|
|
|
Alimentatia rationala in arterioscleroza si dislipidemii
Arterioscleroza este o boala cronica degenerativa caracterizata prin depunerea in peretii arterelor a colesterolului si a altor lipide, ce duce la ingrosarea si sclerozarea acestora. Vasele saguine devin rigide, isi pierd elasticitatea, lumenul se ingrosaza, determinand hipertensiunea arteriala.
Producerea arteriosclerozei are drept factori etiologici:
sedentarismul,
supraalimentatia,
stresul,
Complicatiile reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de deces (existand o corelatie stransa intre alimentatia bogata in grasimi, in special animala si aparitia arteriosclerozei). Intrucat odata constituit procesul patologic este greu de combatut, problema profilaxiei, ramane pe primul plan.
masurile profilactice urmaresc: combaterea sedentarismului, stresului, supraalimentatiei si dezechilibrele in general.
Alimentatia in arterioscleroza urmareste:
sa corecteze cresterile anormale ale depunerilor lipidice din sange(care intervin in producerea ei).
sa evite aparitia complicatiilor(cand deja sindromul umoral este instalat)
sa evite repetarea unor accidente vasculare(cand acestea s-au produs).
In ceea ce priveste influenta factorilor nutritivi o influenta favorabila o au:
reducerea aportului de lipide la circa 60-80g/zi (acordand prioritate grasimilor de origine vegetala). Un procent de grasimi animale e necesar pentru vehicularea vitaminelor liposolubile indispensabile nutritiei.
proportia de glucide va fi scazuta la 30-40%(evitand dulciurile rafinate)
proteinele se vor da in proportie de 20-30%(sub forma celor cu valoare biologica mare). Aportul de calorii se va aprecia in functie de greutate, talie, varsta, sex si activitatea depusa de individ. In componenta regimului alimentar se indica urmatoarele alimente:
carne slaba fiarta(rasol), gratar, friptura inabusita.
pestele slab de apa dulce (salau, stiuca, lin).
lapte: degresat, batut, iaurt (din lapte smantanit, branza de vaci dietetica.
oua: permis albusul, galbenusul (numai in proportie de 2-3 pe saptamana.
grasimile in cantitate redusa (uleiurile vegetale bogate in acizi grasi polisaturati)
paine integrala 200-250g/zi.
fainoasele in cantitate limitata (gris, fulgi de ovaz, orez).
legumele vor fi permise fara restrictie sub forma de sote.
cartofii in cantitate moderata (150-200g/zi); fierti, copti, ca piureuri
fructele fara restrictie: crude, coapte, sucuri de fructe, compoturi.
dulciurile: biscuiti de albus, bezele, papanasi fierti, gelatine de fructe.
bauturi permise: ceaiuri de plante, sucuri de fructe si legume, lapte degresat, ape carbogazoase.
supe permise: de legume, borsul de perisoare, bulionul de carne degresat.
condimente permise cele aromate: marar, tarhon, cimbru, patrunjel, telina, chimen, scortisoara, lamaie, otet.
sosurile permise, numai cele dietetice.
b) Dislipidemiile Sunt afectiuni caracterizate prin tulburari ale metabolismului lipidic, cu aparitia in cantitati anormale ale fractiunilor lipidice in sange si uneori cu modificari calitative ale acestora.
In functie de fractiunile lipidice sanguine(interesate in procesul patologic), pot fi grupate in urmatoarele tipuri:
a) tipul I hipertrigliceridemie, ce se caracterizeaza prin aparitia unor cresteri anormale a grasimilor neutre din sange (trigliceride). Boala se manifesta din copilarie, avand un caracter familial; bolnavul prezentand: dureri abdominale, hepatomegalie, splenomegalie. Cantitatea crescuta a grasimilor in sange, da acestuia aspectul lactescent.
In aceasta afectiune regimul va urmari in primul rand scaderea lipidelor sanguine, prin administrarea unui regim sarac in grasimi alimentare, a ceaiului de vintrilica, de 3 ori pe zi inainte de mese si bogat in vitamina A (ce se va asigura din alte surse decat cele animale). Regimul alimentar va fi asemanator celui din diabet si arterioscleroza.
b) Tipul II se numeste hipercolesterolemia familiala si se caracterizeaza prin: cresterea anormala a valorilor colesterolului. Concomitent apar depuneri de colesterol la nivelul pleoapelor numite xantelasme, ca si in jurul corneei sub forma unui arc numit gerontoxon. Boala prezinta un interes major (duce la aparitia precoce a arteriosclerozei). In aceasta afectiune regimul alimentar are ca obiectiv principal reducerea colesterolului sanguin prin administrarea alimentelor sarace in lipide.Va fi asemanator celui din arterioscleroza.
c) Tipul III se cunoaste sub numele de dis-beta-lipoproteinemie si se caracterizeaza printr-o anomalie calitativa a lipidelor sanguine, cu aparitia unor fractiuni de aspect deosebit fata de cele normale; plus cresterea colesterolului sanguin, uneori asociindu-se cu scaderea tolerantei la glucide. Bolnavul poate prezenta: xantelasme si gerontoxon. Regimul va fi: hipoglucidic, normoprotidic si hipocaloric in obezitate; asemanator celui din diabetul zaharat si arterioscleroza.
d) Tipul IV este dislipemic indus prin glucide; care se caracterizeaza clinic prin existenta hepatomegaliei si splenomegaliei. Bolnavul poate fi obez si de multe ori prezinta un diabet zaharat, cu scaderea tolerantei la glucide. In sange se constata prezenta unor valori crescute ale colesterolului si trigliceridelor in special. Regimul in acest caz va fi hipocaloric(in caz de obezitate), normoprotidic, hipoglucidic, normolipidic, asemanator celui din diabet.
e) Tipul V, se numeste hiperlipemie mixta(exo-endogena) si se caracterizeaza clinic prin prezenta: hepatosplenomegaliei si durerilor abdominale iar in sangele bolnavilor apar valori crescute ale trigliceridelor si colesterolului (serul fiind de multe ori lactescent).Uneori exista o toleranta scazuta la glucide. In aceasta forma eficacitatea regimului alimentar este mai scazuta, deoarece nu poate influenta decat componenta exogena si deloc pe cea endogena, de aceea la regimul alimentar se asociaza si medicamente hipolipemiante si ceaiul de vintrilica inainte de mese de 3 ori pe zi (250ml pe zi). Regimul in aceasta forma de dislipidemie va fi hipolipidic, normoprotidic si normoglucidic (vezi arterioscleroza, obezitate si diabet).
