|
|
|
EUGEN LOVINESCU-MODERNISMUL
In per interbelica se obs confruntarea a doua directii fundamentale: trad si modernismul.Tocmai aceasta opozitie a condus la diversitatea hartii literare romanesti interbelice. Trad provine de fapt din cele 2 directii anterioare, semanatorismul si poporanismul si asa cum sugereaza si denumirea, s-a bazat pe pastrarea traditiilor. Ideologul principal a fost Nichifor Crainic conducatorul revistei "Gandirea" de la Cluj. Pt traditionalisti conservarea identitatii nationale prin cultura era scopul esential. In viziunea lor spiritul national era reprezentat de miturile, traditiile ritualurile si obiceiurile romanesti.
Daca pt traditionalisti conservarea traditiilor era supremul scop, pt modernisti traditia era perceputa fie ca insuficienta fie ca o piedica in deschiderea noastra spre influentele moderne occidentale.
Se poate obs cum ambele directii au fst sustinute de ideologi.Nichifor Crainic este ideologul trad in timp ce Eugen Lovinescu este mentorul modernismului. E Lovinescu a condus revista "Sburatorul" de la Bucuresti. La cenaclul "Sburatorului", Lovinescu a cultivat un grup de scriitori care au reprezentat de fapt modernismul: Camil Petrescu, Anton Holban, Hortensia Papadat-Bengescu si Ion Barbu.
In "Istoria civilizatiei romane moderne", dar si in "Istoria literaturii romane moderne" E Lovinescu obs necesitatea sincronizarii culturii noastre cu o cultura superioara, cea occidentala. Criticul sesizeaza un decalaj intre dezvoltarea civilizatiei romanesti si literatura. El propune crearea unui nou tip de roman care sa reflecte progresul din spatiul citadin. In eseul "Noua structura si opera lui Marcel Proust" C Petrescu teoretizeaza pricipalele caracterisitici pe care trb sa le aiba noul roman: naratiunea la persoana I, perspectiva subiectiva care sa asigure autenticitatea, lipsa cronologiei, fluxul amintirilor involuntare.
In "Istoria civilizatie romane moderne" Lovinescu aminteste de un "spirit al veacului", adica mentalitatea generala care domina intr-o epoca. Criticul demonstreaza ca toate culturile inclusiv a noastra trb sa se sincronizeze cu acest spirit al veacului. Aceasta este, de fapt, esenta teoriei sincronismului. Lovinescu arata ca o cultura minora cum este a noastra trb sa devina sincrona culturii superioare, chiar prin imitatie daca este cazul. Teoria a fst deseori criticata, dar intr-un spirit defetist pt ca Lovinescu demonstreaza ca toate culturile sunt supuse acestui principiu al sincronismului.
Cea de-a doua teorie importanta a lui Lovinescu a fost teoria mutatie valorilor estetice. Criticul obs ca o opera poate fi perceputa in modalitati diferite in functie de epoca. Mai mult afirma ca un critic isi poate schimba parerea in timp despre un scriitor care poate progresa sau involua. De exp. in "Critice" Lovinescu este de parere ca un dramaturg cum este Caragiale va fi considerat desuet de catre receptorii de mai tarziu. Realitatea este cu totul alta pt ca IL Caragiale este simtit si astazi ca actual. Ramane de vazut cati dintre scriitorii romani vor fi perceputi ca valorosi in timp. Capodoperele vor spune intotdeauna ceva indiferent de epoca chiar daca vor fi interpretate in modalitati diferite.
Traditionalismul si modernismul sunt 2 directii extreme pt ca fiecare dintre ele a mizat pe o exagerare. De aceea creatorii autentici din perioada interbelica au creat de fapt un echilibru intre traditionalism si modernism. Doar didactic scriitori precum T Arghezi si L Blaga pot fi incadrati modernismului pt ca in operele lor exista si elemente traditionale.
Limita extrema a modernismului a fost literatura de avangarda. Avangardistii isi propuneau distrugerea tuturor normelor din literatura anterioara prin folosirea unui limbaj nou, socant, in aparenta lipsit de sens.Avangarda literara miza pe deconstructia limbajului, pe fragmentaritate, pe inovatie si pe hazard.
