Criterile de clasificare ale otelurile

CRITERILE DE CLASIFICARE ALE OTELURILE

Avand in vedere marea difersitate a marcilor de oteluri .

Otelurile nu pot fi clasificate dupa un criteriu de aceea se folosesc pentru clasificarea unor criterii:

a) Modul de elaborare

1.Oteluri siemens- Martin

2.Oteluri elaborate in cuptoare electrice

3.Oteluri de convertizor

4.oteluri calmate, semicalmate, necalmate

5.oteluri bazice, acide

b) Dupa modul de livrare

-oteluri laminate livrate la cald

-oteluri forjate

-oteluri laminate - trase la rece

-oteluri turnate

c) Dupa compozitia chimica

-oteluri carbon FeC si componente insotitoare Mn(0.25% - 0.8%) si < 0.07 % recalmat

Mn ( 0.25%.0.8%)-Si < 0.07% 0.17%oteluri semicalmate

-Si (0.17-0.37%)- oteluri calmate

Se observa   cat procentul de Si este mai mare , are loc un proces de calmare a otelurilor si are rol de oxidare.

OLC ( oteluri carbon de calitate) (25, 35, 40, 45, 50, 65 )

Au o structura chimica selectata

OTELURI ALIATE

Contin si Cr, Ni, Mb, Wf, Va , Ti, Al.

La otelurile aliate Si este 0.5% , Mn 0.8%

Dupa structura metalografica :

oteluri de structura - de echilibru ( racite in cuptor)

- || - obisnuita ( racite in aer liber) .

Dupa destinatia lor

-oteluri de constructii metalice

-oteluri pentru scule

-oteluri cu proprietati speciale : inoxidabile, magnetice, nemagnetice , refractate, electrotehnice. Am proprieteti specifice :

-oteluri refractare cu proprietati speciale la temperature ridicate (arzatoare, rotoare, etc)

-otelurile anticorozive rezista in medii de lucru acide (industria chimica si petrochimica)

Care sunt proprietatile fizice ale otelurilor ?

I).Greutatea specifica [Kg/dm³ ] 7.8 g/cm³

II). Conductivitatea termica λ = 44.7 [kcal/m* h* grad]

Interesant este faptul ca o datat cu cresterea temperaturii λ scade.

III). Coeficientul de radiatie  termica variaza in functie de temperature suprafetii acestuia, C= 1.42[ kcal/ m²*h] , t= 20 C C= 4.7[ kcal/ m²*h], t= 350 C

IV). Coeficientul de dilatatie liniara, care exprima dilatarea elementului din otel

V).Contractia termica se manifesta in timpul racirii sau solidificarii

0.1 % /grad C, 0.2 %/grad C, pentru oteluri aliate max. 5.3 %/grad C

-Rez. electrica, rezistenta unui conductor de otel [ Ω/cm]

-Permeabilitatea magnetica mare = feromagnetism, dispare la 734grade C

-Viteza de coroziune, exprima pierderile de greutate sau de latime (m). Difera in functie de mediu la care este pus sa lucreze, 20[gr/m²]. Influentate de valoarea temperaturii. La temperaturi mai mari viteza de coroziune este mai mare.

Care sunt prop. mecanice ale otelurilor?

Rezistenta mecanica (diagrama lui HooK)

σ=ε*E , [N/mm²] .

grafic :

(1) σ=F/A ,[daN/cm²] ; (2)σ ε*E [N/mm²] .

σ P= lim de proportionalitate

σ R= lim de elasticitate

σ C= lim de curgere

σ r = lim de rupere

Daca revenim la epruveta studiata

, sub aceast aspect deformarile plastice pe care le au otelurile se pot grupa :

-otelurile recoapte , continut redus de C

-otelurile fragile, fragile- plastice, dure

Limita de curgere la torsiune este in functie de sigma de curgere la calc de dimensionare

efortul maxim admisibil se stabileste in functie de teoria de dimensionare la care fac calculul.

Gatuirea specifica la rupere - z=(Ao -Af)/A0    [%]

Contractia transversala m=1/μ

Elasticitatea otelurilor E, C

In zona plastica a otelului la temperaturi obisnuite in locul lui E se utilizeaza moduluri de elasticitate.

La otelurile normalizate val E,G, µ au aceleasi valori pe toate directiile , mat. izotrop.

Otelurile cu continut mediu de C sub sarcina se deformeaza inainte de a se rupe ,

Otelurile tenace o alta grupa de oteluri se deformeaza foarte putin inainte de a se rupe , oteluri casante .

Duritatea proprietatea mecanica caracterizata de oponenta la actiunile mecanice de distrugere a suprafetei piesei legatura intre duritatea piesei si uzura superficiala a piesei.

Pentru cunoasterea duritatii se poate aprecia calitatea obtinuta in urma tratamentelor termice.

Pentru determinarea duritatii folosim :

-Brinel [HB]

-Vickers [HV]

-Rockwell[HR]- HRA, HRB, HRC

Rezistenta la uzura

-Rezilienta - se face cu ciocanul Charpy

Reprezinta capacitatea otelurilor de a absorbi o cantitate de energie inainte de a se rupe.

Energia consumata pentru ruperea piesei otelurile se impart :

-oteluri fragile - rezilienta mica - se rup la soc mic

-oteluri tenace - rezistenta mare - se rup la soc mare

-oteluri mixte - rezistenta medie pentru OL 38

FLUAJUL SAU CURGEREA LENTA

Deformatile permanente se produc .

Rezistentele otelurilor C obisnuite notarea este OL32 , OL34, OL37 ,OL42, OL44 ,OL50 , OL60

OL 34.3K rezulta σr=34[daN/cm² ] , in clase de calitate 3, K- calmate

FONTELE

Este un aliaj FeC cu continut de C de peste 1.7% si elem din aliere Si, mN , etc . Sunt casante au temperatura de topire de 1050 .1250 C, pot fi turnate usor in forme

Se obtin in furnale sau prin topirea in cubilouri.

*Fonte albe -1.7- 4% C legat sub forma de Ce

Dure greu de prelucrat, folosite la fabricarea otelurilor.

*Fonte cenusii - e liber sub forma de grafit, 0.8% C legat

Folosit pentru turnarea pieselor mari

*Fonte speciale - rez in medii cu temperaturi ridicate si rezistente la coroziune

*Fonte maleabile- pentru piesele formate prin aschiere