|
PRINCIPIUL SUDARII CU ULTRASUNETE
Sudarea cu ultrasunete a materialelor plastice si a metalelor se realizeaza, in general, in urma dezvoltarii de caldura pe suprafata de contact dintre cele doua repere, prin introducerea in zona a unei vibratii mecanice de frecventa mare .In acelasi timp, cele doua componente suprapuse sunt presate cu o anumita forta. Temperatura de sudare se obtine doar in zona imbinarii ,procesul avand loc la o temperatura mult inferioara procedeelor de sudare prin topire .
La sudarea metalelor, directia de presare a componentelor este perpendiculara pe directia de vibrare .
Aceasta deosebire este fundamentala pentru procesele ce au loc in zona de contact si in cele doua componente fac ca sudarea maselor plastice cu ultrasunete sa se desfasoare dupa alt mecanism decat sudarea metalelor prin acelasi procedeu.
Transductorul este alimentat prin intermediul unui amplificator ,de la un generator de tensiune de inalta frecventa ,numit de obicei convertizor.
Din punct de vedere energetic ,procesul de sudare cu ultrasunete poate fi caracterizat prin energia electrica medie si prin energia vibratoare medie introdusa in componentele de sudat.
Consumul de energie in kg echivalent titei pentru a produce 1 dm3 de diverse materiale ( TAB.1 )
TABELUL 1.1
Materiale
Consum de energie pentru a produce 1 dm3 ( kg echivalent titei )
aluminiu
16
cupru
11
otel
8
Stiren si capolimeri
2
polistiren
1.9
Polietilena de inalta densitate
1.8
Policlorura de vinil
1.7
polipropilena
1.5
Polietilena de joasa densitate
1.5
Consum de energie si materii prime necesare pentru a produce unele produse ( in kg echivalent titei ) TABELUL 1.2
Nr.
Crt.
Produsul
Consum de energie si materii prime ( kg echivalent titei)
1.
100 saci pentru ambalarea ingrasamintelor confectionat din: hartie, polietilena de joasa densitate
39, 36
2.
100 m tevi rezistente la presiune ǿ=25 mm din: otel, cupru, polietilena de inalta densitate
500, 96, 38
3.
100m conducte de drenare ( ǿ=100m )din: fonta, ceramica, policlorura de vinil
1970, 275, 154
4.
100 butelii de 1 litru din: sticla, polietilena, de inalta densitate
23, 12, 8
Sudarea cu ultrasunete se poate efectua manual, semiautomat sau automat. Echipamentele pot fi stationare sau portabile, ceea ce inseamna ca sudarea se poate efectua atat in hala, cat si la locul de exploatare.
Eficienta economica a procedeului, calitatea imbinarii, aspectul deosebit cat si posibilitatea unor aplicatii speciale au facut ca acest procedeu sa fie cercetat, dezvoltat si aplicat industrial inca din anii 50, in tarile dezvoltate din punct de vedere al cercetarii si productiei industriale.
Principalele aplicatii ale sudarii cu ultrasunete sunt: sudarea cu ultrasunete a materialelor plastice, inserarea cu ultrasunete, nituirea cu ultrasunete si sudarea cu ultrasunete a metalelor. Perspectivele principalelor domenii de utilizare a materialelor plastice ca inlocuitori ai otelului TAB.2.1.
Sectorul industrial
Polimeri, inlocuitori ai otelului
Autovehicule
Bare de protectie, Elemente de caroserie, capote de motor, usi, caroserii de rulote, aripi, bai de ulei, capace de chiulasa, faruri, rezervoare de carburant, masti de radiator, tablouri de radiator
PP, PA, ABS, PP, PA, PETP,
POM, PC, PPO, PA, PETP, POM, PC, PPO, PE-ID, ABS, PP, ABS
Material rulant
Elemente de caroserie
PA, PETP, POM, PC, PPO
Constructii navale
Barci de pescuit suprastructuri
PA, PPO, POM, PA, POM, PVC
Constructii subterane
Pereti de palplanse, conducte cu diametrul mare
PE-ID, PE-ID
Mobilier
Dulapuri de toaleta
PS, PP
Lacatuserie
Articole de fierarie
POM, PA
Decoratiuni interioare
Decoratiuni pentru corpuri de iluminat, profile decorative jaluzele
PS, PVC, PMMA, PVC
Echipamente pentru drumuri
Banci, semne de circulatie
PVC, PS
Organe de masini
Lagare, roti dintate mici
POM, PA
Constructii de cazane
Rezervoare
PVC, PP, PPO
Articole de uz casnic
Suporturi, cilindri, capace, cuve pentru frigidere, diverse articole
ABS, PP, PPO, PS, ABS, PS, PP
Echipamente de birou
Corpuri de masini
PS,PP
Fotografie-cinematografie
Casete, bobine, carcase
PS
Ambalaje si transport
Benzi de legatura, butoaie, cozi, rezervoare, bidoane de ulei si produse chimice, cutii, vopsele, doze de pulverizat, cutii de conserve
PA, PP, PE-ID, PP, PE-ID, PP, PE, PP, PP
Jucarii
Modele
PS, PE, ABS
Perspectivele principalelor domenii de utilizare a materialelor plastice ca inlocuitori ai aluminiului TAB.2.2.
Sectorul industrial
Utilizari
Polimeri, inlocuitori ai aluminiului
Autovehicule
Masti de radiator, carburatoare, pompe de benzina, suporturi, lampi, pozitie
ABS, PP, PA, SAN, PMMA
Constructii navale
Suprastructuri
PA, POM
Constructii civile
Stalpi si rame, ferestre, profile decorative
PVC, PS
Organe de masini
Elemente constructive, carcase, angrenaje
PA, POM, PPO, PETB, PC
Fotografie-cinematografice
Carcase de aparate de filmat si fotografiat, piese mecanice
PS,ABS
Jucarii
Miniaturi
PS
Tehnica transportului
Cutii si lazi, rezervoare de lapte, cutii pentru cosmetice si tuburi de medicamente, doze de pulverizat
PE-ID, PVC, PE-ID, PE-ID, PP, POM
Articole de fierarie
Armaturi, piese, manere, inele, ornam
PA, POM, ABS
Perspectivele principalelor domenii de utilizare a materialelor plastice ca inlocuitori ai cuprului, zincului si plumbului. TAB.2.3.
Materialul inlocuit
Sectorul industrial
Utilizari
Polimeri, inlocuitori
Constructii civile
Conducte de apa si gaze, armaturi
PVC, PE, PP, PPO, POM
Constructii de vehicule
Rezervoare de apa pentru radiator
PPO, PA
Ceasornicarie
Diferite piese, roti dintate
POM, PPO, PA
Constructii civile
Jgheaburi, gratare de ventilat, piese turnate din zamac
PVC, PA, POM
Plumb
Constructii civile
Conducte de apa si gaze
PVC, PET
2.1. Generatorul de inalta frecventa
Numit si convertizor, are rolul de a transforma tensiunea avand frecventa retelei in tensiune de inalta frecventa, in scopul alimentarii transductoarelor. Domeniile de frecventa utilizate sunt:
o 18 KHz + 9,5%
o 20 KHz +7,5%
o 40KHz +10%
o 66 KHz +12%
preferate fiind cele de 20KHz, respectiv 40KHz.
Aceste generatoare permit reglarea frecventei in limitele prezentate mai sus. In activitatea de cercetare se utilizeaza convertizoare ce permit reglarea intr-o plaja foarte larga a frecventei si puterii ce alimenteaza transductorul.
Un astfel de generator este prezentat in fig.4.2.Generatorul de frecventa GU furnizeaza, prin intermediul circuitului bistabil CBB, a preamplificatorului PA Si a amplificatorului A, semnale de putere suficienta pentru a excita transductorul electroacustic TM. Circuitul bistabil CBB realizeaza adaptarea parametrilor ( tensiune, frecventa ) in functie de presiunea de contact masurata transductorul de presiune TP. Semnalul analogic este convertit in impulsuri cu ajutorul bazei de timp BT. Transformatoarele TR si TR2 au rolul de adaptare a impedantelor circuitelor aferente. Convertorul frecventa-tensiune CFT creeaza o cale de reactie negativa ce are rolul de a stabiliza frecventa.