|
|
|
Realizarea practica a barei de egala rezistenta la solicitarea axiala
Realizarea barei de egala rezistenta este neeconomica din punct de vedere al executiei.
De aceea se
recurge la ideea barei formate din tronsoane, in care se inscrie bara de
egala rezistenta, impunand conditia de egala
rezistenta: 
pentru fiecare tronson in parte
ca in figura 81.
Se noteaza : q1= γ1.A1; q2= γ2.A2; . qn= γn.An sunt fortele distribuite pe unitatea de lungime . Impartim bara in regiuni : fortele distribuite, fortele concentrate impart bara in mai multe zone ( regiuni ) ,de asemeni si variatia sectiuniilor transversale imparte bara in regiuni diferite.
Regiunea
intai : x1
( 0; l )
N(x)=
P + G1(x) , q1= 
.A1., x1=x
, N(x1)= P +A1.x1,
Figura 80
.;;
; 
; dimensionam din
conditia: 
, 
, 
, A1=
,care este aria sectiunii transversale a barei din regiunea intai.
Pentru
regiunea a II-a se procedeaza
in mod analog, luam figura ajutatoare pentru fiecare caz in parte.
( 0, l2
) q2
= 
; G2 (x2
) = q2.x2 = x2.N(x2)= P + G1 + G2(x2) . Greutatea regiunii intai este G1
care pentru regiunea a II-a se considera o forta
concentrata fictiva , ca rezultanta fortelor distribuite q1.
N(x2)= P + A1.l1 + A2. x2, 
; tinand cont de 
;
, s-a obtinut o variatie liniara a efortului
Figura 81
unitar normal. 
; 
, 
A2 = 
,
Regiunea
a III-a : x3( 0 ; l3 ) N(x3) = G1+
G2 + G(x3) + P = A1l1 +A2l2 +A3x3 +P;G1 =A1l1; G2=A2l2; G (x3) = A3x3. DarA2 = ,si implica 
;
;
Figura 82
; variaza in mod liniar,
; 
; din conditia 
; 
; 
;
Figura 83
; prin inductie
matematica se ajunge la ..
Alungirea totala a barei formata din ( n) tronsoane este data de
∆lC= ∆l1 +∆l2+∆l3+.+∆ln .
∆l1= 
∆l2= 
; prin
inductie matematica rezulta ca :
∆ln=
, este deplasarea totala a punctului
( C ) se raporteaza fata de un reper fix si anume incastrarea din B.
