|
|
|
Junimea si convorbiri literare
Junimea societate culturara constituita la Iasi prin 1863-1864,dupa opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor si Theodor Rosetti pe care afinitatile dintre personalitatile lor ii unesc intr-un cenaclu in care se dezbat public probleme culturale de seama din epoca de dupa 1860:probleme de ortografie si limba,proiectarea unei antologii de poezie romaneasca,organizarea unor conferinte prin care sa raspandeasca in public o serie de cunostinte istorice,politice,economice si de cultura.
Junimea reprezinta cea mai importanta grupare literara din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciaza ca Junimea reuneste cele mai mari personalitati intelectuale ale vremii.
Istoric:
1.1864-1874 cu un caracter polemic,vizand problemele legate decultura,literatura,limba.
2.1874-1885 etapa formarilor marilor clasici : Eminescu,Creanga,Caragiale,Slavici etc. .
In 1870-1890 literatura atinse apogeul in cele trei compartimente ale sale:proza,poezie
si dramaturgie=epoca nmarilor clasici.
3.dupa 1885,'Junimea' si redactia de la 'Convorbiri literare' se muta la Bucuresti.Revista cerceteaza inspecial filozofia,istoria,geografia;dobandeste un caracter academic.
Convorbiri literare revista cu cea mai mare longevitate;apare intre 1867 si 1944,
constituind cel mai important moment al presei romanesti.
Perioade:
1.1867-1886 reprezinta perioada de glorie.
2.1886-1944 apare la Bucuresti,avandu-l ca redactor pe Iacob Negruzzi,predand apoi conducerea unui comitet format din fosti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedinti,P.P.Negulescu,Radulescu-Motru).
Scopul revistei:
-raspandirea spiritului de critica literara autentica.
-incurajarea liteaturii nationale.
-combaterea imitatilor operelor straine.
Colaboratori:
-Mihai Eminescu publica majoritatea poeziilor sale.
-Ion Creanga 'subpublica' primele trei parti ale 'Amintirilor' si povesti.
-Ion Luca Caragiale 'subpublica' majoritatea comediilor sale.
-Ioan Slavici publica nuvele si povesti.
-Vasile Alecsandri,George Cosbuc,Panait Cerna,Octavian Goga,Dinu Zamfirescu,
I.Al.Bratescu Voinesti si alti scriitori reprezentativi ai vremii.
Asemaniri cu pasoptistii:
-dorinta de a realiza o cultura si o civilizatie autentic romaneasca,dar cu deschidere spre Europa.
-pastrarea elementului autohton national(nu prin imitatie).
Deosebiri fata de pasoptisti:
1.atitudine:
pasoptisti:exaltare,frenezie.
junimisti:spirit critic,analitic,masura,luciditate.
2.varsta:
pasoptisti:aproape adolescenti.
junimisti:tinerete maturizata.
3.configurare estetica:
pasoptisti:romantism.
junimisti:adauga romantismului elemente clasiciste dar si realism in stadiul incipient.
Titu Maiorescu
-indrumator al culturii si literaturii romane-
Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost intemeiata de Titu Maiorescu,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi si Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu si-a inceput activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei romanesti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu.
Criterile dupa care Titu Maiorescu isi realiza critica literara se vroiau exclusiv estetice.
In societate Titu Maiorescu era un mentor,lansand si sustinand nume care s-au inscris in istoria literaturii .
In ceea ce priveste problemele limbii,Maiorescu a inchegat un sistem ortografic ratio-
nal prezentat in 'Despre scrierea limbei romane',articol in care criticul lupta impotriva publicistilor ardeleni si bucovineni,continuitori ai traditiilor latinizate.O alta problema lansata de Titu Maiorescu este 'Teoria formelor fara fond'.Zoe Dumitrescu Busulenga considera ca aceasta teorie are un 'dublu tais'.Teoria se referea la ideea ca :institutiile imprumutate din alte parti,din alte culturi,nu pot dainui ca forme,'nu pot trai decat daca cresc din radacini autohtone'.
In privinta folclorului criticul junist vede in folclor temelia pe care se poate inalta o cultura durabila,plina de specific national.Incepand cu Titu Maiorescu critica literara capata rigoare,desi uneori ea era prea aspra('Intra cine vrea,ramane cine poate'),
prea judecatoreasca ,dar a fost necesara 'intr-un moment de crestere al litraturii'.
In calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate in critica si estetica;analizele pe care le-a facut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte si pertinente(adevarate),dar in teoriile generale estetice el va ramane intr-un taram depasit,acela al 'artei pentru arta'.
Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:'critica lui Maiorescu a fost exclusiv culturala,normativa si s-a exercitat numai in cadrele orientarilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realitati.'
Tudor Vianu atrage atentia asupra justetii judecatilor lui Maiorescu si asupra nuantelor pe care criticul stia sa le puna in caracterizarea unor autori atat de diferiti ca valuare.
Cat despre 'O cercetare critica asupra poeziei de la 1867' :'Poezia,ca toate artele este chemata sa exprime frumosul spre deosebire de stiinta care se ocupa de adevar.'
Ideea:deosebirea intre arta si stiinta,rolul poeziei si al stiintei.
In conceptia lui Maiorescu,'ideea sau obiectul exprimat prin poezie este intotdeauna un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala'.
Ideea:ideea din poezie este reprezentata de sentimente.
'Limba este materia prima a literaturii,asa cum piatra sau bronzul pentru sculptura,
culorile pentru pictura,sunetele pentru muzica'.
Din punctul de vedere al lui Titu Maiorescu exista cuvinte poetice si nepoetice.Unele trezesc imagini sensibile,altele nu.
'Observari polemice'este unul din studile critice cele mai inchegate.Autorul nu este antitraditionalist,dar critica lui Maiorescu este pertinenta acolo unde exagerarea si entuzi-
asmulsupervicial tind sa strambe adevarul.
'Poeti si critici'-unul dintre cele mai controversate ale lui Ttu Maiorescu.Esenta criticului de a fi flexibil la impresile poetilor.Esenta poetului este de a fi inflexibil in propria sa impresie.
A facut aprecieri despre:
Vasile Alexandri:
-'cap al poeziei noastre literare'.Apreciaza calitatea sa de culegator si de poet ce a scris 'doine si lacrimioare'.Elogiaza volumul 'Pasteluri' pe care il considera 'podoaba a literaturii noastre insufletite de simtire curata si puternica a naturii'.Observa ca acestea 'sunt scrise intr-o limba frumoasa'.'Rapsod al evenimentelor epocii in care a trait'.
Andrei Muresian:
-a scris multe versuri dar s-a facut cunoscut prin publicarea 'Desteptarii Romaniei'.
Octavian Goga:
-publicase volumul 'Poezii ' in 1805 si il propune pentru premierea academiei.
Elogiaza forma frumoasa a versurilor,emotile izvorate din viata nationala.
Ioan Slavici:
-'Prin nuvele a dat batranei Europe prilejul unei emotii esteticedin chiar izvorul cel curat al vietii poporulut nostru'.
Ion Creanga:
-era considerat un mare povestitor pe care il putea aseza alaturi de Floubert,Niev si Dickens.
Mihail Sadoveanu:
-Este original prin:tipologie,descriere de natura,umor sobru,fond national,valoare morala.
Referirile sunt facute la 'Dureri inabusite','Crasma lui Mos Precu','Povestiri','Soimii' etc.
