|
|
|
INFLUENTA PRELUCRARII PRIN DEFORMARE PLASTICA ASUPRA PROPRIETATILOR SI STRUCTURII.
Fenomenele care insotesc prelucrarea prin deformare plastica sunt: ecruisarea, recristalizarea, aparitia structuri fibroase, anizotropia proprietatilor.
a) Ecruisarea consta in cresterea
proprietatilor de rezistenta si duritate si
scaderea proprietatilor de plasticitate si tenacitate cu
gradul de deformare plastica la rece, figura 4.2.
Fig.4.2.Evolutia proprietatilor cu gradul de deformare plastica la rece.
Ca urmare a acestui fenomen cat si a tensiunilor interne inmagazinate gradul de deformare plastica la rece ce se poate aplica semifabricatelor este limitat. Gradul de deformare unitar rezultat la o singura presare este limitat de gradul de deformare admisibil, gradul de deformare unitar pana la care nu apare fisurare. Gradul de deformare total obtinut prin insumarea mai multor deformari succesive este limitat de ecruisare , cresterea rezistentei si scaderea plasticitatii putand conduce la fisurare. Refacerea capacitatii de deformare dupa ecruisare se poate obtine prin tratament termic de recoacere de recristalizare. Ecruisarea este totusi si un fenomen care favorizeaza realizarea unor prelucrari ca: ambutisarea, treficarea si tragerea, prelucrarea prin aschiere a materialelor moi care se ecruiseaza etc.
b) Recristalizarea este fenomenul care se manifesta in timpul deformarii plastice la cald si consta in refacerea structurii deformate si in consecinta a capacitatii de deformare. Deformarea plastica la cald are loc la temperaturi mai mari decat temperatura de recristalizare. La aceste temperaturi in semifabricatul deformat, cu graunti cristalini deformati in care sunt inmagazinate tensiuni, apar centri de recristalizare in jurul carora se formeaza noii graunti in conditii de echilibru fara tensiuni interne. Procesul de deformare poate continua in conditii aproape identice cu conditiile initiale. La deformarea plastica la cald gradul de deformare unitar este limitat de gradul de deformare admisibil al materialului dar gradul de deformare total obtinut prin insumarea a mai multe deformari poate fi oricat de mare. La cele mai multe aliaje temperatura de recristalizare se determina aproximativ cu relatia: Trec=0,4Ttop [oK
c) Aparitia structurii fibroase.
In timpul deformarii plastice grauntii cristalini din material se deformeaza se orienteaza in sensul de curgere plastica a materialului. O data cu grauntii se deformeaza si incluziunile formand siruri orientate asemenea unor fibre. Dupa recristalizare grauntii se refac prin germinare si crestere de noi graunti dar incluziunile nu participa la acest proces ramanand orientate. Orientarea da aspectul fibros si determina anizotropia proprietatilor. De exemplu in cazul laminarii structura tablelor este sub forma unor siruri de graunti si incluziuni orientate pe directia de laminare. Proprietatile tablelor difera esential in directie longitudinala fata de transversala. Structura fibroasa este convenabila si deci dorita in cazul arborilor in trepte deoarece asigura un complex de proprietati favorabile de aceea se recomanda prelucrarea semifabricatelor pentru arbori prin forjare. In acest caz fibrele din material urmaresc conturul exterior al pieselor si le asigura o rezistenta marita la solicitari variabile, la oboseala. Daca arborii ar fi realizati prin strunjire din semifabricate laminate cu fibraj drept longitudinal, la trecerile dintre trepte fibrajul rezulta intrerupt ceeace va afecta proprietatile de rezistenta la oboseala.
