Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Principiul sudarii cu ultrasunete

PRINCIPIUL SUDARII CU ULTRASUNETE


Sudarea cu ultrasunete a materialelor plastice si a metalelor se realizeaza, in general, in urma dezvoltarii de caldura pe suprafata de contact dintre cele doua repere, prin introducerea in zona a unei vibratii mecanice de frecventa mare .In acelasi timp, cele doua componente suprapuse sunt presate cu o anumita forta. Temperatura de sudare se obtine doar in zona imbinarii ,procesul avand loc la o temperatura mult inferioara procedeelor de sudare prin topire .

La sudarea metalelor, directia de presare a componentelor este perpendiculara pe directia de vibrare .

Aceasta deosebire este fundamentala pentru procesele ce au loc in zona de contact si in cele doua componente fac ca sudarea maselor plastice cu ultrasunete sa se desfasoare dupa alt mecanism decat sudarea metalelor prin acelasi procedeu.



Transductorul este alimentat prin intermediul unui amplificator ,de la un generator de tensiune de inalta frecventa ,numit de obicei convertizor.

Din punct de vedere energetic ,procesul de sudare cu ultrasunete poate fi caracterizat prin energia electrica medie si prin energia vibratoare medie introdusa in componentele de sudat.



Consumul de energie in kg echivalent titei pentru a produce 1 dm3 de diverse materiale ( TAB.1 )


TABELUL 1.1

Materiale

Consum de energie pentru a produce 1 dm3 ( kg echivalent titei )

aluminiu

16

cupru

11

otel

8

Stiren si capolimeri

2

polistiren

1.9

Polietilena de inalta densitate

1.8

Policlorura de vinil

1.7

polipropilena

1.5

Polietilena de joasa densitate

1.5

Consum de energie si materii prime necesare pentru a produce unele produse ( in  kg echivalent titei ) TABELUL 1.2


Nr.

Crt.


Produsul

Consum de energie si materii prime ( kg echivalent titei)


1.

100 saci pentru ambalarea ingrasamintelor confectionat din: hartie, polietilena de joasa densitate

39, 36


2.

100 m tevi rezistente la presiune ǿ=25 mm din: otel, cupru, polietilena de inalta densitate

500, 96, 38


3.

100m conducte de drenare ( ǿ=100m )din: fonta, ceramica, policlorura de vinil

1970, 275, 154

4.

100 butelii de 1 litru din: sticla, polietilena, de inalta densitate

23, 12, 8


Sudarea cu ultrasunete se poate efectua manual, semiautomat sau automat. Echipamentele pot fi stationare sau portabile, ceea ce inseamna ca sudarea se poate efectua atat in hala, cat si la locul de exploatare.

Eficienta economica a procedeului, calitatea imbinarii, aspectul deosebit cat si posibilitatea unor aplicatii speciale au facut ca acest procedeu sa fie cercetat, dezvoltat si aplicat industrial inca din anii 50, in tarile dezvoltate din punct de vedere al cercetarii si productiei industriale.

Principalele aplicatii ale sudarii cu ultrasunete sunt:  sudarea cu ultrasunete a materialelor plastice, inserarea cu ultrasunete, nituirea cu ultrasunete si sudarea cu ultrasunete a metalelor. Perspectivele principalelor domenii de utilizare a materialelor plastice ca inlocuitori ai otelului TAB.2.1.


Sectorul industrial

Utilizari

Polimeri, inlocuitori ai otelului



Autovehicule

Bare de protectie, Elemente de caroserie, capote de motor, usi, caroserii de rulote, aripi, bai de ulei, capace de chiulasa, faruri, rezervoare de carburant, masti de radiator, tablouri de radiator

PP, PA, ABS, PP, PA, PETP,

POM, PC, PPO, PA, PETP, POM, PC, PPO, PE-ID, ABS, PP, ABS

Material rulant

Elemente de caroserie

PA, PETP, POM, PC, PPO

Constructii navale

Barci de pescuit suprastructuri

PA, PPO, POM, PA, POM, PVC

Constructii subterane

Pereti de palplanse, conducte cu diametrul mare

PE-ID, PE-ID

Mobilier

Dulapuri de toaleta

PS, PP

Lacatuserie

Articole de fierarie

POM, PA

Decoratiuni interioare

Decoratiuni pentru corpuri de iluminat, profile decorative jaluzele

PS, PVC, PMMA, PVC

Echipamente pentru drumuri

Banci, semne de circulatie


PVC, PS

Organe de masini

Lagare, roti dintate mici

POM, PA

Constructii de cazane

Rezervoare

PVC, PP, PPO

Articole de uz casnic

Suporturi, cilindri, capace, cuve pentru frigidere, diverse articole

ABS, PP, PPO, PS, ABS, PS, PP

Echipamente de birou

Corpuri de masini

PS,PP

Fotografie-cinematografie

Casete, bobine, carcase

PS

Ambalaje si transport

Benzi de legatura, butoaie, cozi, rezervoare, bidoane de ulei si produse chimice, cutii, vopsele, doze de pulverizat, cutii de conserve

PA, PP, PE-ID, PP, PE-ID, PP, PE, PP, PP

Jucarii

Modele

PS, PE, ABS


Perspectivele principalelor domenii de utilizare a materialelor plastice ca inlocuitori ai aluminiului    TAB.2.2.


Sectorul industrial

Utilizari

Polimeri, inlocuitori ai aluminiului

Autovehicule

Masti de radiator, carburatoare, pompe de benzina, suporturi, lampi, pozitie

ABS, PP, PA, SAN, PMMA

Constructii navale

Suprastructuri

PA, POM

Constructii civile

Stalpi si rame, ferestre, profile decorative

PVC, PS

Organe de masini

Elemente constructive, carcase, angrenaje

PA, POM, PPO, PETB, PC

Fotografie-cinematografice

Carcase de aparate de filmat si fotografiat, piese mecanice

PS,ABS

Jucarii

Miniaturi

PS

Tehnica transportului

Cutii si lazi, rezervoare de lapte, cutii pentru cosmetice si tuburi de medicamente, doze de pulverizat

PE-ID, PVC, PE-ID, PE-ID, PP, POM

Articole de fierarie

Armaturi, piese, manere, inele, ornam

PA, POM, ABS



Perspectivele principalelor domenii de utilizare a materialelor plastice ca inlocuitori ai cuprului, zincului si plumbului. TAB.2.3.


Materialul inlocuit

Sectorul industrial

Utilizari

Polimeri, inlocuitori




Cupru

Constructii civile

Conducte de apa si gaze, armaturi

PVC, PE, PP, PPO, POM

Constructii de vehicule

Rezervoare de apa pentru radiator


PPO, PA

Ceasornicarie

Diferite piese, roti dintate

POM, PPO, PA

Zinc

Constructii civile

Jgheaburi, gratare de ventilat, piese turnate din zamac


PVC, PA, POM

Plumb

Constructii civile

Conducte de apa si gaze

PVC, PET



2.1. Generatorul de inalta frecventa


Numit si convertizor, are rolul de a transforma tensiunea avand frecventa retelei in tensiune de inalta frecventa, in scopul alimentarii transductoarelor. Domeniile de frecventa utilizate sunt:

o      18 KHz + 9,5%

o      20 KHz +7,5%

o      40KHz +10%

o      66 KHz +12%


preferate fiind cele de 20KHz, respectiv 40KHz.


Aceste generatoare permit reglarea frecventei in limitele prezentate mai sus. In activitatea de cercetare se utilizeaza convertizoare ce permit reglarea intr-o plaja foarte larga a frecventei si puterii ce alimenteaza transductorul.

Un astfel de generator este prezentat in fig.4.2.Generatorul de frecventa GU furnizeaza, prin intermediul circuitului bistabil CBB, a preamplificatorului PA Si a amplificatorului A, semnale de putere suficienta pentru a excita transductorul electroacustic TM. Circuitul bistabil CBB realizeaza adaptarea parametrilor ( tensiune, frecventa ) in  functie de presiunea de contact masurata transductorul de presiune TP. Semnalul analogic este convertit in impulsuri cu ajutorul bazei de timp BT. Transformatoarele TR si TR2 au rolul de adaptare a impedantelor circuitelor aferente. Convertorul frecventa-tensiune CFT creeaza o cale de reactie negativa ce are rolul de a stabiliza frecventa.