dupa aparitia efemului, aceste fibre se multiplica, in mumar si grosime (hipertrofia si hiperplazia sistemului reticular ce inconjoara atat vasele de sange , cat si adipocitele), ducand la dateriorarea structurii lobulare a tesutului adipos si inducand tulburari ale irigarii sangvine.
STADIUL II AL CELULITEI TULBURARI ALE
IRIGARII SANGVINE
Intr-o faza succesiva, dupa o perioada variabila de timp de la un subiect la altul, si mai ales, ca urmare a diferentei fibrelor de colagen de fibrele reticulare, intervine formarea micronodulului, structura nodulara de forma rotunda, de dimensiuni microscopice, inconjurat de o adevarata capsula de fibre de colagen.
STADIUL III AL CELULITEI
FORMAREA MICRONODULULUI
Schema unui micronodul: un numar considerabil de adipocite deterioarate este inconjurat de o capsula de fibre de colagen sclerotice, lipsita de vase si prin urmare este izolat de tesut.
Cand exista o imbinare de mai multi micronoduli se formeaza un macronodul. sesizabil prin palpare, mobil in planurile profunde si foarte dureros la atingere. Este ceea ce numim "nodul celulitic".
STADIUL IV AL CELULITEI
FORMAREA MACRONODULUI
Fuziunea mai multor micronoduli, de dimensiuni macroscopice, favorizeaza aparitia macronodulului, sesizabil prin palparea digitala: este acel "nodul subcutanat dureros-liposcleroza nodulara stadiu IV."
Semnele caracteristice celulitei sunt indicate de prezenta urmatoarelor conditii:
Tulburari circulatorii, cu preponderensa ale sistemului venos, ce permit depistarea unor zone cutanate "reci", prin simpla atingere a pielii; alaturi de aceasta, exista zone unde temperatura este de fapt normala sau ridicata. astfel de zone reci indica o circulatie insuficienta a sangelui, la nivelul retelelor capilare.
Nodulii sunt simpli specific pentru identificarea celulitei
Acest al doilea aspect al procesului celulitic a dus recent la definirea celulitei ca "paniculopatie edemo-fibrosclerotica-P.E.F." sau mai precis "liposcleroza" sau scleroza tesutului adipos.
Conditiile descrise mai sus conduc spre o conditie comuna modificarea temperaturii cutanate.
2. TERMOGRAFIA DE CONTACT SI "CELULITA'
In general, numai in stadiile foarte avansate ale celulitei este posibila detectarea scaderilor de temperatura la nivelul tesutului cutanat, in consecinta a zonelor "reci", sprijinind palma mainii pe regiunea respectiva.
In aceste coditii exista situatii in care pot fi sesizati, prin palparea in profunzime, noduli singulari sau mase de noduli inglobati in pachete, foarte durerosi la presiune, cu retragerea suprafetei cutanate ce formeaza asa numita "piele aspect de coaja de portocala" si fenomenul "saltea"
In stadii mai putin avansate sunt totusi foarte greu de evaluat cvariatiile termice ale suprafetei cutanate doar prin simpla atingere.
De aceea, este necesara folosirea unei metode cu aplicabilitate rapida si usoara, capabila de a furniza in scurt timp o harta termica a regiunii cutanate, spre a fi examinate, compatibile cu exigentele practice ale operatorilor, fie in domeniul estetic sau in cel medical.
Aceste exigebte sunt satisfacute de o noua metoda, "TERMOGRAFIA CU CRISTALE LICHIDE MICROINCAPSULATE".
Termografia inseamna ad literam inregistrarea caldurii: de la Thermos - caldura si Graphtein - a scrie.
In cazul examinarii, caldura este cea emanata de corpul nnostru, iar metoda este usor de aplicat, prin atasarea pe regiunea de tesut cutanat ce reprezinta interes a unor filme speciale in care sunt incorporate microcristale de colesterol-special incapsulare-avand proprietati de schimbare a culorii datorita temperaturii cu care vin in contact.
Termografia se foloseste, de fapt, de proprietatile cristalelor lichide de colesterol de a se roti in jurul propriei axe, modificandu-si asezarea spatiala in functie de temperatura; fiecare modificare cu o astfel de structura moleculara creeaza o anumita diferenta de refractie a razelor luminoase, generand diverse culori in momentul incidentei variabile a luminii pe suprafata microcristalelor de colesterol la fel ca printr-o prisma.
3. CLASIFICAREA TERMOGRAFIEI DE CONTACT DUPA CURRI,
A "CELULITEI" PRIN INTERMEDIUL FILMELOR H.P.C.T.
Imagini termografice ce se pot obtine cu ajutorul sistemului "THERMO-CELL-TEST" se impart in patru grupe fundamentale.
ASPECTUL TERMOGRAFIC DE MORMALITATE
IMAGINE TERMOGRAFICA "UNIFORMA"
Tabloul termografic uniform, fara discromie, indica o irigare sangvina optima a retelelor capilare ale plexulului subpapilar al dermului.
Absenta completa a petelor de culoare indica puncte mai mult sau mai putin calde (absenta zonelor hopotermice-absenta nodulilor/absenta zonelor hipertermice-absenta zonelor sangvine).
Suprafata cutanata se prezinta neteda. La palparea superficiala si profunda nu apar variatii ale consistentei pastozitatii. Nu se poate aprecia prezenta formatiunilor nodulare. absenta durerii.
ASPECTE TERMOGRAFICE PATOLOGICE
IMAGINE TERMOGRAFICA "PATAT"
Tabloul termovascular "PATAT" tipic pentru stadiile I si II al procesului liposclerotic. Suprafata cutanata incepe sa fie usor aspra. Prin palpare pastozitatea este usor crescuta, iar pe alocuri elasticitatea si tonusul tesutului cutanat poate fi reduse.
Celulita in stadiile I si II (edem si tulburari de irigare sangvina in prin cipal la nivelul microcircular).
Aspectul "PATAT" este acea pata hipertermica de forme variabile cu margini sterse, pe alocuri confluente (edem, stagnarea sangelui venos) inconjurate de locuri goale mai reci (zone mai putin irigate-diminuarea irigarii sangvine locale) de extensie sesizabila.
ASPECTE TERMOGRAFICE PATOLOGICE
IMAGINEA TERMOGRAFICA "PIELE DE LEOPARD"
Tabloul termovascular "Piele de Leopard" a starii venoase tipice stadiului III al procesului liposclerotic.
Celulita in stadiile III si IV (staza venoasa, micronoduli si macronoduli).
Aspect de "Piele de Leopard" se caracterizeaza prin prezenta petelor hipertermice cgiar mai mici decat precedentele, in general cu margini bine definite, sparte neregulat pe o zona difuza "rece" (micronoduli).
Pastozitatea cutanata deteriorata cu diminuarea elasticitatii si a tonulsului cutanat pana la flaciditate.
ASPECTE TERMOGRAFICE PATOLOGICE
IMAGINEA TERMOGRAFICA "GAURI NEGRE"
In stransa legatura cu prezenta macronodulilor si cu zonele liposclerotice (de contact) este, pe de alta, parte aspectul termografic definit ca "gauri negre" si cu suprafete de forme si dimensiuni variate, negre sau maro "hipotermice" (Macronoduli-stadiul IV) delimitate de pete hipertermice de dimensiuni diferite (staza venoasa).
Tabloul termovascular "Gauri negre" tipic stadiului IV al procesului liposclerotic.
Zonele hipotermice (gauri negre) corespund zonelor ischemice de "slaba distribuire microcirculatorie" (dupa Curri).
Vizibila tulburare a fluxului microcircular local cu staza venoasa. Prin palpare se observa discontinuitati in tesutul subcutanat, cu senzatia de granule fine in profunzime si/sau prezenta macronodulilor.
Apucand un pliu de tesut cutanat intre degetul mare si cel aratator este provocata o durere acuta care, mai ales in stadiul IV, persista pentru un timp ocgiar si dupa test.
