Alimentatia rationala a omului bolnav

Alimentatia rationala a omului bolnav

Alimentatia rationala in bolile stomacului.

Stomacul este un segment important al tubului digestiv, unde are loc digestia alimentelor. Rolul sau este reprezentat atat prin functia sa secretoare, adica de elaborare a sucului gastric care contine acid clorhidric si enzimele de digestie (pepsina si labfermentul), cat si prin functia motoare de amestecare, framantare si propulsoare a alimentelor spre segmentul urmator al tubului digestiv, intestinul. In mod normal atat functia secretoare cat si cea motoare se declanseaza reflex in momentul patrunderii alimentelor in stomac, ambele avand un rol important in procesul de digestie gastrica. In anumite stari patologice, insa pot aparea tulburari a celor doua functii: secretoare (hipersecretie, hipoaciditate) si motoare (hipermotilitate sau hipomotilitate). Aceste tulburari patologice ale stomacului apar in: gastrite, boala ulceroasa cu complicatiile sale, cancer gastric.

Sa le enuntam pe rand:

a. Gastritele, sunt boli ale stomacului in care se produce o imflamatie a mucoasei gastrice, pusa in evidenta prin endoscopie. Bolnavii se plang de dureri in regiunea epigastrica (in capul pieptului), insotite de pirozis (senzatie de arsura in aceeasi regiune) si regurgitatii acide (ragaeli). Aceste manifestari nu se produc la anumite ore, ci se manifesta in mod permanent, exagerandu-se, dupa consumul unor alimente prea sarate, alimente prajite, iuti, afumaturi, etc.

Gastritele in raport de evolutie pot fi: acute si cronice.

1.         Gastritele acute pot aparea fie: in urma ingestiei unor substante toxice sau in cursul unor boli infectioase. Prezinta o simptologie zgomotoasa ce se manifesta prin: febra, varsaturi incoercibile, dureri epigastrice accentuate, stare generala alterata, necesitand internarea de urgenta a bolnavului in spital. Tratamentul dietetic al acestor forme de gastrita consta in restrangerea alimentatiei si de aceea, timp de 1 - 2 zile, se da bolnavului numai apa fiarta si racita, infuzii de: musetel, menta, sunatoare. Din a treia zi se introduc: supe de legume limpezi sau cu putin orez, fainoase cu apa si lapte, branza de vaci proaspata, cas, urda proaspata, paine alba veche (de o zi), mere coapte (fara coaja), carne de vita fiarta si tocata. Bolnavul trebuie sa mestece indelung alimentele in gura, sa manance incet, in repaus absolut si nu va bea nici un fel de lichid in timpul mesei. Dupa masa va sta culcat in pat cu o compresa calduta pe abdomen si sa bea cate o ceasca de ceai de menta sau de musetel, dupa fiecare masa. Acest regim dureaza 8 - 10 zile, dupa care se trece la o alimentatie normala, evitande-se, in continuare alimentele cu efect iritant asupra mucoasei stomacului, adica: alimentele bogate in celuloza dura, prajelile, sosurile si toate alimentele greu digerabile.

2.         Gastritele cronice, dupa cum le arata si numele, au o evolutie de lunga durata, necesitand de aceea un tratament dietetic adecvat. De aceea din alimentatia acestor bolnavi se vor scoate urmatoarele alimente:

carnea grasa, vanatul, mezelurile, conservele nedietetice, molustele, slanina;

legumele tari bogate in celuloza (ceapa, castravetii, telina, lintea, fasolea uscata, mazarea uscata);

dulciurile concentrate: bomboanele, prajiturile de cofetarie, dulceturile, ciocolata, siropurile concentrate;

codimentele: ardei iuti, muraturile, piperul, mustarul, hreanul, boiaua iute;

bauturile iritante: cafeaua, ceaiul tare, alcoolul;

orice aliment prea sarat sau conservat cu sare.

Este interzis fumatul si administrarea de lichide in timpul mesei. Mesele se vor lua la ore regulate, lucru care trebuie respectat cu strictete. 

Se deosebesc doua tipuri de gastrite cronice si anume:

Gastrite cronice hipoacide, care se caracterizeaza prin inflamatia cronica a mucoasei gastrice, concomitent cu existenta unei secretii foarte scazute sau chiar prin absenta acidului clorhidric din sucul gastric (ducand la tulburarea procesului de digestie a alimentelor).

De aceea in alimentatia bolnavului cu gastrita hipoacida sunt permise urmatoarele alimente:

supe de carne, borsurile, supele creme de legume, supele de cereale (pentru ca au un efect stimulator asupra secretiei gastrice si se digera usor);

carnea de: vaca, vitel, pasare (slaba) fiarta sau fripta;

pestele slab alb de rau, fiert,fript sau copt in pergament;

ouale sub forma de ochiuri romanesti sau in preparate, iaurt, lapte acidulat, kefir, unt, branza de vaci;

fulgi de ovaz, paste fainoase, gris, orez;

paine alba uscata sau paine prajita (care are un efect excitant asupra secretiei gastrice, favorabil in acesta forma de gastrita);

legumele tinere cu celuloza fina, fierte bine, preparate ca soteuri, piureuri, supe, creme - de legume, cartofi fierti sau copti;

fructele se pot da sub forma coapta (mere) fara zahar sau ca sucuri de fructe proaspete nu prea concentrate; caisele, daca sunt bine coapte;

deserturile se vor da sub forma de preparate de branza de vaci sau cu mere si biscuiti;

sarea se va da in cantitate normala intrucat are propietati excitosecreatoare, favorabile in aceste forme de gastrita. De aceea daca bolnavul tolereaza se permit si cantitati mici de gogosari sau muraturi.

Gastritele cronice hiperacide, care se caracterizeaza, prin inflamatia mucoasei gastrice, alaturi de o secretie crescuta de suc gastric bogat in acid clorhidric. Alimentatia bolnavilor cu acest fel de gastrita este asemanatoare, cu cea din ulcerul duodenal si de aceea va fi prezenta odata cu aceasta.

b. Boala ulceroasa este o suferinta care se poate manifesta cu localizari gastrice sau duodenale. In etiologie sunt implicati multipli factori. De obicei la nivelul stomacului sau duodenului se produce o leziune (rana) mai mare sau mai mica, ceea ce a determinat si denumirea de ulcer (ulcerus - rana), care este pusa in evidenta prin endoscopie. Daca ulceratia este situata intr-o regiune cu un vas de sange digestiva, se manifesta fie sub forma de varsatura (hematemeza), fie sub forma de scaun negru ca pacura (melena). Cand hemoragia nu se opreste se intervine chirurgical. Ulceratia daca e profunda, poate duce la perforarea peretelui, evacuarea continutului gastric in cavitatea peritoneala si aparitia unei stari grave, numita peritonita. In acest caz bolnavul prezinta o durere intensa aparuta brusc (ca implantarea unui pumnal), in epigastru insotita de contractura abdomenului (abdomen de lemn). In unele cazuri, ulceratia se cicatrizeaza  intr-un mod vicios, ducand la stenozarea (stamtorarea) peretilor stomacului. In cazul cand este situata la nivelul regiunii pilorice, determina stenoza pilorica, impiedicand evacuarea continutului gastric catre duoden - bolnavul prezentand: varsaturi alimentare, cu alimente ingerate cu 24 - 48 ore inainte, slabeste rapid, ajungand in timp la denutritie accentuata.

Tabloul clinic

Ceea ce caracterizaeza ambele forme de ulcer (gastric sau duodenal), este durerea care diferentiaza foarte putin ulcerul gastric de cel duodenal. Tratametul modern cu antisecretorii moderne potente a schimbat si spectrul investigatiilor necesare diagnosticului de ulcer. Pe primul loc se situeaza acum, metodele care pun in evidenta leziunea gastrica sau duodenala, adica endoscopia sau examenul radiologic (trecand pe primul loc diagnosticul infectiei determinat de heliobacter pylori).

Alimentarea in puseul acut de ulcer va fi impartita in trei faze in functie de evolutia bolii:

a. In prima faza (in plina criza dureroasa) bolnavul va sta la pat si singura alimentatie permisa este laptele dulce (fiert), cate un pahar de 200 ml la interval de doua ore ziua si de patru ori in cursul noptii de cate ori se trezeste bolnavul. La acesta, se poate adauga frisca proaspata, zahar, ceai, vanilie. In caz de itoleranta la laptele dulce se va adauga o lingurita de carbonat de calciu la o cana de lapte (pentru ca scade fermentatia din intestin produsa de excesul de lactoza) sau adaugarea a 5 g de citrat de sodiu. La laptele integral (la 2 litri se pot adauga 30 g zahar) realizand in total 1520 calorii sau 500 g smantana la 1 litru lapte, realizand 1550 calorii, iar daca se mai adauga si 30 - 40 g zahar se obtin 1650 calorii. Acest regim hipocaloric, nu se va mentine mai mult de 5 - 7 zile. Daca bolnavul se constipa bolnavul va ingera si 1 - 2 linguri ulei de parafina.

b.In faza a doua, se introduc o serie de alimente usor de digerat: supele strecurate de orez, supele mucilaginoase preparate cu lapte si unt, grisul, fulgii de ovaz, ou fierte moi, arpacas, frisca, piureurile de legume cu putin unt sau untdelemn. Se va asigura 1600 - 1800 calorii / zi. Aceasta faza dureaza 7 - 10 zile.

c. In faza a III-a la alimentele din faza a II-a se adauga perisoarele dietetice, din carne sau peste slab, legate cu ou, fierte in supa, apoi piureul de cartofi, supe de zarzavat, biscuiti si apoi treptat carnea de vita sau pasare slaba fiarta.

Alimentatia in perioada de liniste a ulcerului duodenal.

De doua ori pe an toamna si primavara, bolnavul va respecta o dieta mai severa, prelungita cateva saptamani, pentru a preantampina aparitia crizelor acute dureroase. Intrucat  regimul in boala ulceroasa, se intinde pe o perioada lunga de timp, ca principii generale se recomanda:

1.             renuntarea la fumat si alcool sub orice forma, deoarece acesti doi factori intervin in intretinerea cercului vicios al tulburarilor nervoase si endocrine, care stau la baza producerii leziunii ulceroase si de aceea trebuie in mod obligatoriu eliminati (cresc secretia si spasmele);

2.             masticarea indelungata a alimentelor;

3.             bolnavul va fi calm la masa evitand discutiile contradictatorii;

4.             se vor evita: codimentele, mesele prea abundente (peste 350 - 400 g), pentru ca dilata stomacul - crescand secretia gastrica;

5.             se vor interzice toate alimentele bogate in celuloza, carnea de asemeni alimentele prea reci sau fierbinti - intrucat au efect iritant;

6.             in timpul masei si nici imediat dupa mese nu se vor consuma lichide (pentru ca diluiaza secretiile, ingreunand digestia);

7.             bolnavii trebuiesc sa respecte un repaus de cca ½ - 1 ora dupa masa.

In perioada de liniste, bolnavul poate beneficia de cure de ape minerale, care ajuta la vindecarea bolii. Cele mai recomandate statiuni fiind: Sangeorz, Slanic si Olanesti.

Ca regim in aceasta perioada se recomanda:

laptele dulce amestecat sau nu cu: ceai, fainoase (fulgi de ovaz, orez, fidea, taitei, spaghete, gris):  branza proaspata de vaci, urda, casul dulce, untul proaspat preparat fara sare;

oua fierte moi, ca ochiuri romanesti sau in preparate de lapte (lapte de pasare);

carnea de vitel, pasare, peste slab (salau, stiuca, lin, pastrav) fiarta, inabusita;

legumele: cartofii, dovlecii, conopida, morcovi, carote (fierte pregatite cu unt sau untdelemn); ca: soteuri, sufleuri, budinci;

biscuiti, prajituri cu branza de vaci, compoturi nu prea dulci (cu fructele trecute prin sita), sucuri de fructe sau coapte la cuptor;

supe de legume sau supe creme de cartofi.

Alimentatia rationala in suferintele stomacului operat

(dupa 6 - 8 saptamani - dureri tardive)

1. Sindromul post- prandial precoce (Dumping - sindrom) reprezinta un complex de simptome digestive si extradigestive, care survin precoce dupa ingestia de alimente, ca rezultat al golirii rapide a stomacului urmata de un tranzit intestinal accelerat. Fenomenele clinice ale S.D. se pot produce si la bolnavii fara rezectii gastrice, atunci cand indeplinesc conditiile de definitie.

Simptome. S.D. precoce se manifesta cu simptome digestive si sistemice, care apar in timpul ingestiei de alimente, fie la sfarsitul acesteia. Simptomele digestive constau in: distenia moderata sau marcata a abdomenului, durere si barborisme. Manifestarile sistemice constau in: palpitatii, tahicardie, transpiratii profuze si uneori hipertermia tegumentelor faciale. Aceste fenomene nu apar, daca bolnavul mananca culcat in pozitie de decubit dorsal sau se amelioreaza, daca ia aceasta pozitie imediat dupa aparitia simptomelor. Simptomatologia este favorizata de indigestia pranzurilor bogate in lichide sau dulciuri concentrate.

Tratamentul dietetic consta in: regimul sarac in hidrocarbonate concentrate, bogat in alimente solide si in ingestia unor cantitati mici de lichide, la o ora dupa mese. Mesele trebuiesc sa fie mici si repetate, iar bolnavul trebuie sa se culce imediat dupa masa, in pozitie dorsala, pentru a incetini evacuarea produsa de gravitate.

2. Sindromul post-prandial tardiv (Dumping sindrom tardiv). Se manifesta prin simptome de hipoglicemie: transpiratii, tremuraturi, convulsii, confuzie; care apar dupa: 1 ½ - 3 ore, dupa mese (frecventa e mai redusa decat in S.D. precoce). Apare dupa alimentatia bogata in hidrocarbonate, sau dupa dulciuri concentrate.

Tratamentul dietetic consta in reducerea consumului de hidrocarbonate.

3. Diareea care apare la bolnavii cu stomac operat este de doua tipuri:

Diareea episodica (post vagotomie), care apare la 25 % dintre pacientii care au suferit vagotomie tronculara cu antrectomie;

Clinic bolnavul prezinta emisiuni de scaune diareice la 2 - 3 ore dupa ingestia de alimente, cu senzatie urgenta de defecatie.

Tratamentul dietetic consta in: evitarea laptelui, a dulciurilor concentrate si a bananelor.

Diareea continua se datoreaza afectiunilor preexistente interventii chirurgicale, care devin simptomatice, postoperator precum: enteropatia glutenica si pancreatita cronica.

Alimentatia rationala in cancerul esofagului si a stomacului

a.   Cancerul esofagului, produce in cursul evolutiei sale, o stenozare a lumenului esofagian in grade variate, in functie de nivelul la care este localizat. Bolnavul prezinta dificultate la inghitirea alimentelor care se accentueaza treptat, ingreunand alimentarea bolnavului. In caz ca stenozarea nu e prea stransa, se vor utiliza alimente pe cale bucala. Se vor da alimente lichide si semilichide moi, netraumatizante, in cantitati mici si repetate, fiind prezentate cat mai atragator pentru a stimula apetitul bolnavului, care este scazut. Vor fi permise: oule fierte moi, carne de vita bine fiarta si tocata de doua trei ori prin masina de tocat, legumele fierte, laptele integral sau in preparate semilichide, frisca si sucuri de fructe sau legume proaspete. Daca stenozarea este foarte stransa se vor da numai lichide. Cand stenozarea nu mai permite alimentarea, se va efectua de urgenta gastrostromia, pentru a se introduce pe sonda alimentele direct in stomac. Pe sonda se vor introduce alimentele lichide si semilichide de consistenta cat mai fluida, bine pasate, pentru a suplini actul masticatiei.

b.   Cancerul stomacului, ridica probleme deosebite de alimentatie in functie de forma anatomo - clinica si anume:

In cancerul stenozant, care poate interesa unul din cele doua orificii: cardia sau pilorul se indica acelas regim ca si in cancerul esofagian. Laptele va reprezenta unul din alimentele de baza pentru acesti bolnavi.

In formele in care nu se produce stenozarea stomacului, regimul va fi mai larg, in functie de toleranta bolnavului si va fi cat mai apetisant. Se vor interzice, insa toate alimentele iritante, condimentele iuti, alimentele acide, mesele trebuie sa fie mici, nici prea fierbinti si nici prea reci.

Alimentele permise acestor bolnavi sunt: laptele ca atare sau in preparate, cu fainoase sau oua si derivatele sale. Oua fierte moi, galbenusul proaspat se poate da si crud, amestecat cu lapte si zahar. Carnea fiarta fin tocata sub forma de perisoare, legume numai cele cu celuloza fina, bine fierte, iar fructele se vor da sub forma de compoturi pasate.